227 matches
-
societăților comerciale ca știință juridică, dar și ca ramură de drept pozitiv privat evoluează permanent prin adaosuri doctrinare, respectiv depuneri normative care le dau greutate specifică sporită și le asigură individualizarea pronunțată în cadrul dreptului privat. Tendința de publicizare a dreptului societar, ca garanție pentru ordinea juridică comercială și pentru securitatea raporturilor juridice asumate de terții de bună-credință se manifestă prin suprareglementare normativă și redimensionarea instituțiilor juridice tradiționale de drept privat. Dreptul societăților comerciale are tendința de a rescrie în folosul propriu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
U.E., este dovedită și prin introducerea celor 13 Directive ce reglementează principalele aspecte referitoare la constituirea, funcționarea și încetarea societăților comerciale în statele membre. De asemenea, ca parte a acquis-ului comunitar în Romania, s-au introdus instituții noi de drept societar, cum ar fi reglementarea societății europene, a fuziunii transfrontaliere etc. Sunt câteva din motivele care ne-au determinat să ne oprim în prezenta lucrare asupra societăților comerciale. De aceea considerăm utilă și necesară prezentarea societăților comerciale așa cum sunt ele reflectate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
urmărind să se păstreze specificul național al fiecărui sistem de drept s-a lăsat la îndemâna fiecărui stat transpunerea respectivelor directive în legislația națională 4. După anul 2000 însă instituțiile comunitare au adoptat o poziției nouă în ceea ce privește reglementările comunitare de drept societar și au demarat o nouă ofensivă 5 manifestată în adoptarea acestor reglementări sub formă de regulamente, acte normative de aplicare directă, reglementări care devin parte a sistemului de drept al statelor membre de la data intrării lor în vigoare fără să
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societății, iar asociatul este ținut față de societate pentru toate câștigurile realizate din activitățile care fac obiectul aportului. Acest tip de aport este permis numai în societatea în nume colectiv și asociaților comanditați din societățile în comandită și se numește aport societar. Prestațiile în muncă nu pot constitui aport la formarea și majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociații participă, potrivit actului constitutiv, la împărțirea beneficiilor și suportarea pierderilor, precum și la luarea deciziilor în societate rămânând, totodată, obligați să participe la pierderi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
poate fi acoperită, poate fi remediată. S-ar putea spune că legătura dintre conceptul clasic de nulitate sancțiune de drept civil care vizează actele juridice care au fost încheiate cu nerespectarea condițiilor legale și conceptul de nulitate consacrat de dreptul societar prin dispozițiile art. 56-59 din L.S.C., a devenit una strict lingvistică, fără greutate conceptuală 122. Nulitatea societăților comerciale nulitate comercială a fost definită ca fiind o sancțiune judiciară aplicabilă societăților comerciale constând în intrarea în lichidare a societății 123. Astfel
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sarcina lor. Având în vedere că este vorba de o obligație legală și nu contractuală și răspunderea administratorului poate fi o răspundere civilă delictuală sau răspundere penală. În concepția potrivit căreia administratorul societății este reprezentantul legal al societății, un organ societar, răspunderea administratorului poate fi doar delictuală 237. A fost exprimată și opinia potrivit căreia răspunderea administratorilor constituie un tip distinct de răspundere, alta decât contractuală sau delictuală. Ne-am afla în prezența unei răspunderi de tip nou răspunderea societară, o
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fost formulată o opoziție, la data comunicării hotărârii de respingere a acesteia. Este adevărat că libertatea de asociere o cuprinde și pe aceea de retragere din asociere însă în condițiile în care nu se încalcă puterea de lege a pactului societar. Retragerea din societatea de persoane este un drept subiectiv stabilit de lege și care poate fi exercitat în condiții specifice reglementate de lege. Condițiile retragerii asociatului din societate Potrivit art. 226 din L.S.C. un asociat se poate retrage: a) în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
publicată în M.Of. nr. 225 din 13 martie 2006. 118 Nu este vorba de nulitatea contractului de societatea ci de nulitatea societății comerciale. Nulitatea societății comerciale se răsfrânge și asupra actului constitutiv, chiar valabil încheiat. 119 Prima Directivă de drept societar (nr. 68/151/CEE din 9 martie 1968) numită "a publicității" cu modificările ulterioare publicată în J.O. nr. L65, 14.3.1968, p. 8 a reglementat nulitatea societății comerciale. De curând, dar fără implicații în această materie, reglementarea a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
noua reglementare. 120 C. Gheorghe, Societăți comerciale. Voința asociaților și voința socială, Ed. All Beck, București, 2003, pp. 28 și urm. 121 Atipic, legitorul român transformă această reglementare specială a nulității nulitate de drept comercial, mai precis nulitate de drept societar, în dreptul comun în materia nulității persoanelor juridice, de drept civil sau de drept comercial. Noutatea fundamentală a Codului civil în domeniul nulității este importul din legislația societară a unui tip aparte de nulitate: nulitatea persoanei juridice. Tipul de nulitate societară
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
studii juridice, nr. 3-4/2010. 122 Pentru argumentarea acestei susțineri, a se vedea, C. Gheorghe, Nulități de drept comercial, Ed. C.H. Beck, București, 2010. Ceea ce s-a încercat în lucrarea amintită, îndeosebi, este conturarea unei nulități comerciale speciale, de drept societar. Autorul încearcă și reușește, după părerea noastră într-o manieră de excepție, să analizeze dacă există o nulitate specială comercială, distinctă de nulitatea de drept comun. Totodată se pune problema dacă această nulitatea este o nulitate de tip holist (care
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
întregului asupra părților și al ireductibilității lui la suma elementelor componente) sau este o nulitate sui generis, alăturată nulității de drept comun. Autorul, abținându-se de la teoretizarea deplină a unei nulități holiste optează pentru o nulitate sui generis de drept societar, alăturat nulității de drept comun. Nulitatea societății comerciale nu încape în genul general de nulitate, fiind total diferită de aceasta. Cele două noțiuni se întâlnesc doar în genul superior, al sancțiunii juridice, cele două nulități fiind specii independente, ireductibile concluzionează
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de aceasta. Cele două noțiuni se întâlnesc doar în genul superior, al sancțiunii juridice, cele două nulități fiind specii independente, ireductibile concluzionează doctrinarul în cauză. Nulitatea societății comerciale, alături de nulitatea fuziunii și divizării societății comerciale, ar constitui nulitățile de drept societar. Se încearcă să se răspundă dacă această nulitate este incidentă în întreaga materie comercială sau dimpotrivă se limitează numai la sfera dreptului societar parte componentă a dreptului comercial. Autorul susține limitarea aplicării ei numai în materia dreptului societar; acest tip
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în cauză. Nulitatea societății comerciale, alături de nulitatea fuziunii și divizării societății comerciale, ar constitui nulitățile de drept societar. Se încearcă să se răspundă dacă această nulitate este incidentă în întreaga materie comercială sau dimpotrivă se limitează numai la sfera dreptului societar parte componentă a dreptului comercial. Autorul susține limitarea aplicării ei numai în materia dreptului societar; acest tip de nulitate nu poate fi considerată o nulitate comercială, în sensul că nu poate fi extinsă la întregul drept comercial. 123 C. Gheorghe
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de drept societar. Se încearcă să se răspundă dacă această nulitate este incidentă în întreaga materie comercială sau dimpotrivă se limitează numai la sfera dreptului societar parte componentă a dreptului comercial. Autorul susține limitarea aplicării ei numai în materia dreptului societar; acest tip de nulitate nu poate fi considerată o nulitate comercială, în sensul că nu poate fi extinsă la întregul drept comercial. 123 C. Gheorghe, op. cit., p. 81. 124 St.D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ed. All Beck, București, 2001
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
398 Idem., p. 218. 399 I. Avram, Managementul juridic, Ed. Eficient, București, 2000, pp. 16 și urm. 400 Se consideră că funcția de director revine exclusiv persoanelor cărora le-a fost delegată conducerea societății, iar acest organism reprezintă un rang societar de guvernare corporatistă. A se vedea, H.D. Dumitru, "Regimul juridic al directorilor, în contextul delegării atribuțiilor de conducere la societățile pe acțiuni", în R.R.D.A., nr. 2/2007, pp. 33 și urm. 401 E. Munteanu, op. cit., pp. 202 și urm. 402
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Doctor în filologie Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, autor al tezei Teatrul absurdului între revelație filosofică și necesitate artistică, Editura Junimea, Iași, 2005 • Actor 19621963 Teatrul "G. Bacovia" Bacău 19631965 Teatrul de stat Reșița 1965-2000 Teatrul Național "V. Alecsandri" Iași • Societar de onoare al Teatrului Național din Iași • Membru al U.N.I.T.E.R. • Premiu de interpretare la Festivalul de teatru de la Iași 1970 cu rolul Primarul din piesa "Duet" de A. Andrieș • Premiu de interpretare UNESCO cu rolul Zani din spectacolul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Tutova), P.G. Savin (Jorăști‐ Covurlui), P. Ștefănescu (Dobromir‐ Constanța), A. Tenea (Adam‐ Tutova), C. Teodorescu (Roman), I. Teodorescu (Broșteni‐Suceava), Șt. Șt. Tuțescu (Balota‐Dolj), G. Tutoveanu (Bârlad), I. Zotta (Dorna‐Suceava), Pr. Gh. Ghioldum (Bacău), la care se adăugau societarii : AT.C. Blendea (Vladimir‐Gorj), N.I.Munteanu (Chilia Veche‐Tulcea), A. 350 Negoescu (Bârlad), C. Patriche (Zorleni‐ Tutova), N. Stoleriu (Baia‐ Suceava), D. Vasiliu‐ Bacău (Bârlad). Ei -și nu numai - au fost și autori de texte în revista care apărea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
membri: un președinte (Vasile Paloșanu), un secretar (Șandor Richardă și un casier (G. Carolă. Scopul societății băcăuane era acela de a îmbunătăți starea materială și morală a muncitorilor. Articolul 2 din Statutele societății menționează principalele revendicări ale „unioniștilor”: „(...) a înlesni societarilor căutarea în caz de boală; a ajuta la înmormânterea societarilor; a ajuta pe societarii aflați în adevărată lipsă de lucru; a hotărâ prețul zilei de muncă pentru fiecare meșteșug; a înființa o bibliotecă și a face abonamente numai la ziarele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un casier (G. Carolă. Scopul societății băcăuane era acela de a îmbunătăți starea materială și morală a muncitorilor. Articolul 2 din Statutele societății menționează principalele revendicări ale „unioniștilor”: „(...) a înlesni societarilor căutarea în caz de boală; a ajuta la înmormânterea societarilor; a ajuta pe societarii aflați în adevărată lipsă de lucru; a hotărâ prețul zilei de muncă pentru fiecare meșteșug; a înființa o bibliotecă și a face abonamente numai la ziarele și revistele care privesc interesele muncitorilor” ș.a. În sectorul comercial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Scopul societății băcăuane era acela de a îmbunătăți starea materială și morală a muncitorilor. Articolul 2 din Statutele societății menționează principalele revendicări ale „unioniștilor”: „(...) a înlesni societarilor căutarea în caz de boală; a ajuta la înmormânterea societarilor; a ajuta pe societarii aflați în adevărată lipsă de lucru; a hotărâ prețul zilei de muncă pentru fiecare meșteșug; a înființa o bibliotecă și a face abonamente numai la ziarele și revistele care privesc interesele muncitorilor” ș.a. În sectorul comercial, cea mai activă organizație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de rasă, transfigurat de teama morții și spaima creației. Stranie această siluetă distinsă și elegantă, care prin simplă prezență creează în jurul ei un câmp gravitațional de nostalgii infinite. Ca și Mallarmé "seamănă tenebre". Și le seamănă bine și cu folos societarul Teatrului Mic, devreme ce tu, spectator, rămâi țintuit în fotoliu cu răsuflarea tăiată, cuprins cu proverbiala tristețe...iremediabilă. Coautor al tenebrelor, Alexa Visarion. Mă opresc aici. Partea finală a filmului, un veritabil recital George Constantin, nu poate fi expediată în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Doctor în filologie Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, autor al tezei " Teatrul absurdului între revelație filosofică și necesitate artistică ", Editura Junimea, Iași, 2005 • Actor: 19621963 Teatrul "G.Bacovia" Bacău 19631965 Teatrul de stat Reșița 1965-2000 Teatrul Național "V. Alecsandri" Iași • Societar de onoare al Teatrului Național din Iași • Membru al U.N.I.T.E.R. • Premiu de interpretare la Festivalul de teatru de la Iași 1970 cu rolul "Primarul" din piesa "Duet" de A. Andrieș • Premiu de interpretare UNESCO cu rolul "Zani" din spectacolul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
determină pa baza formulei următoare: s p r I1 I1 RR − −⋅= (4.33) unde: Rr = rentabilitatea beneficiilor reinvestite; R = rentabilitatea generală a Întreprinderii; Ip = impozitul asupra veniturilor din dividende suportat de acționari (impozitul personal); Is = impozitul asupra beneficiilor reinvestite (impozitul societar). Subliniem faptul că, deși sursele de finanțare care se formează În Întreprindere și se folosesc pe loc (fondul de amortizare, profitul, fondul de rezervă, etc.) apar a fi „gratuite”, practic, ele au un cost specific, deoarece aparțin acționarilor, și, dacă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
își alcătuiește, cu Mihail Mateescu și Nicolae Hagiescu, o formație proprie. La Iași, unde pleacă în 1875, interpretarea lui va fi apreciată de Mihai Eminescu. În 1878 își face debutul la Teatrul Național din București, în stagiunea 1881-1882 fiind înaintat societar clasa I. Beneficiar al unei burse, în 1878 fusese trimis, împreună cu Aristizza Romanescu, la Paris, pentru studii. Întors acasă, este numit, în locul defunctului Mihail Pascaly, director de scenă. Plecând mai târziu de la Teatrul Național, își înjghebează o trupă, cu care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
cu Internaționala a II-a, înființată pe 14 iulie 1889 la Paris. Noua societate a fost deja acuzată că este nepatriotică, pentru că a fost înregistrat cuvântul internațional în statutele ei, referitor la expoziția de pictură". Conferențiarul subliniase ideea că orientarea societarilor este una "idealistă" "Idealismul în artă este drapelul nostru" și nicidecum revoluționară, așa cum avea să lase impresia drapelul roșu arborat de membrii societății la prima expoziție. Expoziția internațională a societății este deschisă pe 26 februarie 1898 la hotelul "Union" cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]