285 matches
-
în timp, și prin care au fost formulate probleme fundamentale ale cunoașterii științifice de astăzi, de ecologie, de anatomie comparată, embriologie, ca și cele ale vieții sufletești. Este interesant de remarcat că această învățătură s-a născut în aceeași perioadă social-istorică în care Alexandru cel Mare era antrenat în expedițiile sale de cucerire a lumii. Din depărtările în care se purtau luptele, lui Aristotel îi erau aduse materiale documentare, informații despre formele diverse în care se manifesta natura, despre dependența acestora
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și mentale ale sufletului. S-a instituit credința într-un "tot", în Atotputernicul dumnezeiesc, piatra unghiulară a întregii gândiri teologice, o gândire îndreptată împotriva sufletului sensibil ca parte a naturii, determinat de legile care guvernează în natură, de cele condiționate social-istoric. Thomas d'Aquino și alți scolastici catolici și pe urmă ortodocși au prelucrat teoria aristotelică despre suflet conform cu propria lor viziune teologică. Obiectivul lor a fost privarea de materialitate și substanțialitate organică a sufletului. Tomismul psihologic și-a fixat ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Darwinismul se afla la el acasă sub influența aceleiași emulații filosofice favorabile pentru eclozarea psihologiei, dar care s-a manifestat diferit față de partea continentală a Europei. Anglia era cea mai puternică forță colonială, țara cea mai industrializată. La aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din conștiință identitatea creștină, pentru ca în momentul următor să-l arunce în vâltoarea unor conflicte, a unor conflagrații mondiale. Problemele de acest fel erau actuale în toate țările Europei începutului secolului al XX-lea, erau funcții dependente de respectivele condiții social-istorice și puneau psihologia în fața unor probleme teoretice și aplicative imediate deosebite. Psihologia acelui început de secol s-a aflat deopotrivă sub influența pozitivismului raționalist al filosofiei germane, cu deosebire a celei a lui Kant și Hegel. Idealismul lor conceptual a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care s-au remarcat în leagănele universitare ale psihologiei din Europa, din Lepzig, din Würzburg sau Paris au ales atunci America drept loc unde să-și aplice cunoștințele, unde au găsit un viitor pentru realizarea proiectelor lor de tinerețe. Condițiile social-istorice erau diferite între Europa și SUA, fapt care și-a pus semnul și pe modul de dezvoltare al psihologiei. În timp ce în Europa, pentru a deveni o știință a experienței i-a trebuit psihologiei o milenară subordonare față de excelența gândirii filosofice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apare tratatul clasic, Principiile psihologiei, în două volume. În centrul preocupărilor lui James s-au păstrat problemele teoretice ale psihologiei, ale legăturii acesteia cu filosofia. Abordarea sa trebuia să răspundă unei asemenea nevoi, să edifice drumul psihologiei americane în condițiile social-istorice ale acestui continent, să reformuleze în noul cadru social-istoric problemele clasice ale conștiinței, ale reflectării senzoriale și ale gândirii. Prin conștiință, la James, s-a înțeles nu imaginea ideilor cristalizate din minte, ci un proces irepetabil, în care fenomenele se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
centrul preocupărilor lui James s-au păstrat problemele teoretice ale psihologiei, ale legăturii acesteia cu filosofia. Abordarea sa trebuia să răspundă unei asemenea nevoi, să edifice drumul psihologiei americane în condițiile social-istorice ale acestui continent, să reformuleze în noul cadru social-istoric problemele clasice ale conștiinței, ale reflectării senzoriale și ale gândirii. Prin conștiință, la James, s-a înțeles nu imaginea ideilor cristalizate din minte, ci un proces irepetabil, în care fenomenele se contopesc și se întrepătrund. Cursurile pe care le-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în 1871. Ambele lucrări și-au propus să ofere contribuții fundamentale la demonstrarea înrudirii omului cu restul viețuitoarelor, atât din perspectiva asemănărilor structurilor organice, somato-morfologice, cât și a celor comportamentale, funcționale. Au fost obiective de mare cutezanță pentru acea perioadă social-istorică. Cu toate contribuțiile și susținerea fiziologică a psihologiei la acea vreme sfârșitul secolului al XIX-lea, psihologiei îi lipseau încă argumentele de substanță experimentală pentru a fi așezată cu drepturi egale alături de celelalte domenii de cunoaștere științifică. Pentru a aduce
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organismul se supune legilor de organizare biologice de odinioară. Din perspectiva cunoașterii psihologice de astăzi multe din exemplele folosite de Darwin la acea vreme pot fi nesatisfăcătoare. Astfel, poate fi criticat modul cum a fost evitată de el problema determinării social-istorice a acelorași reacții emoționale expresive. A fost făcută însă ulterior exagerat și cu toate consecințele ei nefaste. De aceea, se poate aprecia că această lacună nu scade valoarea investigațiilor sale, cu deosebire rigurozitatea lui de a introduce principiul determinismului în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
posibil, pe baza trăsăturilor și caracterelor definitorii pe care le are și nu prin raportare la cele ale comportamentului altor specii animale, cu deosebire al unor animale aflate pe trepte superioare ale filogenezei. O regulă imaginată într-un anumit context social-istoric, spre a fi îndreptată cu destinație împotriva antropomorfismului. A fost o regulă formulată în lucrarea sa, Introducere în Psihologia Comparată, care a apărut în anul 1894. În sprijinul regulii formulate el a adus o cantitate mare de argumente și date
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spirit moral de cumpătare sau lipsă de cumpătare și tensiunea arterială a oamenilor. Toate aceste încercări s-au păstrat la nivelul unor tentative individuale, fără a putea fi integrate unor sisteme de gândire științifice cu statut propriu. În noile condiții social-istorice diferențele semnalate între oameni au dobândit o însemnătate socială deosebită, cu deosebire din cauza problemelor ridicate de activitatea productivă industrială proprie societății capitaliste. Aici s-a conturat o comandă socială precisă pentru cunoașterea legilor după care are loc diferențierea caracterială dintre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
precisă cunoscuta lege a lui Fechner. Galton, dimpotrivă, prin mânuirea aparatajului statistic, și-a propus să demonstreze existența unui determinism diferit, a unei legități care acționează pe un alt plan, care presupune luarea în considerare a unor factori interindividuali. Condițiile social-istorice ale acelor vremi erau tot mai favorabile ca propunerile lui Galton să fie luate în seamă. Una din lucrările remarcabile ale lui Galton a fost Fizica socială, care a apărut în anul 1835. Ea a trezit la acea vreme multe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a avut grijă să-l ferească de psihologismul propriu altor științe sociale, ca filologia, biobliografia, istoria culturii, ș.a. Valoarea programului de cercetare al lui Durkheim a constat în a fi fost un oponent înfocat al psihologismului, în formularea unui determinism social-istoric aflat la baza vieții psihice, în încercarea de explicare pe această bază a acțiunilor ideologice individuale. Pe această cale cercetarea sociologică ajunge pe o cale mai concretă și mai rodnica la obiectul său distinct de cercetare, la grup și la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celei determinate de factori sociali. Totuși criticii săi i-au apreciat antisubiectivismul, cu efecte pozitive asupra dezvoltării cercetărilor sale de psihologie socială. Contribuțiile sale în acest domeniu s-au realizat nu pe cale speculativă, metafizică, ci pe baza considerării unor factori social-istorici. 7.5. Împăcarea determinismul natural-istoric cu cel cultural În fața încercărilor de interpretare fiziologică a vieții și personalităților umane se instituiau tot mai multe și insurmontabile limite. Depășirea acestora a fost încercată de Hugo Münstemberg (1863-1916), cu o teorie interesantă în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nimic că aduce cu sine ceva novator. Ceea ce era totuși novator în sistemul său, a fost faptul că toate trăsăturile structurale și funcționale ale psihicului se deduceau și puteau fi extrase nu din determinismul interior al organismului, ci din determinarea social-istorică a psihicului, din cea asigurată de încorporarea vieții sale spirituale. În centrul istoriei umanității se află "impresia" și "trăirea", dar nu ca elemente de conștiință, din perspectiva psihologiei individualiste tradiționale, ci ca o legătură internă ce nu poate fi despărțită
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
elemente de conștiință, din perspectiva psihologiei individualiste tradiționale, ci ca o legătură internă ce nu poate fi despărțită de ceea ce se încorporează în om ca produs spiritual. A fost calea prin care conștiința individuală a fost pusă în legătură cu lumea valorilor social-istorice. Fenomenelor suportate de aceste legături le-a evocat irepetabilitatea, care pretinde metode pe măsură. Explicarea lor nu urmează linia celor evocate cu metodele științelor naturii, ci pe cele ale conceperii respectivelor fenomene ca distincte, felul în care ele sunt diferit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care sunt mânate din abisul viscerelor, care nu numai că pun în funcțiune organismul, ci fac posibil ca acesta să și "trăiască". Aceasta este forța care pune în funcțiune conduita, care la om se manifestă ca o conduită socială, determinată social-istoric. Nu există imagine sau gând care să nu se subordoneze țelului activității instinctive. Și cele care se produc la nivelul conștiinței, în prealabil au trecut și continuă să depindă de aceste forțe instinctive, uneori abisale, transmise urmașilor pe cale culturală. X
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Premiului Nobel, în Uniunea Sovietică și pe urmă în toate celelalte țări socialiste cunoașterea psihologică s-a extins și dezvoltat considerabil, cu toate că, în următoarele decenii, pavlovismul devenise, din păcate, o ideologie de stat. Sub influența acestui curent, însă, în condiții social-istorice total vitrege, statul susținea financiar înființarea unor noi instituții academice, cercetarea psihologică se reprezenta cu succes în țară și în afară prin cercetători talentați, ca A. Uhtomski (1875-1942), L.S. Vâgoțki (1896-1934), A.N. Leontiev (1903-1979) ș.a., contribuțiile lor se afirmau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
între noi și evrei este o deosebire de rasă, care nu ne permite nouă s-avem față de dânșii în împrejurări de onoare decât dispreț. Noblesse oblige"224. Afirmațiile de acest gen, frecvente în corpusul publicistic eminescian, trebuie privite în orizontul social-istoric al celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea. România trece în această epocă printr-o serie de evenimente cruciale: Războiul de Independență din 1877; presiunile Rusiei care cerea retrocedarea a trei județe basarabene (Cahul, Bolgrad, Ismail); Conferința
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românească a secolului al XIX-lea este dat, pe de o parte, de caracterul cultural al limbii, într-o epocă în care normele limbii române nu sunt încă stabilite, iar pe de altă parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile politice vehiculate. Literatura de specialitate consideră veacul al XIX-lea matricea limbajului politic românesc modern, fără a nega însă existența unor forme incipiente de manifestare ale acestuia în creațiile cronicarilor (cronicile și documentele cancelariilor domnești oferă argumente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scrisului jurnalistic. Indiferent de ținuta și caracterul publicațiilor la care colaborează de-a lungul vieții, Eminescu imprimă acestora pecetea inconfundabilă a stilului său. Cultivând o jurnalistică de atitudine, gazetarul angajează opinia publică în dezbaterea celor mai importante evenimente ale realității social-istorice, având curajul exprimării unor opinii radicale în privința clasei politice românești. Activitatea publicistică a lui Mihai Eminescu obligă discursul jurnalistic al epocii să-și înnoiască tiparele, tot astfel cum poezia eminesciană determină intrarea lirismului românesc pe noi coordonate. Odată cu Eminescu, se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
3. Parametrii analizei hexadice Ca fapt de semnificare/resemnificare și de comunicare prin intermediul semnelor, publicistica eminesciană poate fi obiectul unei analize de tip situațional în măsura în care presupune un ansamblu de relații între jurnalist și publicul cititor, se derulează într-un context social-istoric distinct, recurge la mijloace de exprimare specifice și vizează finalități particulare. Demersul analitic are la bază opțiunea pentru un model situațional de dimensiuni medii, modelul hexadic, cu un număr de șase parametri constitutivi procesului de semnificare. Aplicarea modelului hexadic în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pericolul influențelor externe, gazetarul respinge cosmopolitismul, considerând că numai în și prin limbă se păstrează specificul național, identitatea națională; limba reflectă caracterul unui popor și ceea ce îl deosebește de alte popoare. Subliniind că "naționalismul eminescian" trebuie citit prin grila contextului social-istoric al epocii, Alexandru Sereș notează: "Naționalismul său nu e funciar, ci contextual, folosit aproape exclusiv ca armă împotriva liberalismului, pe care poetul-ziarist îl combate machiavelic, urmărind cu obstinație scopul său apărarea valorilor conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
xenofobie se află în strânsă legătură cu teoria "păturii superpuse", expusă de Eminescu în articolele sale și ilustrând concepția economică a jurnalistului. Critica la adresa pătrunderii dominației străine exprimă în fond temerea gazetarului în ceea ce privește pierderea identității naționale, iar raportarea la contextul social-istoric al epocii devine și în acest caz imperioasă pentru a putea înțelege afirmațiile dure ale jurnalistului: "Dar ce mai la deal la vale? Orice etnolog străin, german ori francez, a recunocut și va recunoaște că, în cea mai mare parte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fi din societatea română"276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că numai la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]