830 matches
-
urcă din nou în vârful muntelui, însă pe partea opusă, pe la spatele vântului. Se agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mâine în zori măvoi duce săfac autostopul în creierii munților. Știu exact brânele pe care trebuie sămăstrecor, hornurile din care la ora aceea izvorăsc norii de mare înălțime, smocurile de iarbă înșelătoare și micile platforme pe care se însoresc paianjenii de stâncă. Știu păsările care-mi vor străbate respirația și fluturii care vor chicoti în spatele meu ca niște ușuratici, dar netulburat voi continua săurc, printre jnepenii tot mai rări
AUTOSTOP de RAUL BAZ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368241_a_369570]
-
că și veni să vadă vătuiul. De cum îl văzu pe băiat, puiul dădu să se ridice în picioare și să fugă. Dar ceva îl opri. Băiatul îi vorbea cu blândețe. Îl mângâie pe cap, între cornițe. Apoi îi întinse un smoc de otavă, la care puiul nu putu să reziste. Cum era de așteptat, s-au făcut prieteni. (va urma) Referință Bibliografică: Casa pădurarului (2) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1150, Anul IV, 23 februarie 2014. Drepturi de
CASA PĂDURARULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362650_a_363979]
-
lumină caldă, binefăcătoare, ceva mai puternic, i se părea, decât în ajun. Și mare-i fu bucuria când îl zări pe Câine alergând nebunește spre el. Crezu că are alt vis. Câinele avea blana udă, iar în bot ducea un smoc de ierburi de apă. Ajuns în fața stăpânului ghemuit, aproape fără suflare, la pământ, depuse ofranda lângă el, lătrând atât de chemător de trei ori. Chemarea lui, însă, rămase fără răspuns... Referință Bibliografică: CÂINE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
Vizionase „The Postman Always Rings Twice” de multe ori. Nicky visă ca atunci când era tânăr. Și tot ca atunci era nemâncat, căci soția sa era la fel de zgârcită, ca mama sa. Părul său creț îi fugise de pe creștet. Rămăseseră doar două smocuri de păr răzlețe, de-o parte și de alta a capului său, în formă de piramidă triunghiulară cu vârful în jos. Vizionase filmul de multe ori. De câte ori a avut ocazia. Și l-ar mai urmări și acum cu plăcere. Dar
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
ai dreptate,de foarte multe ori am fost prins la mijloc și n-am mai avut scăpare. - Păi vezi! Deci... cum să fie? - Cât mai scurt ,că e destul de cald! Îmi înfige o mană groasă în chica si-ncepe activitatea. Smocuri de păr alb amestecat cu negru, cad neîncetat peste podeaua proaspăt lustruita. Țepii rebeli sunt puși dintr-o tăiere,la pământ. - Ia zi,unde te-ai fript de-ntrebi întâi de preț? - Ultima oară în București ,la o frizerie de lângă
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
îndurat să-mi dai! Aveam un bleg de antivirus, Frumos cadou de 1 Mai! M-ai păcălit și rău mă doare Că-s ignorant și idiot; Degeaba eu i-am dat scanare, E "Vista" moartă peste tot! Smulg acum un smoc din barbă Și râd de inocența mea; Cum mi-ai făcut tu o cotoarbă, Râd ca tontul pe tejghea! Îmi pare rău, dar nu-ți port pică; Știu că tu nu ai habar, Că eu te-am iubit de mică
MI-AI DAT, IUBITO, IERI UN VIRUS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354449_a_355778]
-
mărunți de zăpadă, se năpustise înăuntru. În cadrul ei își făcuse apariția un om nu tocmai înalt, dar vânjos, purta o pufoaică cenușie, cu umerii năpădiți de ninsoare, și o căciulă neagră, cu marginile roase, de sub care se iveau în dreptul tâmplelor smocuri zburlite de păr coliliu. Avea niște ochi mici, spălăciți, și o mustață stufoasă, plină de promoroacă. Se oprise clipind des, ezitând, întrebându-se, poate, dacă nimerise acolo unde își propusese. Pe ușa neînchisă cum trebuie în urma lui continuau să se
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste și hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste cruci, Chiar dacă mâine-n piață m-ar aburca în furci. Din barba-mi de Caiafă în draci aș smulge-un smoc, De n-aș muta-n credință și muntele din loc; Pilat nu m-aș preface - izbăvitor de rele; Păcatul n-or să-l poată mâinile să-l spele. Să plâng nu aș putea când whisky-ul mă învinge, Nici boțul
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357607_a_358936]
-
ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura să se întoarcă la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
lustruite și curate, - pentru că mama ne mai cumpăra și șoșoni albi ca să le apărăm de noroi - am intrat împreună cu mama în sala de clasă. În colțul de lângă catedră apăruse un brad împodobit cu hârtie creponată de toate culorile și cu smocuri mici de vată pe ramuri, imitând zăpada. Sub brad erau așezate cutii frumos ambalate, în interiorul cărora părinții și învățătoarea puseseră cadouri pentru fiecare copil. Serbarea era pe punctul să înceapă. Până să iau loc în bancă am văzut-o deja
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
niște păsări în laț, încât pare că din clipă în clipă se vor sparge în țăndări și vântul va intra în odaie. Ca niște fantome răsculate vânturile suflă puternic asupra coamelor dealurilor, zburlind clăile de fân și gonind peste țarină smocuri de paie nemâncate de vite în iarna cea lungă... Îmi pare că vântul a deschis ușa grajdului și noaptea ar putea intra lupii în staulul de vite... Mi-e frică să ies din casă, mi-e teamă și să aduc
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
Unii cântau de plictiseală, alții făceau politică. Ea stătea singură într-o parte, așteptând să fie încărcate mașinile sau să se întoarcă cele plecate din fabrică. Spre amiază, cerul se deschise făcând loc unui soare blând. Oamenii se așezară pe smocurile de iarbă zvântată de pe marginea ogorului, grupuri-grupuri, pregătiți să-și ia masa de prânz din brișcă. Domnișoara se așeză pe marginea mai răsărită a unui șanț, scoțându-și pachețelul. Adâncită în gânduri, le asculta poveștile despre case, copii, neveste. - Vai
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
Lui I se cuvine. Iar îngerul, după ce dădu o raită prin această localitate la fel de proaspătă și curată ca izvoarele din jur, ajunse de îndată la ușa larg deschisă ziua și noaptea a bordeiului, intră, privi simplitatea tulburător îngreunată de aromele smocurilor de flori proaspete și uscate și-l întrebă de-a dreptul pe înțelept: - Este adevărat că poți citi și înțelege toate acele semne care constituie o taină de nepătruns pentru ceilalți muritori? - Cu voia Domnului, așa este, răspunse el cu
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
Informație/Atribut Descriere 1 Cod specie EUNIS 1438 2 Denumirea științifică Lynx lynx, Linnaeus 1758 3 Denumirea populară râs 4 Descrierea speciei Felină de talie mijlocie, cu picioare relativ lungi, coadă scurtă, capul rotund, gătul scurt, urechile ascuțite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepția abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roșcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puțin evidențiate. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi și negri, părul mai lung de pe
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
scurtă, capul rotund, gătul scurt, urechile ascuțite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepția abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roșcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puțin evidențiate. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi și negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atărnând în forma de favoriți, iar coada având vârful negru. Prezintă gheare retractile, ce pot ajunge până la 4 cm. Maxilarele sunt scurte și prezintă 28 de dinți
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
de ani, o afacere cu covoare din lână realizate manual, sub marca „Dare to Rug”. „Dare to Rug” este primul brand de design românesc care produce covoare hand-tufted, printr-un proces manual prin care, cu ajutorul unui pistol special, se inserează smocurile de lână pe o suprafață de bumbac conform modelului dorit. Ne propunem să readucem covorul ca obiect central în schema decorativă a unui spațiu”, spune Andreea Batros. Au investit 10.000 de euro și se așteaptă la vânzări de 40
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc () [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
istoric, construită în anul 1933 în stil neoromânesc, pe strada Oțetari, la numărul 6B” (Foto credit The Fab Squad) •Despre tehnica hand-tufted. „Pe o bază din bumbac, întinsă pe verticală, este desenat modelul covorului cu coduri de culoare. Lucrătorul inserează smocuri de lână, folosind un pistol special pentru această tehnică. Pistolul este acționat manual. Când e gata designul, covorul este pus jos, se lipește spatele cu un lipici special, se lasă la uscat, i se pune protecția din bumbac pe spate
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc () [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici cât stă un câine în coadă. Bineînțeles, chiar și mâncarea, și mămăliga, și toate celelalte sunt pregătite de cu seara. Și, dimineața, înainte de plecare, scuturăm doar mere, smulgem unu-două smocuri de ceapă, punem cobilița-n ușă, să vadă lumea că nu suntem acasă, ne facem semnul crucii spre soarele care încă nu-i suit pe deal, fiecare este rugat/îndemnat/obișnuit să zică (în șoaptă) Doamne-ajută!...ne suim în căruță
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
îi dereglăm echilibrul, ea are tendința să se redreseze și până la urmă se întoarce împotriva noastră. Astfel se explică existența cataclismelor... naturale. Când eram copil, țăranii erau cumsecade, la fel era și Natura. La sfârșitul secerișului, fiecare gospodar lăsa un smoc de grâu pe tarlaua sa. Acest smoc purta numele de “Barba lui Dumnezeu”și era lăsat pentru păsările cerului. Cât de generoși puteau fi oamenii pe atunci! Dar toate au un sfârșit. Colectivizarea a intrat cu plugul în sufletele lor
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
se redreseze și până la urmă se întoarce împotriva noastră. Astfel se explică existența cataclismelor... naturale. Când eram copil, țăranii erau cumsecade, la fel era și Natura. La sfârșitul secerișului, fiecare gospodar lăsa un smoc de grâu pe tarlaua sa. Acest smoc purta numele de “Barba lui Dumnezeu”și era lăsat pentru păsările cerului. Cât de generoși puteau fi oamenii pe atunci! Dar toate au un sfârșit. Colectivizarea a intrat cu plugul în sufletele lor, arându-le tradițiile și interzicându-le obiceiurile
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
a Ialomiței grădina cu vița-de-vie. Lotul cu vița-de-vie se întindea pe o mică pantă înclinată deasupra canalului construit de-a lungul comunei, când s-au asanat bălțile pentru a reda agriculturii pământul ocupat cu balta. Încă mai creștea costreiul, iar smocuri de papură și stuf mai apăreau din loc în loc printre culturile de pe aceste întinse suprafețe. Folosea I.A.S.-ul erbicide pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine ținea cont
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
Acasa > Cultural > Modele > IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În plină iarnă, ca niște smocuri albe, plutesc pe oglinda liliachie a lacurilor și ghiolurilor, stoluri de lebede. Când apele sunt încătușate sub platoșa de gheață, alunecă, se rostogolesc și plonjează în copcile făcute de pescari. Sunt ca iubitele, albe ca marmura, calde, mlădioase, moi ca
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
un scăunaș cu trei picioare care se desfăceau și se adunau laolaltă, stătea elegant și aștepta vânatul pe scăunaș, până și în pădure se ducea tip-top: bocancii frecați lună, pantalonii drei viertel, strânși sub genunchi, scurtă canadiană, pălărie tiroleză cu smoc la panglică, ce credeți voi?! Treabă cu dichis, vânătoarea lui! M-am rugat odată să mă ia și pe mine cu el. Ucenic, cum s-ar zice. Da el, nu! Dragă Vizdeicule, mi-o spus, voi, românii, aveți o vorbă
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]