603 matches
-
totdeauna, existența timpului cu trăirea organică a acestuia (de vreme ce instituie o "corelație între deficiența sîngelui și rătăcirea lui în durată: cîte globule albe, atîtea clipe goale"), Cioran subestima în fapt interesul metafizic pentru timp, punîndu-l cumva pe seama unui fel de snobism al Ireparabilului 92. Timpul, conceptual vorbind, îi apare ca un element probabil nu într-atît de mult saturat ontologic încît să aibă cu adevărat consistență filosofică, motiv pentru care îi suspectează de ambiguitate pe cei care, lăsîndu-i la o parte conținutul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
halucinante. Pe scurt, cultura de masă a devenit și ea, oarecum, postmodernă. Însă cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch, promovează snobismul cel mai greu suportabil și se „simte bine” în vulgaritatea cea mai crasă. Pe scurt, este vorba despre „rinocerizare”, în sensul ionescian al expresiei. Și vom vedea, în paginile următoare, că această „cultură rinocerizată” a fost luată foarte în serios
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în care E. M. Cioran, de pildă, întrevedea, în stilul caracteristic, golul: "Credința că psihologia ne permite să ne descifrăm esența avea să ne lege de actele noastre, de gîndul că ele au o valoare intrinsecă sau simbolică. A apărut apoi snobismul "complexelor" ca să ne-nvețe să dăm amploare nimicurilor noastre, să ne lăsăm orbiți de ele, să ne înzorzonăm eul cu facultăți și profunzimi pe care, evident, nu le are." (2) Deși "scepticul de serviciu" nu se dezminte în această judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
coabitează cu spiritul critic și cel de inițiativă, iar exuberanța juvenilă se exercită cu hedonism eclectic, avântându-se cu aceeași impetuozitate în polemică și afirmație, deopotrivă, fără a submina vreo clipă gravitatea și responsabilitatea, competența (nelipsită de o doză de snobism) și performanța intelectuală. Nimic din toate acestea nu va împiedica însă Junimea să se instituționalizeze ea însăși, iar pe membrii ei să adopte ipostaze și poziții dintre cele mai pline de răspundere în spațiul public. Deși junimismul reprezintă un curent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
de Mircea Radu IACOBAN INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Prefață / 7 1. DESPRE MUNCĂ / 11 2. DESPRE BUCURIE / 33 3. DESPRE APĂ / 43 4. DESPRE PRIVIRI / 61 5. DESPRE SÂNI / 69 6. DESPRE RECUNOȘTINȚĂ / 87 7. DESPRE EMOȚII / 95 8. DESPRE SNOBISM / 105 9. DESPRE ZVON / 113 10. DESPRE INTRODUCERE/ PREFAȚĂ / 117 Prefață Profesorul Mihai Pricop îmi solicită din nou o precuvântare la o carte de eseuri. I-am prefațat-o și pe prima (Zece eseuri, 2007) și, cum cele două incursiuni
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ale adevărului, bătrâneții, căsătoriei, dragostei, naturii feminine, modestiei, ordinii, prieteniei și, nu în ultimul rând, al prostiei. Cartea de față caută răspunsuri la alt set de întrebări, pe care (ar trebui să) le punem vizavi de bucurie, recunoștință, emoții, zvonuri, snobism ș.a. Alte câteva teme trec dincolo de imperiul trăirilor emotive, cercetând domenii care nouă nu ne sunt deloc familiare, așa că lăsăm specialiștilor în sociologie, etică, economie, politologie, să gloseze pe marginea subiectului "despre muncă", ori geografilor "despre apă". Eseul despre sâni
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
un fel sau altul, sentimentul estetic este unic. El cuprin-de elemente ale frumosului și ale gustului, acesta din urmă îndreptându-ne atenția spre receptor și spre judecățile estetice. Sentimentul estetic a devenit scopul principal în istoria modernă a esteticii. Despre snobism nobul este o persoană care, fără să fie obligatoriu nesinceră sau prefăcută, etalează maniere, un mod de viață, de exprimare, îm prumutate fără discernământ dintr-un mediu care i se pare distins, mai original, mai la modă decât al său
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nobul este o persoană care, fără să fie obligatoriu nesinceră sau prefăcută, etalează maniere, un mod de viață, de exprimare, îm prumutate fără discernământ dintr-un mediu care i se pare distins, mai original, mai la modă decât al său. Snobismul este o stare de mediocritate care se dorește de superioritate. Este o tendință social-estetică, formată și călăuzită de anumite imagini personale a ceea ce este distinctiv prin participarea la alt grup decât acela căruia îi aparține în mod obișnuit. Altfel spus
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
vedere al cunoașterii, este preferabil să nu fii absolut ignorant. De asemenea, este preferabil să ai cunoștințe în orice domeniu, să trăiești începutul cunoașterii, al acțiunii, al dorinței de a trăi într-o atmosferă mai înaltă. Prin prisma acestor opinii, snobismul trebuie acceptat. În timp ce cunoștințele noastre sunt in-complete și nesigure, ne complacem în a proceda ca snobii așteptând pe tăcute să ne lămurim (nu sunt oare oameni care, prin tăcerea lor, dau falsa impresie că înțeleg ce vorbesc ceilalți?). În modul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
dinamic) și cei care stagnează în situații mediocre (snobul limitat și static). Snobul nu are vocație, nu depune eforturi în direcțiile înțelegerii și participării, dar își dorește afilierea la idei strălucitoare, la creații artistice sau la o atmosferă socială frumoasă. Snobismul își are originea în dorințe și necesități ce privesc mai mult ambițiile sociale. Vanitatea dă putere și impresia importanței în societate, a nemuririi. Dorința oamenilor este de a fi lăudați pentru ceea ce fac în profesia lor. Tendința de a ajunge
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
privesc mai mult ambițiile sociale. Vanitatea dă putere și impresia importanței în societate, a nemuririi. Dorința oamenilor este de a fi lăudați pentru ceea ce fac în profesia lor. Tendința de a ajunge mai sus cu orice preț este frecventă. Explicarea snobismului, exclusiv prin vanitate, conduce spre o interpretare insuficientă. Snobul dorește o atmosferă mai înaltă prin imitație estetică. Această dorință este puternică și asigură de multe ori succesul accederii printre cei puțini și aleși sub raportul asemănării, al imitației. Este dorința
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
succesul accederii printre cei puțini și aleși sub raportul asemănării, al imitației. Este dorința de a pătrunde în cercuri pe care el le vede superioare, prin maniere, gesturi, eleganță, prin modul de susținere a conversației. Categoria cea mai tipică de snobism presupune o ambiție gratuită, pusă în serviciul va-nității de a se afla în cercuri mai înalte (a nu se confunda snobismul cu arivismul). Românii de azi nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
el le vede superioare, prin maniere, gesturi, eleganță, prin modul de susținere a conversației. Categoria cea mai tipică de snobism presupune o ambiție gratuită, pusă în serviciul va-nității de a se afla în cercuri mai înalte (a nu se confunda snobismul cu arivismul). Românii de azi nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și mai ales TV, în ziare și reviste, se folosește o limbă deocheată, plină de superlative, agramatisme, expresii strident populare, neologisme (barbarisme
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sunt totdeauna dureroase: "Ș-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat până și a noastră limbă Pretind a fi pe cerul țării: stele". Un împărat chinez a schimbat moravurile, schimbând limba. La noi, moravurile sunt cele care au schimbat limba. Snobismul este de actualitate datorită cultivării succesului social facil, în condițiile alienării raționale și morale, caracteristice societăților în tranziție. Snobismul a existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pe cerul țării: stele". Un împărat chinez a schimbat moravurile, schimbând limba. La noi, moravurile sunt cele care au schimbat limba. Snobismul este de actualitate datorită cultivării succesului social facil, în condițiile alienării raționale și morale, caracteristice societăților în tranziție. Snobismul a existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard Wagner, Marcel Proust au fost mari snobi. Snobismul francez este greu de mascat, din cauza pornirii puternice spre cunoașterea elementului
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
facil, în condițiile alienării raționale și morale, caracteristice societăților în tranziție. Snobismul a existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard Wagner, Marcel Proust au fost mari snobi. Snobismul francez este greu de mascat, din cauza pornirii puternice spre cunoașterea elementului aristocratic. Snobismul englez este mai rigid și în direcția menținerii diferențelor între nobil și gentleman. Gustul este o trăsătură distinctă a indivizilor în legătură cu posibilitatea de a aprecia calitățile estetice
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard Wagner, Marcel Proust au fost mari snobi. Snobismul francez este greu de mascat, din cauza pornirii puternice spre cunoașterea elementului aristocratic. Snobismul englez este mai rigid și în direcția menținerii diferențelor între nobil și gentleman. Gustul este o trăsătură distinctă a indivizilor în legătură cu posibilitatea de a aprecia calitățile estetice. Unele persoane îl au, altora le lipsește. Bunul gust exprimă o judecată elitistă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Nu pot fi evitați pentru că sunt prea mulți. Nu trebuie să-i ofensezi. Dacă ești prea politicos, riști să creadă că le ești dator sau că-ți recunoști inferioritatea. Prostia trebuie acceptată ca o realitate, mai ales că este molipsitoare. Snobismul este imposibil de evitat, poate deveni virtute, poate fi necesar. Dacă omul care îl practică este inteligent, snobismul acționează în direcția corectării. Există snobi în continuu progres, care își lărgesc cunoștințele, își rafinează atitudinile, și snobi care rămân în situații
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
să creadă că le ești dator sau că-ți recunoști inferioritatea. Prostia trebuie acceptată ca o realitate, mai ales că este molipsitoare. Snobismul este imposibil de evitat, poate deveni virtute, poate fi necesar. Dacă omul care îl practică este inteligent, snobismul acționează în direcția corectării. Există snobi în continuu progres, care își lărgesc cunoștințele, își rafinează atitudinile, și snobi care rămân în situații mediocre, trăind în disimulări și eșuând pe scara socială inferioară. Snobismul intelectual este fatal. Cel al titlurilor și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Dacă omul care îl practică este inteligent, snobismul acționează în direcția corectării. Există snobi în continuu progres, care își lărgesc cunoștințele, își rafinează atitudinile, și snobi care rămân în situații mediocre, trăind în disimulări și eșuând pe scara socială inferioară. Snobismul intelectual este fatal. Cel al titlurilor și rangurilor sociale este mai acceptabil, mai onest și mai serios. În rândul snobilor intelectuali este un mare curaj să spui că n-ai citit o carte sau nu ți-a plăcut un autor
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Nae Ionescu era un snob de tip social mai puțin nociv, mai puțin radical (să fii rudă cu, să te cheme nu știu cum). Când s-a încurcat cu Măruca, înainte ca aceasta să devină soția lui Enescu, a făcut-o din snobism, pentru că era prințesă. Există și așa-numitul snobism accidental, care semnifică imposibilitatea evitării sale în unele situații din viață. Oamenii sunt în măsură să descopere ceea ce nu știu și să încerce corectarea acestor lipsuri. Kitsch-ul desemnează atitudinea celui care
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mai puțin nociv, mai puțin radical (să fii rudă cu, să te cheme nu știu cum). Când s-a încurcat cu Măruca, înainte ca aceasta să devină soția lui Enescu, a făcut-o din snobism, pentru că era prințesă. Există și așa-numitul snobism accidental, care semnifică imposibilitatea evitării sale în unele situații din viață. Oamenii sunt în măsură să descopere ceea ce nu știu și să încerce corectarea acestor lipsuri. Kitsch-ul desemnează atitudinea celui care vrea să placă cu orice preț și unui
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Estetica mass-media a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului. Kitsch-ul este și "artă de bâlci", operă de prost-gust, atitudine și comportament (amator de a privi în oglinda minciunii care înfrumusețează și a se recunoaște cu satisfacție). Snobismul și kitsch-ul se interferează frecvent. Despre zvon vonul se naște din apariția și circulația unor informații neconfirmate public de către surse oficiale, fie dezmințite de acestea. Înflorește când există o ambiguitate a știrilor și când oamenii simt că se petrece
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ne simțeam obligați s-o jecmănim. Pif a rămas cu gândul la cocalarul ăla cu „cea mai fatală greșeală“. Părerea lui e neschimbată, că omul merită bătut cu levierul. Mi-e chiar simpatic Pif. Miruna, care învață psihologie dintr-un snobism simpatic, mi-a zis că a ajuns la concluzia că io mă înțeleg doar cu oamenii care urăsc alți oameni. Ne unește sila față de viață. Așa o fi. La Pif, orice poveste începe cu: „Eram beat“. Sau se termină justificativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot găsesc. Foarte mult efort depus pentru a găsi ceva ce făcut. Habar n-are ce să facă cu banii. Bea o bere-n centru la un preț de trei ori mai mare decât aici. Mănâncă la McDonald’s. Din snobism, așa. Din plictiseală. O disperare de a cheltui. Noroc cu Pif, că s-a dus cu el să-și ia o combină și un TV parcă, altfel nu se alegea chiar cu nimic. Asta e, șefu’ are nevoie de ficatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]