6,897 matches
-
metaficțiune tricky, o disertație de gen romanțată. Numai că textul (emoționant în partea lui finală, cea mai bună) pierde deseori din spectacol prin prețiozitatea teoretică și prin construcția demonstrativă. Dan Lungu și Sorin Stoica sunt doi scriitori nefilologi, de formație sociologică și cu practică antropologică (în special al doilea), dar nici măcar la ei tentația teoriei, deseori resimțită, nu este atât de puternică. Dincolo de reținerile specifice criticii literare, Est-falia nu este deloc o carte ilizibilă, lipsită de interes sau de un oarecare
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
carte, cît Timpul însuși editat. Ediția împlinește aproape două secole și jumătate. Întîmplarea face să se rupă în două, deschizînd cartea, recent, la pagina 89 - Scrisoarea IX - Sur les juifs. Chestiunea evreiască se dezbate și astăzi cu atîtea conotații politice, sociologice, mai cu seamă după cele două războaie mondiale cu izbucnirile rasiale tragice. Scris înaintea conflagrațiilor moderne, cu patru ani mai puțin decît revoluția ce avea să schimbe soarta lumii, eseul acesta, de o inspirație senină, se ocupă de ceea ce deosebește
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
susține armătura teoretică a cărții. Raționamentele sînt perfect credibile și pentru că au o experiență individuală în spate. Altfel, deși sînt scrise cu sînge rece, astfel de analize de mentalități și-ar fi pierdut din pregnanță - nu au în spate concluzii sociologice ferme sau analize exacte ale evoluției istorice din perioada comunistă. Materia primă este oferită mai ales de o istorie personală: interviuri anterevoluționare cu alți oameni "dubluidentitari" (Paul Goma, Dorin Tudoran), observarea a două societăți atît de diferite (olandeză și română
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
și fără suport teoretic de T. Pamfile s-au conservat, aici, la noi, pînă tîrziu, constituind un mediu încă prielnic cercetării, culegerii și interpretării, în comparație cu alte țări ale Europei de apus. Nu e deloc o întîmplare că în școala monografică sociologică inițiată și condusă de Dimitrie Gusti au activat cu folos netăgăduit folcloriști și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
remarcat și și l-a apropiat, devenind, cum spuneam, membru de bază al școlii monografice. Specialitatea sa, nu numai în cadrul școlii, era buna cunoaștere și elaborare a tehnicilor și a metodelor de investigație, în 1934 publicînd și cartea Tehnica monografiei sociologice, după ce destui ani o practicase și o dezvoltase. N-a devenit, decît tîrziu, asistentul lui Gusti la catedră (apoi conferențiar suplinitor), întreținîndu-se din leafa de stenograf la Senat (învățase meseria de la tatăl său, autorul unui bun manual de specialitate și
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
consideră că sociologia românească este numai școala monografică, excluzînd din acest spațiu sociologi români eminenți ca Petre Andrei, P. Sudețeanu, Al. Claudian. Și aceștia, de fapt, au fost sociologi români, cu o operă teoretică însemnată, chiar dacă nu au practicat investigația sociologică de teren. Gusti, ministru al Instrucțiunii Publice în 1932-1933, în guverne național-țărăniste, s-a străduit să legifereze o nouă lege a învățămîntului (pentru pregătirea căreia a muncit mult Golopenția, șeful de cabinet al ministrului), fără a reuși în efortul său
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
culturale (atenee sătești, cămine culturale, biblioteci), editînd, mai demult, în acest scop, revista Albina. S-a discutat mult în epocă și mai tîrziu (încă și astăzi) dacă activitățile ținînd de ceea ce s-a numit "acțiunea socială" nu au alterat caracterul sociologic al școlii gustiene. Fără îndoială că aceste "acțiuni sociale" n-aveau nimic aproape comun cu sociologia monografică. Dar scopul lor întregea, firește, nu investigațiile sociologice, ci scopul util al cunoașterii și asanării fizionomiei satului românesc. Sociologii din cadrul școlii (cum erau
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
astăzi) dacă activitățile ținînd de ceea ce s-a numit "acțiunea socială" nu au alterat caracterul sociologic al școlii gustiene. Fără îndoială că aceste "acțiuni sociale" n-aveau nimic aproape comun cu sociologia monografică. Dar scopul lor întregea, firește, nu investigațiile sociologice, ci scopul util al cunoașterii și asanării fizionomiei satului românesc. Sociologii din cadrul școlii (cum erau Stahl, Golopenția) și-au văzut mai departe de preocupările lor de gen, Stahl, am văzut, publicînd în 1939, celebra lui lucrare despre Nerej. Să amintesc
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
simfonică a Filarmonicii de Stat Arad va susține în lunile mai-iunie o serie de câte șase concerte în Ungaria și România. La sfârșitul acestei săptămâni, muzicienii arădeni vor concerta în orașele Szeged și Hódmezővásárhely. Proiectul mai cuprinde și un test sociologic pe teme muzicale, realizat în unități de învățământ din Ungaria și România. La Arad, în Galeria „Turnul de Apă“ a fost inaugurată o expoziție de artă vizuală care are ca temă tot râul Mureș. I. S. „Mărul de Aur“ l
Agenda2003-21-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281042_a_282371]
-
curând - în 2005, la numai 63 de ani -, Studii despre literatura rusă și alte eseuri are un evident conținut afectiv. Cele 342 de pagini, de format mare, se adaugă celor 3 volume de autor (Literatură și societate, din 1982, Critica sociologică, din 1983, și Seminarii de teorie literară , din 2001), edițiilor, colaborărilor la volume colective și la sinteze istorico-literare, îndemnându-ne să reflectăm cu amărăciune la opera pe care regretatul nostru critic și teoretician literar nu a mai apucat să o
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
o încheie. Totodată, această ediție postumă nu reprezintă doar un adaos cantitativ la o operă însemnată prin ea însăși, ci o recuperare a unor dimensiuni și direcții ale activității autorului, pe care excelența sa în domeniul teoriei literaturii și al criticii sociologice le-a ocultat, vrând-nevrând. Ion Vasile Șerban, rezultă cu claritate din paginile acestui volum, a fost și un excelent critic de poezie, un cititor minuțios, empatic, dar exigent, al criticilor noștri clasici și contemporani, un teoretician al cărui orizont depășea
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
de creștere a salariilor profesorilor. Ce a schimbat intenția Puterii? Singura ipoteză valabilă ar fi că între timp s-au publicat rezultatele unor noi sondaje de opinie și guvernul Boc se teme că se va schimba majoritatea parlamentară. Primele cercetări sociologice realizate după constituirea USL arată că Uniunea ar putea să realizeze singură majoritatea parlamentară. Ambele sondaje publicate au demostrat că USL trece de 59 la sută din opțiunile electoratului, iar Constituția prevede că președintele este obligat să aducă la guvernare
De Ce vrea Roberta Anastase ca salariile profesorilor să scadă prin lege, nu prin asumare () [Corola-journal/Journalistic/26812_a_28137]
-
ideologică. Faptul că existențialiștii noștri nu s-au grăbit să exploateze tema destinului ar avea o explicație în orientarea celor mai mulți dintre ei către un neoșism tradițional (ne amintim de „revolta fondului nostru nelatin”). Pe de altă parte, dacă privim chestiunea sociologic, profuziunea pe care-o întâlnim în cele patru decenii de comunism derivă și din programul de traduceri susținut de autorități în epocă (este, aceasta, și teza unei cărți a lui Gelu Ionescu). S-a publicat, recuperator, multă literatură străină, chiar
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
vorbim de prostie, e mai cuminte să vedem în treaba asta o mișcare pasageră de pendul. Interesant este că motivele celor două dispariții diferă până la a se opune. Istoria artei a fost lovită dinspre stânga de un punct de vedere sociologic, eventual marxist, în timp ce incomoda capodoperă a fost ucisă dinspre dreapta de rentabilitate și consumerism. Dintre toate artele, numai literatura îmbătrânește, pentru că recurge la un instrument de împrumut - limba - care îmbătrânește și prin el însuși, și prin conținuturile vehiculate. În toate
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
interbelică este aceea care descoperă imaginea teribilă a periferiei, a mahalalelor cu maghernițe gata să cadă, cu maidane pline de scaieți și gunoaie, unde o lume pestriță, săracă, se chinuie să supraviețuiască într-un mediu ostil. Atinsă în câteva cercetări sociologice, prezența mahalalei în literatură este discutată și în cartea relativ recentă a Georgianei Sârbu (Cartea Românească, 2009), bine scrisă, care are meritul de a propune câteva probleme mai multor categorii de cititori, în același timp iubitori de literatură, de istorie
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
Meseriile de mecanic auto, inginer, medic, avocat sau ospătar sunt cele mai apreciate pe piața muncii, susțin elevii și studenții chestionați într-un studiu sociologic privind practica, lansat sâmbătă la Iași. Studiul privind " Situația și rezultatele participării elevilor și studenților la programele și stagiile de practică școlară din România anului 2010" este primul care trateaza această problemă . În topul meseriilor cele mai apreciate de elevi
Meseriile pe care le apreciază studenţii şi elevii: mecanic, inginer, avocat sau ospătar () [Corola-journal/Journalistic/27184_a_28509]
-
informații din care desprindem azi obiceiuri de viață, lecturile preferate, ce filme sau piese de teatru se jucau, ce sporturi practicau tinerii, cum se desfășura învățământul la noi sau în alte țări, contribuția la dezvoltarea celui românesc, implicarea în cercetarea sociologică, colaborarea cu studii și articole în presa scrisă sau chiar înființarea de reviste etc. Între cele patru volume (care cuprind corespondență cu feluriți expeditori sau destinatari) se detașează al doilea, acesta reproducând exclusiv schimbului de scrisori dintre Anton Golopenția și
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
Stoiciu avea în țară, apropo de inadvertențe la portretul exilatului obișnuit, un statut cât de cât mulțumitor. În sensul că locurile de muncă nu reclamau constrângeri sufocante. El e un scenarist cunoscut, ea - o cercetătoare talentată la Centrul de Cercetări Sociologice al Academiei. În vremea premergătoare exilului, ei tocmai se mută în centrul Capitalei, într-un apartament spațios. Au și un copil reușit care, la 11 ani, scrie povestiri. Așadar, o familie ce trăiește aparent un tip de fericire socialistă. Numai
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
spune și subtitlul cărții, Gina Stoiciu nu scrie coerent despre exil. Nu în sensul unei ordini memorialistice, ori de alt fel. Ea scrie în fărâme, adică începe cu un fapt de viață și plonjează în detalii antropologice, literare, filosofice ori sociologice. Sau invers. Pentru că exilul, crede ea, „nu este nici literatură, nici concept. Este experiență trăită”. Tocmai de aceea găsește în simbolul oglinzii sparte și în sindromul lui Charlot, eroul întruchipat de Charlie Chaplin, modelele inaugurale. Ideea e că exilatul concurează
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
că, dacă o televiziune își va dori să ia legătura cu psihologi, cu sociologi, cu reprezentanți ai unor foruri în drept care să facă studii, bineînțeles că o vor putea face și atunci vor putea să vorbească despre rezultatele unui studiu sociologic sau jurnalistic, însă faptul în sine (sinuciderea, n.r.), eu nu cred că este o știre. Dacă vor dori să facă în continuare o știre din faptele diverse, din sinuciderile adolescenților nu trebuie să se mai facă știri în România", a
CNA ar putea interzice ştirile despre sinuciderile copiilor () [Corola-journal/Journalistic/26137_a_27462]
-
practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate: dezinteres față de factorii sociologici și istorici, slabul apetit pentru analiza de text, carența perspectivei comparatiste, predilecția pentru analogii în detrimentul studierii influențelor directe și așa mai departe. Există studii de toată mâna care contrazic această abordare negativă. Sincronismul lovinescian e socotit „artificial”, în măsura în care ar rezulta
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
ca un capac de împrumut pus pe o oală al cărei conținut este complet ignorat. Impresia pe care schema mi-o lasă este că Terian n-a citit decât o mică parte din literatura pe care o reorganizează istoric și sociologic. Considerațiile lui „administrative” seamănă cu teza regionalizării actuale a țării peste capul județelor tradiționale. Literatura nu e făcută să fie privită de către critici cu binoclul. Ea trebuie „pipăită”, mirosită, gustată. Degeaba pune Terian tunurile pe impresionism. Critica e în esența
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
dintre noi și italienii de sud nu sînt atît de mari; încetăm a fi... „altfel“. Asemenea observații merită a fi luate în seamă pentru a înțelege de ce este România „altfel“. Trebuie să ne adresăm nu aparențelor de suprafață, ci profunzimilor sociologice ale istoriei noastre. Explicații însemnate în această privință au dat - pentru situația românească - lucrările lui Radu R. Rosetti (1877-1949), Pămîntul, sătenii și stăpînii (1907) în Moldova și , bineînțeles, cele ale lui Pompiliu Eliade. Ele se referă la starea de lucruri
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
am primit nimic în schimb", a explicat președintele CMR, citat de . Colegiul a semnalat acest pericol încă din 2007, dar din nefericire decidenții nu au înțeles, a subliniat prof. dr. Astărăstoae. În ceea ce privește cauzele, el a menționat că sunt trei studii sociologice plătite de colegiu care au evidențiat că pe primul loc nu este venitul obținut, ci nerealizarea carierei profesionale, care ține de faptul că o parte nu-și poate planifica evoluția. Prin schimbările dese legislative nu se mai știe cum se
Vasile Astărăstoae: Salariul este numai unul din argumentele care determină migraţia medicilor () [Corola-journal/Journalistic/25911_a_27236]
-
ei deschis. Unul domină cercul interior, celălalt domină cercul exterior.” Ce altceva să fie aceste „cercuri” dacă nu, în termenii lui Stanley Fish, două „comunități interpretative”? Cistelecan nu folosește noțiunea, dar e clar că o are în vedere. Aceasta e, sociologic, prima delimitare posibilă: între cititorii profesioniști și diletanți. Primii sunt obsedați de literatură (și de literaritate), ultimii, de exploatarea (în varii scopuri) a literaturii (literaritatea nici nu există pentru ei). Unii așteaptă, de la lectură, iluminări stilistice, ceilalți o percep îngust
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]