281 matches
-
totală și ireversibilă a textului poetic de orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive an devenirea interioară a literaturii noastre postbelice, eliberarea poeziei de orice biografism și psihologism care, "realități" fiind, cad sub incidența determinărilor social-istorice, asadar și a concepției materialist-dialectice a fenomenelor. Poezia stănesciană din această perioadă a "momentului '68" este triumful imaginarului absolut an care mitologia eului liric populează universul poetic cu stări de spirit stranii, dureri abstracte, suferințe ale creierului, bătăi ale inimii
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
te poate absolvi de ea, fatală în sensul cel mai adânc și, astfel, e negată întreaga învățătură a epocii moderne, post-darwiniste, după care omul, chiar și omul social, ca orice ființă, este rodul ambientului, depinde și e format de condițiile social-istorice. Încă o recădere într-un mod de a gândi și de a acționa după un principiu revolut și, cum spuneam, interesantă nu e atât aroganța, reacționarismul sub forma noului! a celor care-l stipulau, cât ciudatul entuziasm al maselor pentru
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
de proximitate sau - e drept, mai rar - din rubricile de scandal. (Nici aici scriitorul, bietul de el, nu prea mai este interesant...) Toate acestea vor trece! Valoarea este cea care va rămâne!" Numai că și valoarea este tot un produs social-istoric. Neimpusă la timp, ea riscă să dispară în devălmășia straturilor succesive ale civilizațiilor ce se acoperă tot mai rapid unele pe altele. De ce Vă scriu Dumneavoastră toate astea? Pentru că, într-un editorial apărut cu multe luni în urmă, făceați penitenta
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
poet de obscenitatea masificării invazive și de ipocrizia falselor elite. Mitologia psihoexistenț ială din cărțile de tinerețe anticipă și include aventura metafizică din cărțile de maturitate. Poetul ce realizează condiția de proscris a subiectului sensibil aflat în dizarmonie cu realitatea social-istorică, nu-și refuză totuși o cât de firavă speranță de renaștere: „Credința mea e-atât de mare că mă simt ca pe rug ; firește / cine-o să mă vadă va zice uite un om de cenușă / fără să priceapă că
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
însumate, conduc la imaginea unei lumi coerente, a unei societăți, a unei umanități cu existență istorică. În prezentarea de pe ultima copertă se spune despre carte că reprezintă „o frescă epică“, ceea ce, neîndoielnic, Ruxandra Cesereanu a urmărit să înfăptuiască. Amploarea deschiderii social-istorice, bogăția evenimentelor aduse în scenă vorbesc despre această aspirație a prozatoarei. Epoca evocată în carte este aceea cuprinsă între sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și răsturnarea regimului comunist din decembrie 1989. Cu unele trimiteri și în anii ulteriori
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
lucide, este nociv și iresponsabil. E drept însă că succesul unui asemenea discurs presupune și un electorat pe măsură, orbit de resentimente și acționînd mai ales sub formă de reacție afectivă, refuzînd 'uzul rațiunii', discernămîntul lucid și realist între posibilități (social-istorice) și dorințe personale (care, nu arareori, vin în contradicție cu cele ale ansamblului societății). Din păcate, în viața socială și politică românească a ultimului deceniu au prevalat - contraproductiv - reacțiile și atitudinile visceral-afective asupra deliberării calme și responsabile și a deciziilor
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
goală)/ pe tine și-i duc uneori cu tine pe toți ai tăi/ undeva de unde îndeobște nu te mai întorci/ niciodată/ e ca și când ar veni în vizită moartea/ și n-ar mai pleca" (Soneria). Moartea nu e decât o agonie social-istorică fără sfârșit. Predominant, discursul poetului are o franchețe șocantă, e deschis răului moral pe care nu se dă în lături a-l portretiza în tușe caustice la culme. La antipodul poeticii de sugestii, nuanțe, indirectități propuse de simbolism și conturată
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
a descoperi un nou și bogat veșmânt pentru idei bogate în gândire și viziune. Nevăzutul, abstractul, ipostaza onirică, dar și finalitatea vieții și a omului, neliniștea metafizică a individului, amorul, locul și predestinarea individului în societate, relațiile umane în spațiul social-istoric, menirea artei și a creatorului, creatorul față în față cu propria opera sunt doar câteva din temele care străbat neîncetat bogăția poetică a acestei generații. Dând o rară formă poetică și un polivalent sens poetic acestor lumi amorfe, generația șaizeci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
implicând o schimbare de mentalitate, ce stârnește reacția ascunsă a unei civilizații prea vechi pentru a putea fi dizlocată din tiparele ei arhetipale. Este dezvăluit caracterul uman al frământărilor acelor ani în care se scrie istoria, în acest fel, implicațiile social-istorice motivează faptele indivizilor. Chiar dacă ele se numesc sabotaj, refuz de a plăti cotele, abuzuri ale administrației locale, care vrea să obțină chitanța nr. 1 de predare a obligațiilor către stat, prezentarea evenimentelor se face permanent din interior, avându-se grija
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
autenticul sens al „partinității” În mult controversatul text al lui Lenin. În afara unor autorități recunoscute, Norman Manea apelează Însă și la critici români tineri cu mărturisite preocupări politice (de pildă, Ion Cristoiu). Am mai putea invoca numeroase probe ale interesului social-istoric, nu numai În plan epic, dar și cu valori generalizatoare. „Scriitorul, om și cetățean, va fi totdeauna de partea suferindului, a dreptății, a adevărului” (p. 107). „Societatea care Își propune o dezvoltare armonioasă, În folosul omului...” (p. 34) se cuvine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Libere, Palatul Primăriei Municipiului București, Hotelul Athénée Palace Hilton, Academia Română, Palatul Cotroceni. Se adaugă, din perioada comunistă, Palatul Parlamentului (Casa Poporului, înainte de anul 1990), construcție controversata ridicată în timpul regimului Ceaușescu etc.. 3.2.4. Edificiile religioase Edificiile religioase reflectă evoluția social-istorică, culturală și confesională a populației românești, sintetizând, în același timp, stilurile arhitecturale ale epocii și specificul local, fiind reprezentative mai ales pentru Moldova și Țara Românească. Fără a avea măreția și fastul edificiilor din vestul Europei, aceste construcții sunt mărturii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mod de a guverna încă mai pernicios decât tirania, "pentru că nu tolera nici măcar acea ultimă verigă dintre despot și supușii săi, formată din mite și daruri". Într-adevăr, la o privire lucidă, practica mitei se dezvăluie în adevăratele sale coordonate social-istorice, ca una dintre puținele posibilități empirice de a regla și, ulterior, netezi complicatele raporturi dintre suverani și vasali, dintre cuceritori și cuceriți. Ulterior, procedura s-a generalizat: mita, aflată la baza relației dintre seniori și servii acestora, a devenit și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
proces al "colaborării româno-cumane"-s-a vorbit chiar de "simbioza româno-cumană" (Iorga), nu s-a redus la impulsul exterior al împrumutului instituțional. Oricât de rudimentare, instituțiiile sociale, politice, militare nu pot fi împrumutate de la un alt popor, fiind rezultatul unei cerințe social-istorice, al unei evoluții interne, precum societatea românească din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Aducera cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, în 1211, de către regele Andrei II al Ungariei reprezenta un scut față de pericolul cuman, autoritatea regatului în sudul Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
epoca lui N. Bălcescu, practică, prezintă studiile istoricului muntean privitoare la descompunerea feudalismului. Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri (1846) și versiunea franceză, Question économique des Principautés Danubiennes (1850), care stau la baza concepției social-istorice a lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor (1850) ș.a. pun în lumină ideea că marile proprietăți funciare ale boierimii sunt opera silniciilor și furturilor, asupririlor, injustiției, că criza și descompunerea feudalismului sunt strâns legate de exploatarea nemiloasă și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
n 67:220-221] ����ntr-un cuv�nt, ceea ce se poate numi analiz? sociologic? clasic? este, dup? p?rerea mea, un ansamblu de tradi?îi pe care le-am putea defini ?i utiliza. Ea se distinge esen?ialmente prin gustul pentru structurile social-istorice, prin problemele ce privesc direct mizele colective cele mai presante ?i �ncerc?rile omene?ți dureroase. Cred, de asemenea, c? aceast? tradi?ie se izbe?te, �n prezent, de obstacole considerabile at�ț �n interiorul ?tiin?elor sociale, c�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cel lexical. Realitate supraindividuală, limba se impune obiectiv vorbitorilor unei comunități, ca un produs înregistrat pasiv, și se constituie ca un ansamblu de convenții necesare care reprezintă modele după care se realizează comunicarea. Proces complex de comunicare, limba este generată social-istoric, rezultând din practica socială și înregistrând o evoluție continuă, lentă, dar amplă, în dependență de procesualitatea și legile istoriei. Rolul fundamental al limbii este acela de conservare și transmitere a culturii de la societate către indivizi și de la o epocă istorică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
-a, elevii au unele reprezentări despre război pe care și le-au format din lecturile cu conținut istoric studiate În anii anteriori, din diferite filme vizionate. Nu este o definire a acestei noțiuni pentru că definiția ar cuprinde termeni inaccesibili („fenomen social-istoric complex, constând din lupta armată dintre grupuri, clase sociale și state pentru realizarea unor interese sociale, economice și politice; reprezintă continuarea cu mijloace violente a politicii statului și claselor respective”). În clasa a IV-a se vor preciza diferite forme
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
își regăsește în amintire timpul pierdut, adolescența și tinerețea consumate în perioada cea mai seismică a istoriei contemporane. Limitat, orizontul acestui tânăr ce nu izbutește nimic din ce își pune în gând nu încadrează un spectacol al răsturnărilor și prefacerilor social-istorice, iar romanul nu devine o cronică sau o frescă, cu toate că dezvăluie unele consecințe ale procesului de restructurare socială. Istoria e absorbită de geografie. Discontinuă, istorisirea e o succesiune de momente, de frânturi de viață, un potpuriu de situații, un caleidoscop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
angajate politico-ideologic, delimitează în perioada 1950-1975, două etape: 1950-1960, caracterizată prin proliferarea poeziei de inspirație și atitudine civică, și 1960-1975, diferențiată de precedenta prin sporita preocupare pentru natura specifică poeziei și efortul de eliberare al artei (pe cât posibil, în condițiile social-istorice date) de subordonarea față de orice alte valori, de sincronizare a mișcării literare de la noi cu cea universală nu fără a menționa că, în fiecare etapă, caracterele particularizante se precizează prin creația unor poeți din toate generațiile, o seamă dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un prim plan motivația inconștientă, instinctuală. În concepția „freudismului”, de exemplu, frustrația nu reprezintă altceva, decât un factor inconștient, rezultat din conflictul intrapsihic dintre „instanțe” și „pulsiuni” incompatibile. Concepțiile „psihanalitice”, minimalizând, mai mult sau mai puțin, rolul conștiinței, al condițiilor social-istorice în dezvoltarea omul, faptul că acesta este o ființă socială, o personalitate, absoluțizează rolul determinărilor interne și, implicit, limitează problematic frustrației la o interpretare organismică, biologică. 3) În sfârșit, o analiză a frustrației și în lumina concepțiilor psiho-sociale a persnalității
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sensul prezentat de psihologul P. Janet). Comportampntul uman nu poate fi redus, deci, doar la simplul mod de interacțiune cu mediul ambiant, prin instinct și conditionare elementară, așa cum se petrec lucrurile în lumea, animală, ei este rezultatul unei îndelungate experiențe social-istorice, care ridică „conștiința” pe treapta superioară a conștiinței de sine și de altul mai precis, pe cea a răspunderii față de sine și față de alții). Nu putem fi de acord, așadar, în primul rând, cu acele concepții care, sub influența behaviorismului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
iar cu privire la concepția lui C.G. Jung, afirmă: „Ca și Freud, jung a voit să explice activitatea omului, formarea personalității, pe baza unei concepții biologice asupra psihicului, neacordând atenție relațiilor reale care există între om, pe de o parte, și medicul social-istoric și natural, pe de altă parte”. (Cf. V. Pavelescu, „Examenul critic...”, p. 3-4). Este adevărat însă că activitatea lui C.G. Jung și cea al lui A. Adler a încurajat dezvoltarea unei „mișcări psihanalitice” în cadrul căreia, discipoli, revizioniști și reformiști au
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
refractare” într-un mod propriu, specific structurii psiho-fiziologice individuale. S.L. Rubinstein acordă un rol hotărâtor, în cadrul acestor intercondiționări, influențelor externe, care determină formarea condițiilor interne: efectul influențelor externe actuale este determinat nu numai de condițiile interne, ci și de evoluția social-istorică și personală a individului. „Personalitatea”, în concepția lui S.L. Rubinstein, reprezintă unitatea dinamică a două laturi: cea „stimulatorie”, alcătuită dintr-un sistem de motive și de sarcini, care condiționează conduita și exprimă atitudinile persoanei față de sine și față de semeni, și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]