501 matches
-
Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt.
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, București, 1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, București, 1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M.
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian, Basme populare românești, vol
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian, Basme populare românești, vol. IV: Snoave din Bucovina, îngr. Paul Leu, Suceava, 1998. Repere
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian, Basme populare românești, vol. IV: Snoave din Bucovina, îngr. Paul Leu, Suceava, 1998. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 149-176; Iorga, Pagini, I, 3-7; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 71-78, 911-944; Adamescu, Ist. lit., 48-52
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 71-78, 911-944; Adamescu, Ist. lit., 48-52; Iorga, Ist. lit., I, 65-74; Ist. lit., I, 95-98; Sabina Cornelia Stroescu, Cu privire la sistemul de clasificare a snoavei populare românești, REF, 1965, 6; Ovidiu Bârlea, Folclorul în „Țiganiada”, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 512-545; Sabina Cornelia Stroescu, La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, București, 1969; Adrian Fochi, G. Coșbuc și creația populară, București
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Gheorghe Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 363-366; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 350-370; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 274-277; Dicț. lit. 1900, 794-795; Mihai-Alexandru Canciovici, Păcală, eroul comic din snoava populară românească, pref. Dim. Păcurariu, Craiova, 1988; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 443-444. C. Bz.
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
ea va fi văduvă, căci bărbatul va avea de soție femeia dintâi și viceversa” 437. „Măicuță bătrână...” Văduvele populează dens literatura populară. Ele apar frecvent în basme (și în epica de mici dimensiuni și cu un haz moralizator ce cuprinde snoavele 438), unde mama eroului - chiar fără a i se declara explicit „starea civilă” - este adesea inclusă în această categorie: femeie, în vârstă de multe ori, cu (unul sau mai mulți) copii, dar fără bărbat (prezența acestuia fiind ocultată; nu este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se usucă absorbând toate relele” (Gh.F. Ciaușanu, Supestițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, ediție de I. Oprișan, Editura Saeculum I.O., București, 2001, pp. 125, 185). 436. Artur Gorovei, op. cit., p. 253. 437. Vezi Snoava populară românească, ediție critică de Sabina-Cornelia Stroescu, prefață de Mihai Alexandru Canciovici, volum nenumerotat, Editura Minerva, București, 1984; vol.II, Editura Minerva, București, 1986, p. 226 („Prohod minunat”: „Murind un țăran avut, femeia acestuia frumușică și tânără chemă pe preotul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altele, colecțiile: Ioan Bota, Povești bătrânești, adunate de pe la sate și iarăși sătenilor date, vol. I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și George Candrea, București, 1888; Tudor Pamfile, Graiul vremurilor (povești), „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1909; Idem, Feți-frumoși de odinioară, București, [1910]; Ion
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o atitudine și un angajament de stânga, antrenând și idei referitoare la subordonarea ideologică a artei. A mai semnat George Costin, Narator. Primăvara lui Crișan (1949), o evocare istorico-poetică, și Minunatele isprăvi ale lui Păcală (1950), în fapt prelucrări ale snoavelor populare, nu au consistența unui demers scriitoricesc. Debutul semnificativ al lui S. se produce mai târziu, odată cu volumul de proză scurtă Prin foc și pară, apărut în 1971. Cele șaisprezece narațiuni sunt ilustrative în ce privește momentul de oarecare destindere politică și
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
și Ecaterina, i-a umbrit ultimul deceniu de existență. A fost înmormântată la Iași. Îndrăgostită de literatura populară, S. a cules din Moldova, Muntenia, Dobrogea și, într-o mai mică măsură, din Oltenia și Transilvania, numeroase doine, balade, anecdote, strigături, snoave și povești, pe care le-a publicat în periodicele vremii sau în volume. O singură lucrare cu caracter teoretic, din 1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice din cercul
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
multe capitole, adaptat la realitățile culturii populare românești. Rubricile Ș. indică o tendință de sistematizare a materialului trimis spre tipărire, dovadă că majoritatea colaboratorilor aveau în vedere problematica îndreptarului amintit. Capitolele destinate folclorului propriu-zis includ un material variat: povești, legende, snoave, glume, păcălituri, obiceiuri tradiționale, cimilituri, cântece, strigături, bocete, jocuri de copii, mai toate de o certă valoare artistică și documentară. Preocupările de etnografie și artă populară sunt concretizate în observații referitoare la port, arhitectură populară, îndeletniciri, instrumente muzicale etc. Se
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
deutsche Mythologie und Sittenkunde” (1853, 1855) și în „Czernowitzer Zeitung” (1881, 1883), cuprinde basme, povești propriu-zise, povești cu animale, prezente și în colecțiile lui I. G. Sbiera și S. Fl. Marian, dar cea mai mare parte a textelor este rezervată snoavelor despre țigani. Versiunile în limba germană se impun prin ținuta îngrijită, prin limbajul cursiv, neforțat, tălmăcitorul urmărind echivalarea conținutului narațiunii. Volumul Romänische Poeten, editat la Viena în 1865, conține traduceri din scrierile lui V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Gh. Asachi, Cezar
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri și tipuri, apoi basmul-tip, variantele și versiunile lui paralele. Ș. alcătuiește, cu ajutorul lui I.-A. Candrea, și
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
, revistă apărută la București, de trei ori pe lună, între octombrie 1898 și 20 aprilie 1905. Proprietar și director până în 1901 este M. I. Toncescu, autor de snoave și romane publicate în foileton (Fatalitate, Floare viscolită ș.a.). Mai colaborează Anibal Teodorescu și Neculai Pandrea, autori de romane și traduceri, N. Țincu, D. Teleor, Al. Antemireanu, Victor Anestin, M. Mora. Versurile aparțin lui Carol Scrob, Mircea Demetriade, Florian Becescu
TRIBUNA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290248_a_291577]
-
rurale. Culoarea locală nu este însă una închizătoare de perspectivă, limitând orizontul, ci participă la deschiderea către maxima generalitate a banalului particularizat, localist. Remarcabil este recursul la modalități expresive ori la particularități de viziune consubstanțiale cu universul existențial reconstituit, precum snoava populară sau fantasticul tradițional, mobilizate productiv în text, alături de procedările prozastice ale extremei modernități. Există și un mit al Imperiului, o componentă (ca mentalități și mitologie, ca recuzită și sensibilitate) așa-zis „chezaro-crăiască” ori central-europeană, care a permis unor analiști
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din colinde, orații și cântece de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
intitulat Către părinți și copii, aparține lui Stelian Popescu, patronul trustului de presă: „Alături de ziarul pentru cei mari am hotărât să tipăresc pentru copiii lor ziarul care să răspundă nevoii adânc simțite a unei asemenea publicații”. Revista conține versuri, schițe, snoave, povești, chiar și romane pentru cei mici, semnate unele cu pseudonime, altele având ca autori pe Th. D. Speranția, Radu Boureanu, Ion Pas (Găina cea moțată), Al. Lascarov-Moldovanu, Radu Gyr (Măgarul și cocostârcul, Mânzul și râul), Grigore Popescu-Băjenaru, V. Demetrius
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
și cocostârcul, Mânzul și râul), Grigore Popescu-Băjenaru, V. Demetrius, Vasile Militaru, Natalia Negru, Teodor Castrișanu (Sandu ucenicu), George Silviu (teatru pentru copii), Constanța Hodoș, Ioan I. Ciorănescu, Orest Tafrali, Artur Enășescu (Cenușăreasa, Privighetorile), I.V. Tassu, Victor Eftimiu, Horia Furtună (Păcală - snoavă în două acte, Spovedania lui Aghiuță), George Mihail Zamfirescu, I.A. Bassarabescu, Al. Bilciurescu, Radu D. Rosetti, George Acsinteanu, Mihail Lungianu, Alecu Popovici. Se reproduc texte de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Petre Dulfu (basmul în versuri Zâna florilor), Nichita Macedonski
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]