1,301 matches
-
influențeze procesele educative. Am văzut cum republicanii francezi au folosit școala pentru a-i transforma pe țăranii din diferitele colțuri ale republicii în cetățeni convinși de identitatea lor culturală. Hitlerjugend-ul trebuia să-i transforme pe tinerii proveniți din diferite segmente socioculturale în aderenți fervenți ai ideologiei și instituțiilor naziste. În funcție de obiective și posibilități, statele au solicitat școlii să contribuie la adevărate inginerii sociale de masă, de la masivele îndoctrinări ale societăților totalitare în general la manipularea structurii ocupaționale în multe regimuri comuniste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
evidentă, polarizarea între conservatori și liberali este o realitate mai puțin vizibilă. Constituind segmente aproape egale din punct de vedere numeric în societatea americană - așa cum a reieșit din ultimele două alegeri prezidențiale americane, din 2000 și 2004 -, cele două structuri socioculturale se confruntă pentru hegemonie pe diverse căi - în primul rând prin competiția politică dintre republicani și democrați -, iar resursele sunt mobilizate prin apelul la teme cu miză emoțională, precum cele referitoare la legalitatea avorturilor sau la oportunitatea predării evoluționismului în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dominantă nu este întotdeauna omogenă, conținuturile școlare reflectă adeseori crizele sau contradicțiile din sânul culturii dominante. • Promovarea integrării sociale și politice se referă la faptul că școala transmite ideologia care legitimează o organizare anume a sistemului social și reduce clivajele socioculturale ale populațiilor aflate în jurisdicția statelor. Omogenizarea culturală este din ce în ce mai puternic atacată de adepții multiculturalismului, ideologie care susține păstrarea identităților culturale specifice. • În raport cu alte instituții socializatoare (familia sau grupul de prieteni), școala este un agent de control social tranzițional, care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lor, determinând astfel și mărimea și felul investițiilor în cariera acestora. 3.3. Atitudini, valori și realizări școlaretc "3.3. Atitudini, valori și realizări școlare" Interpretărilor de orientare „materialistă” amintite anterior le sunt adeseori opuse date care atestă importanța obstacolelor socioculturale. Datele empirice susțin ideea că atitudinile părinților, valoarea atribuită educației de către părinți și copii determină într-o măsură deloc neglijabilă rezultatele școlare ale copiilor. Astfel, în rezidențele americane bogate, deci la același status social - ridicat -, diferențele în realizările școlare ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
elevii considerați mai slabi și plasați în grupe de pregătire corespunzătoare își pierd motivația, suferind și pierderi în ceea ce privește imaginea de sine. Fenomenul este legat de „efectul Pygmalion” la care m-am referit ulterior. Întrucât rezultatele inițiale sunt dependente de contextul sociocultural din care provine elevul, este evidentă contribuția direcționării la reproducerea inegalităților de clasă. Din acest motiv, dezbaterea privind problema direcționării care s-a iscat în mediile academice și civice din SUA în anii ’80 și ’90 a reușit să impună
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
afectate de incertitudini. Avantajele ca instrument de management ale declarării misiunii sau tendința de a imita modelul de succes american au făcut ca acest model de comportament al organizației să se răspândească și în afara SUA, în zone cu alt specific sociocultural sau economic. Moda americană a declarării misiunii s-a difuzat în lumea anglo-saxonă, dar și în celelalte țări dezvoltate - Germania, Franța, Japonia ș.a. - pe măsură ce nevoia de „informații de imagine” a devenit o condiție a succesului într-o lume a concurenței
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele - medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general: • mediul sau subsistemul Politico-legal; • mediul sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme inițiale se pot descompune prin constituirea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
deceniu a profilat un nou mare concurent asiatic, Republica Populară Chineză, alături de cei consacrați în anii anteriori, cum ar fi Singapore sau Coreea de Sud, fără a avea însă o imagine clar conturată a implicațiilor generate de transformările induse de acesta. Mediul sociocultural reprezintă un mozaic de elemente cu caracteristici de maximă eterogenitate din punctul de vedere al efectelor și al ariei de acțiune. Modificările în timp ale acestor elemente sunt lente. Entitățile cu caracter regional și local sunt de maxim interes pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
țărilor membre UE sunt totuși relativ mari. Pe de altă parte, România înregistrează cu amplitudine maximă șocurile transmise de piața internațională și impactul globalizării. Modul în care funcționează prețul petrolului sau al gazului metan este edificator pentru cuplajul existent. Mediul sociocultural românesc prezintă diferențieri semnificative la nivel național față de alte țări europene. La nivel regional, subsistemul este mai omogen în comparație cu alte țări europene, chiar dacă există o diferențiere între provinciile istorice românești - Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Se discută de o diferențiere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru zonele urbane. La nivel regional - Transilvania, Dobrogea, Muntenia - sau la nivel județean, este puțin probabil să apară factori importanți de influență. 3.Având în vedere produsul de bază, se diferențiază cinci posibile subsisteme de factori de influență: • politico-legal; • economic; • sociocultural (inclusiv demografic); • tehnologic; • ecologic. Ultimul subsistem este suficient de bine conturat, datorită originii minerale a produsului și legăturii „culturale” pe care o face consumatorul între produs și conservarea mediului. Se selectează următorii factori generici de influență pentru mediile definite anterior
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nivel național: • politico-legal: - reglementările legale privind exploatarea resurselor din subsolul național (situația izvoarelor)*; - reglementările legale privind proprietatea terenurilor; - sistemul de taxe și impozite*; - politica privind investițiile; • economic: - creșterea economică*; - investițiile publice; - planul de industrializare a zonei; - prețurile carburanților și utilităților*; • sociocultural: - atitudinea față de sănătate*; - creșterea valorică a consumului alimentar*; - îmbătrânirea populației; - consumul produselor de marcă; • tehnologic: - echipamentele de filtraj; - echipamentele de îmbuteliere; - ambalajul de plastic*; • ecologic: - crearea unor zone de protecție ecologică*; - îmbunătățirea comportamentului ecologic al populației. La nivel local, apar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
următorii factori de mediu cu diferențieri notabile: • politico-legal: - taxe locale suplimentare pentru protecția naturii*; - un sistem politico-administrativ birocratic ce impune „cheltuieli suplimentare” pentru facilitarea funcționării; • economic: - zona geografică de producție are un șomaj ridicat; - dezvoltarea serviciilor și a turismului balnear; • sociocultural: - credința populației locale că apa din zonă are efecte curative miraculoase. 4.Factorii-cheie selectați sunt cei notați cu *. Selecția lor a fost făcută cu participarea echipei manageriale a firmei și a unei echipe de consultanți externi. S-a folosit o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
comercializare (mod de distribuție) pentru produse funcțional substituibile. Demarcarea conceptuală poate combina mai multe sisteme de criterii, în funcție de specificul industriei. 2.Definirea ariei concurențiale: se delimitează aria concurențială ca dimensiune geografică, apoi completându-se cu elemente definitorii pentru cerere - criterii socioculturale, demografice etc. Segmentarea de marketing poate oferi un ajutor prețios pentru definirea consumatorilor. În acest stadiu se pot face primele observații legate de barierele de intrare sau de ieșire, ca elemente de delimitare. Rezultatul obținut este corelat cu alte elemente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
stadiu se pot face primele observații legate de barierele de intrare sau de ieșire, ca elemente de delimitare. Rezultatul obținut este corelat cu alte elemente de delimitare care sunt generate de mediul înconjurător general, în special de subsistemele politico-legal și sociocultural. 3.Identificarea concurenților: în practică, această etapă se realizează relativ ușor, prin listarea organizațiilor care sunt identificate ca având aceleași preocupări strategice ca și cea de referință. De obicei, piața transmite semnale importante privind realizarea grupării concurenților și concretizează lista
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
strategic este reprezentată de suprafața națională (Franța), consumatorii potențiali fiind de sex feminin, începând cu vârsta de 15 ani. Alegerea ariei este justificată de următoarele motive: • Franța reprezintă „piatra de încercare” a unui produs de acest tip, dat fiind contextul sociocultural și tehnologic: tradițiile franceze în domeniu, concentrarea specialiștilor cu rol de critici etc.; • cea mai mare parte a cifrei de afaceri în domeniul tradițional provine din această zonă; • datele de control statistic pentru introducerea parfumurilor pe piață sunt mai ușor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
alese la întâmplare mai multe când se permit anumite direcții în improvizație. Perspective sociale și de personalitate asupra studiului creativității Având o evoluție paralelă cu abordarea cognitivistă, studiile sociale au pus accent pe rolul variabilelor de personalitate, motivație și mediul sociocultural - ca surse ale creativității. Amabile (1983), Barron (1968, 1969), Eysenck (1993), Gough (1979), MacKinnon (1965) și alți cercetători au descoperit anumite trăsături de personalitate caracteristice indivizilor creativi. În urma analizei corelațiilor și a comparării eșantioanelor cu niveluri extreme de creativitate - ridicate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la evaluări experte. (Din acel moment comisiile de evaluare expertă au fost mereu invocate și Institutul de evaluare și cercetare a personalității a recurs frecvent la ele prin aportul lui Barron, Helson și MacKinnon.) Prezentarea sistematică a informațiilor autobiografice și socioculturale - utilizând numeroase simboluri - pe baza cărora Cox și alți psihologi au evaluat coeficientele de inteligență și caracteristicile perioadei de dezvoltare din copilărie reprezintă o altă îmbunătățire a studiului lui Galton. Astfel, subiecții nu au mai fost reduși la simple cifre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nume ca ale lui Newton, Descartes, Tolstoi, Leonardo da Vinci și Beethoven. Însemnările biografice și istorice referitoare la contribuțiile lor sunt cuntificate, iar rezultatele creațiilor sunt deseori supuse analizei de conținut - în scopul identificării acelor trăsături de personalitate și circumstanțe socioculturale care determină succesul sociocultural. În asemenea studii, creativitatea este, de obicei, evaluată în termenii excelenței diferențiale, un artist ca Michelangelo, de pildă, fiind considerat mai creativ decât un pictor de talia lui Hendrick Bloemaert (vezi Simonton, 1984a). Ultima și cea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Newton, Descartes, Tolstoi, Leonardo da Vinci și Beethoven. Însemnările biografice și istorice referitoare la contribuțiile lor sunt cuntificate, iar rezultatele creațiilor sunt deseori supuse analizei de conținut - în scopul identificării acelor trăsături de personalitate și circumstanțe socioculturale care determină succesul sociocultural. În asemenea studii, creativitatea este, de obicei, evaluată în termenii excelenței diferențiale, un artist ca Michelangelo, de pildă, fiind considerat mai creativ decât un pictor de talia lui Hendrick Bloemaert (vezi Simonton, 1984a). Ultima și cea de-a treia metodă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mediu care favorizează în cea mai mare măsură activitățile creative ale savanților remarcabili. La scurt timp după trecerea în noul secol, psihologul englez Havelock Ellis a publicat lucrarea A Study of British Genius, în care a identificat factorii biografici și socioculturali ce stau la baza dezvoltării personalității excepționale, inclusiv a creatorilor de marcă (vezi Ellis, 1926). Aproximativ în aceeași perioadă, istoriometria traversa Atlanticul, unde l-a găsit pe promotorul ei în persoana ilustrului psiholog american James McKeen Cattell (1903, 1910). Diseminarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Martindale, 1984a, 1986b; Martindale și Uemura, 1983). A demonstrat în mod convingător că presiunile sistematice impuse artistului de a produce creații cât mai originale determină apariția și abandonarea stilurilor estetice consecutive. În final, trebuie închei cu mențiunea că numeroase variabile socioculturale acționează ca factori de dezvoltare și impulsionează cristalizarea creativității excepționale (Simonton, 1984c). Cu alte cuvinte, acești factori definesc mediul în care se dezvoltă tânărul talent și definitivează caracterul și nivelul performanțelor creative ale viitorului adult. Concluzie Privirea de ansamblu asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativity over historical time: A correlational analysis of generational fluctuations”, Social Behavior and Personality, 3, pp. 181-188. Simonton, D.K. (1975c), „Invention and discovery among the sciences: A p-technique factor analysis”, Journal of Vocational Behavior, 7, pp. 275-281. Simonton, D.K. (1975d), „Sociocultural context of individual creativity: A transhistorical time-series analysis”, Journal of Personality and Social Psychology, 32, pp. 1119-1133. Simonton, D.K. (1976a), „Biographical determinants of achieved eminence: A multivariate approach to the Cox data”, Journal of Personality and Social Psychology, 33, pp.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Studies of the Arts, 1, pp. 109-123. Simonton, D.K. (1983b), „Formal education; eminence, and dogmatism: The curvilinear relationship”, Journal of Creative Behavior, 17, pp. 149-162. Simonton, D.K. (1983c), „Intergenerational transfer of individual differences in hereditary monarchs: Genes, role-modeling, eohort, or sociocultural effects?”, Journal of Personality and Social Psychology, 44, pp. 354-364. Simonton, D.K. (1983d), „Psychohistory”, în R. Harré și R. Lamb (eds.), The encyclopedic dictionary of psychology (pp. 499-500), Blackwell, Oxford. Simonton, D.K. (1984a), „Artistic creativity and interpersonal relationships across and
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Journal of Personality and Social Psychology, 46, pp. 1273-1286. Simonton, D.K. (1984b), „Creative productivity and age: A mathematical model based on a two-step cognitive process”, Developmental Review, 4, pp. 77-111. Simonton, D.K. (1984c), „Generational time-series analysis: A paradigm for studying sociocultural influences”, în K. Gergen și M. Gergen (eds.), Historical social psychology (pp. 141-155), Erlhaum, Hillsdale, NJ. Simonton, D.K. (1984d), Genius, creativity, and leadership: Historiometric Inquiries, Harvard University Press, Cambridge, MA. Simonton, D.K. (1984e), „Is the marginality effect all that marginal
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ajung să stăpânească un domeniu și doresc apoi să-l modifice, un procent mai mare din rezultate vor fi considerate creative. Așadar, vom trece acum rapid în revistă caracteristicile acestui tip de persoane, începând cu analizarea factorilor legați de mediul sociocultural care au legătură cu crearea unor lucruri noi. Mediul sociocultural al persoanelor creative Unul dintre primele aspecte care trebuie să fie analizat este dacă o anumită persoană s-a născut într-un mediu sociocultural în care există un surplus de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]