1,639 matches
-
era și membru al comitetului raional de partid . Populația era orientată în ași câștiga existența din turism. Astfel erau comercianți de amintiri de pe insulă diferite obiecte inscripționate cu marca ADA KALEH, produse zaharoase rahat Locum, acadele ,halvița, bomboane ,dulcețuri de smochine ,trandafiri, fructe pere, struguri, țigări între care unele denumite chiar ADA KALEH . În legătură cu turismul funcționau și barcagii care transportau totul de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
sau migdale și miere sau sirop de zahăr, sau sarailiile din foi de plăcintă rulate cu umplutura de nuci, de alune, de migdale, îmbibate cu miere sau sirop de zahăr, renumită și unică în țara noastră dulceața de trandafiri sau smochine, diferite sortimente de înghețată, cu un gust nemaiîntâlnit din care bătrânul Hassan ducea cu bidoanele speciale la Orșova unde o vindea ambulant, bidoanele fiind introduse într-un cărucior special amenajat, braga o băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
aceasta a pierdut semnificația inițială. De asemenea, spre sfârșitul lui August insularii sărbătoreau ziua grâului, Bogdai gune , un fel de ziua recoltei .* Bucătăria "rețete culinare". (Muftak -bucătărie) Pe insulă turcii făceau și comercializau zaharicale în special dulceață de trandafiri și smochine, rahat , bragă . Dulceața de trandafiri. Există trandafiri anume de dulceață .Aceștia se culeg, se aleg petalele, se fierb în apă . Se scurg de apa în care s-au fiert întrucât este de culoare închisă . După care se fierb într-un
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
el stârnește în organism o furtună de dezechilibre. Plătim deci plăcerea gustativă cu felii de sănătate. Cel mai bun înlocuitor al zahărului sunt fructele proaspete, sucurile naturale, salatele de fructe, care normalizează glicemia, reglează funcțiile pancreasului. Iarna fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc. sunt un excelent înlocuitor al zahărului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate în zaharuri, dar sunt mai ușor de suportat de organism față de zahărul alb. Un alt înlocuitor al zahărului este mierea de albine, un amestec
DESPRE ZAHAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346409_a_347738]
-
273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. Referință Bibliografică: Bătrâni / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BĂTRÂNI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346500_a_347829]
-
acolo. Drumul a fost greu și anevoios pentru Maria, dar au ajuns în cele din urmă. Se înserase deja. Obosită, flămândă și însetată, Maria s-a așezat pe o piatră ca să-și mai tragă sufletul. Iosif i-a oferit câteva smochine pe care le-a mâncat cu poftă și s-a mai întremat, dar au cuprins-o durerile facerii. Legenda spune că Maica Domnului i-a cerut adăpost lui Moș Ajun, dar pe motiv că este sărac, acesta a trimis-o
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
a semintelor de catre liliecii consumatori de nectar si/sau fructe sunt vitale nu numai pentru culturi, dar si pentru supravietuirea padurilor si pentru reîmpadurirea suprafetelor defrisate. Numeroase plante dintre cele mai importante economic depind de lilieci, pentru supravietuire: bananele, avocado, smochinele, curmalele, piersicile, mango, arborele de pâine si lemnul de balsa. Peste 300 de specii de plante din zona tropicala a Lumii Vechi depind de liliecii pentru polenizare si raspândirea semintelor. Aceasta activitate este cunoscuta sub termenul stiintific de chiropterochorie (chiroptera
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Ia zi-i, Moșu, e puțin? Se gudură ca un bătrîn care cîndva a avut umor. Dintre picioarele din spate, cea care l-a dus la nuntă, scula, se bălăbăne ca o țeavă de eșapament mîncată de gaze. Moșu. Două smochine cu pălărie. Știți pălăria: aia cu boruri leopard. Gureșe ca două gaițe de vîrsta a treia. Mă opresc în ultimul soare pe trotuar și privesc strada. Privesc. Le văd cum atacă ba pe unu, ba pe altu, și melițează nonstop
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unu, ba pe altu, și melițează nonstop. Ce-o fi la gura lor? Evident, nu le scap. Scurtă introducere despre soare, despre frunzele moarte, apoi direct în sujet: politicale. Mitraliere. După prima salvă, îmi și dau seama ce-i cu smochinele agitatoare. Gata, le zic, sînt lămurit! Ce? întreabă crispate gurițele lor pungă; dacă sînteți lămurit, încearcă ele să zîmbească-nțepat, spuneți-ne, dacă ghiciți, pentru că noi nu ne dăm seama în ce vă privește, ghiciți din ce partid facem parte? Al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile Scurtu (Cercetări folclorice în Ugocea românească), Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
În plus, cei care suferă de probleme renale nu ar trebui să ia magneziu decât dacă doctorul îl recomandă. Surse naturale: semințe de bostan și bostan alb, tărâțe, arahide (alune de pământ), alge (varec, dulsă), migdale, alune, susan, nuci, ciocolată, smochine, mere, porumb, soia, ceai, legume cu frunze verzi, orez. Aminoacizii și enzimele Cantitatea de proteine și aminoacizi recomandată este de aproximativ 50 mg zilnic. Nevoile fiecărei persoane sunt determinate mai precis prin calcule destul de complicate, în funcție de conținutul azotat al scaunului
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Zinc Semințe de bostan, leguminoase (mazăre), stridii, produse lactate, carne slabă, nuci, gălbenuș de ou, caise, legume feculente, drojdie de bere. Magneziu Semințe de bostan și de dovlecel, tărâțe, alge (varec, dulsa), migdale, alune de pădure, susan, nuci, arahide, ciocolată, smochine, mere, porumb, soia, ceai, legume cu frunze verzi, orez. Indoli Varză, varză creață, conopidă, brocoli, varză de Bruxelles, nap, citrice. (Mono) Terpene Citrice (portocală, grapefruit, lămâie, lămâie verde etc. ), morcov. Compuși sulfurat Usturoi, ceapă, proteine din zer, Immunocal/HMS 90TM
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
faci pe acești oameni să mănânce fără mâncare gătită! Adevărat - am zis. Am uitat că ei vor avea și mâncare gătită, cu sare desigur, cu măsline, brânză și ceapă; vor fierbe legume, făcând fierturi țărănești. Le vom adăuga ca desert, smochine, boabe de năut, bob, iar mirt și ghindă vor coace la foc, bând cu măsură. Și astfel, ducându-și viața în pace și sănătate, vor muri, de bună seamă, bătrâni, lăsând copiilor o viață asemănătoare cu cea pe care și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ordini realizate în utopia epicuriană și creștină a lui Erasmus. Eusebiu dă și câteva detalii ale meniului: vinul casei, legume, clapon, o spată de oaie calitatea I - dixit Eusebiu -, patru potârnichi și un superb platou cu fructe - harbuz, pepene galben, smochine, pere, mere și nuci. Suntem departe de rigoarea austeră și monahală, departe chiar și de boțul de brânză și de pâinea uscată a lui Epicur, după cum suntem departe și de păcatul lăcomiei edictat de Biserica oficială care asociază păcatul cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
interpretările sau explicațiile altora ți le-ar putea oferi.) „Sunt trei feluri de ignoranță: a nu ști ceea ce ar trebui să știi; a ști rău ceea ce știi; a ști ceea ce n-ar trebui să știi.” (La Rochefoucauld) Îi dai măgarului smochine, el se duce să mănânce mărăcine. Când investim Încredere deplină În cel care nu știe s-o prețuiască, nu ne rămâne decât amărăciunea constatării faptului că am „stricat orzul pe gâște”: „Răchita, oricât ai Îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
îngr. și introd. Pandele Olteanu, Timișoara, 1992; ed. îngr. și introd. Alexandra Moraru, în Cele mai vechi cărți populare din literatura română, I, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997, 15-193. Repere bibliografice: Cartojan, Cărțile pop., I, 195-208; N. Smochină, Cine a tradus în secolul al XV-lea „Floarea darurilor” în românește, „Magazin istoric”, 1968, 7-8; Duțu, Coordonate, 43-51; Ist. lit., I, 453-455; Dicț. lit. 1900, 358-359; Alexandra Roman-Moraru, Cea mai veche versiune românească a „Florii darurilor”, în Cele mai
FLOAREA DARURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287021_a_288350]
-
particulare, execrații individualizate, precise, eficiente. Mai cu seamă celor „amestecați” în sângele lui Costandin postelnicul (postelnicul Constantin Cantacuzino), precum marele paharnic Constantin Vărzaru, moștenitor al unor gene malefice („Că adevăr, cum nu poate face den mărăcine strugure și den rug smochine, așa nu să poate face den neamul rău bun; ci din varza cea rea ce-i zic morococean au ieșit fie-său și mai morococean el”), sau tatăl paharnicului, armașul Radu Vărzaru, fost „grădinar de verze la Ploiești”, care va
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Șarolta Solcan (prescripții din cărți ce cuprindeau rețete pentru uzul princiar): Se considera de mare eficiență zilnic câte o linguriță de zeamă de ridiche neagră pisată cu sulf. Dimineața, pe stomacul gol, să se consume usturoi sau o nucă, ori smochină. în usturoi pisat amestecat cu semințe de brad și oțet se înmoaie dimineața puțină pâine ce trebuie mâncată. înainte de a ieși din casă se umezește acest amestec sau cu ulei din semințe de brad o batistă ce trebuia mirosită uneori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o adevărată „distrugătoare de viermi” (anthelminticum). Indigenii au o metodă deosebită de vindecare a teniazei, folosită În special atunci când boala devine supărătoare prin simptome. Dimineața devreme, Înainte de micul dejun, se Înghite o bucățică de săpun obișnuit, Învelită În coaja unei smochine; apoi se prăjește pe cărbune o bucată de carne grasă cu scopul de a atrage viermele din intestine În stomac - sau cel puțin așa cred ei! Carnea prăjită este apoi mestecată, fără a se Înghiți vreo bucățică sau sucul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
O evocare a unor secvențe din viața lui Serghei Esenin realizează Constantin I. Prisnea, iar lui Alexandru Neverov îi aparține un fragment în proză (Vreau să trăiesc). Cronica externă este semnată de Scarlat Callimachi. Alți colaboratori: Mircea Balint, Nichita P. Smochină (sub pseudonimul M. Florin), S. V. Comșa. M. W.
SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289724_a_291053]
-
SMOCHINĂ, Nichita P. (14.III.1894, Mahala, j. Chișinău - 14.XII.1980, București), gazetar și etnograf. Este fiul Agafiei și al lui Parfenie Smochină. Urmează școala primară, pe cea parohială și liceul, cu predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
SMOCHINĂ, Nichita P. (14.III.1894, Mahala, j. Chișinău - 14.XII.1980, București), gazetar și etnograf. Este fiul Agafiei și al lui Parfenie Smochină. Urmează școala primară, pe cea parohială și liceul, cu predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în armata țaristă, în 1914-1917 luptă pe front, ajungând la gradul de căpitan și fiind grav rănit. Întors din război, e ales în 1918
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
a Sovietelor, București, [1938]. Culegeri: Din literatura populară a românilor de peste Nistru, introd. edit., București, 1939. Repere bibliografice: „Dănilă Apostol”, „Caiet bibliografic”, 1933, 2-4; Nicolae Dunăreanu, Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 122; Predescu, Encicl., 790; Gherasim Pintea, N. P. Smochină, „Transnistria”, 1941, 13; Iordan Datcu, Nichita P. Smochină, etnograf al românilor transnistrieni, REF, 1993, 1-2; Grigore Botezatu, Nichita Smochină, „Revista de etnologie” (Chișinău), 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 25-26; Rusu, Membrii Academiei, 491; Datcu, Dicț. etnolog., II, 213-214; Datcu
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
a românilor de peste Nistru, introd. edit., București, 1939. Repere bibliografice: „Dănilă Apostol”, „Caiet bibliografic”, 1933, 2-4; Nicolae Dunăreanu, Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 122; Predescu, Encicl., 790; Gherasim Pintea, N. P. Smochină, „Transnistria”, 1941, 13; Iordan Datcu, Nichita P. Smochină, etnograf al românilor transnistrieni, REF, 1993, 1-2; Grigore Botezatu, Nichita Smochină, „Revista de etnologie” (Chișinău), 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 25-26; Rusu, Membrii Academiei, 491; Datcu, Dicț. etnolog., II, 213-214; Datcu, Repere, 227-245. Gr. B.
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
Apostol”, „Caiet bibliografic”, 1933, 2-4; Nicolae Dunăreanu, Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 122; Predescu, Encicl., 790; Gherasim Pintea, N. P. Smochină, „Transnistria”, 1941, 13; Iordan Datcu, Nichita P. Smochină, etnograf al românilor transnistrieni, REF, 1993, 1-2; Grigore Botezatu, Nichita Smochină, „Revista de etnologie” (Chișinău), 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 25-26; Rusu, Membrii Academiei, 491; Datcu, Dicț. etnolog., II, 213-214; Datcu, Repere, 227-245. Gr. B.
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]