12,660 matches
-
Andreea Deciu RĂTĂCITA între multele și gravele tomuri de filozofie, sociologie, ori istorie apărute în cursul anului trecut, Masenka lui Vladimir Nabokov, o poveste înduioșătoare despre amintiri și nostalgii, despre treceri și popasuri, mi-a scăpat atenției. Cartea e ceva mai veche, a fost publicată spre finele anului 1997, dar trebuie
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
dezintereseze de versantul public al activității sale... - Acest interes face parte, de altfel, din chiar definiția intelectualului... - Desigur... Aș spune, deci, ca pentru un geolog, pentru un fizician, acest lucru este poate mai puțin necesar, dar cineva care cugeta asupra sociologiei, a psihologiei, a istoriei, este în mod necesar angajat în dezbaterea valorilor și a relațiilor cu viața publică a țării sale, și prin urmare are tot interesul să le expliciteze, să facă în așa fel încît ele să devină coerențe
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
proba scrisă la alegere a profilului și specializării (39.369). O mare parte a acestora a optat pentru Biologie (25.134). Celelalte opțiuni s-au îndreptat spre Geografie (9.139), fizică (2.169), Chimie (1.535), Logică (425), Informatică (317), Sociologie (248), Psihologie (181), Economie (162) și Filosofie (59). Un număr ridicat de potențiali participanți se înregistrează și la proba obligatorie a profilului: 36.228 absolvenți, dintre care 31.845 la Matematică și 4.383 la Istorie. Examenul scris pentru Limba
BACALAUREAT 2014. Peste 63.000 de absolvenţi, înscrişi la sesiunea de toamnă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21793_a_23118]
-
des enfants de la rue en Afrique noire, Paris, Fayard, 1994; S. Tessier, éd. Langages et cultures des enfants de la rue, Paris, Karthala, 1995, și L'enfant des rues et son univers, Paris, Syron, 1995, etc. 4) Ricardo Lucchini (Universitatea Fribourg), Sociologie de la survie: l'enfant dans la rue, Paris, PUF, 1996. 5) Dans la rue avec des enfants, Programmes pour la réinsertion des enfants de la rue, UNESCO/ BICE, 1995.
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
oct. 2000, s-a strecurat o informație eronată căreia îi facem acum cuvenita corecție: Dl Lucian Radu Stanciu, deținătorul obiectelor de artizanat atribuite lui Brâncuși, a căror proveniență ar trebui urgent descoperită și investigată, este cercetător științific la Institutul de Sociologie și nu consilier juridic la acest institut, așa cum a apărut în textul meu. Prezentăm scuze, atît cititorilor cît și Dlui Stanciu, pentru informația greșită. (P.Ș.)
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
fructul unei minți și al unui temperament îndelung cultivate. Trimiterile lui von Schönborn sunt de altfel dintre cele mai variate, de la scrierile de relevanță teologică și filosofică și până la autorii de psihologie abisală, de pedagogie, filosofie a științei, politică, economie, sociologie, istorie veche și contemporană, teozofie, artă avangardistă ș.a.m.d., continuând cu actele emise de organisme internaționale precum Uniunea Europeană și O.N.U., cu chestiuni legate de eutanasie, avort, New Age, media, comunicare și Internet (aflu cu acest prilej, mă
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
subiect, lucrurile sînt departe de a fi fost clarificate. Obiectele atribuite lui Brâncuși, care nu sînt decît niște falsuri grosolane și produse frauduloase de artizanat kitsch, au fost puse în circulație de către un oarecare Stanciu, consilier juridic la institutul de Sociologie, cu ajutorul mai mult sau mai puțin ambiguu al unor oameni cu activitate publică, ba chiar, unii dintre ei, implicați direct în fenomenul artistic. Pe lîngă promovările, destul de suspecte, realizate pe postul național de televiziune, de către George Radu Serafim, de pildă
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
și în timp, pînă la sfîrșitul sfîrșitului: "În scrierea noastră veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se numesc PARTIDUL"". Sau, despre Tudor Vianu: "Ca și Mihai Ralea estetul face acum "sociologie". El nu se mai preocupă de sinecdocă, ci de pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
de a doua, într-un articol viitor. Nu e deloc obligatoriu ca un cuvînt să păstreze sensul primar și să trebuiască să considerăm o eroare abaterea de la acesta. Problema, în cazul de față, nu e lingvistică. Ține, mai degrabă, de sociologia și de istoria culturală. în anii următori celui de al doilea război mondial, cuvîntul colaboraționism se ivește pe fondul atacurilor și încercării de epurare din viața publică a intelectualității de extremă dreaptă, pro-fascistă sau doar filogermană. Dacă nu greșesc, cel
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
apelînd la strategii persuasive subliminale și extrem de eficiente) în virtutea unui set de valori arbitrare, care ulterior devin pentru noi norme cu aparența de absolut și universal. Profitînd de triumful relativiștilor în cîteva discipline contemporane importante (între care mai cu seamă sociologia și antropologia), Hill ridică o problemă logică și legitimă deopotrivă: dacă e adevărat că orice fel de cunoaștere e locală, înseamnă că orice set de valori e relativ și arbitrar, prin urmare ce garanție putem avea că aplicînd anumite reguli
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
perspectivelor au înălțat puține monumente mai durabile în vasta operă a cercetătorului". Apoi ne relevă faptul evident din lectura cărților asupra cărora atrăsese luarea aminte a lui Mihai Berza, și anume raportul, în opera lui N. Iorga, între istorie și sociologie, acela dintre studiul științific al izvorului și intuiție, relativismul adevărului istoric, problema formei literare, pericolul specializării exagerate și al detaliului relevant, posibilitatea de a identifica "permanențele istorice" care articulează sinteza. De fapt, se stăruie în studiul d-lui Andrei Pippidi
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
și stilisticii muzicii vechi; treptat s-a impus și o direcționare spre alte domenii mai noi ca iconografia muzicală (volumele editate în condiții grafice de excepție sunt cvasi-unicate în domeniu) istoria dansului, etnomuzicologie (cu aplecare spre patrimoniul regional al Tirolului), sociologie etc. Institutul a fost gazda întâlnirii internaționale a "Grupului de studiu pentru izvoarele istorice ale muzicilor tradiționale" de sub egida Consiliului Internațional pentru Muzici Tradiționale, cunoscut sub sigla ICTM. Ce ascunde această titulatură complicată? În 1964 organismul internațional de profil și-
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
politic sau în comentariul jurnalistic. Formația multora dintre oamenii noștri politici sau dintre gazetari nu mai pare a fi preponderent umanistă și, în orice caz, nu mai este literară. Limbajul la modă indică o anume creștere a absolvenților de politologie, sociologie, științe economice și ale comunicării. Dacă politehnicienii abundă, atît în presă, cît și în demnitățile publice, literații sînt rara avis. E instructiv să constați că, din această cauză, sînt ratate ocazii excepționale de a se valorifica vorbe de spirit (dictonul
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
renunțând ca atare la puterea de decizie. Fromm vede în această capitulare o trăsătură inaugurală pentru ceea ce el numește caracter autoritar, sau sado-masochist. Prin acest tip de demers, el se situează într-un dezacord explicit cu teoriile durkheimiste, care purifică sociologia de problemele psihologice, precum și împotriva oricărei psihologii comportamentale; căci aceste două curente par să ignore existența unui dinamis propriu naturii umane, luând în calcul exclusiv transformările venite din exterior. Freudismul s-ar dovedi, prin urmare, singura orientare capabilă să dea
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
dictaturii lui Oliveira Salazar îîn 1932, la aberația bolșevică, persecuția Masoneriei în Portugalia sau la regia tutunului. Sunt tot atâtea pretexte obiective de dezvoltare a unor raționamente analitice foarte subtile ce aduc în discuție principii generale de politică, economie și sociologie. Adevărurile paradoxale ale lui Pessoa țâșnesc din analiza doctrinelor politice fundamentale, din teoria liberalismului și conservatorismului, a teratologiei comuniste, discuție în care tonul devine violent și stilul sarcastic. Comunismul e considerat "un dogmatism fără sistem", bazat pe "brutalitate și desfrâu
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
Spațiul utopic - proiecțiile lumilor perfecte în spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez, francez, arab, britanic), etnologie, filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din zone marginale spațiului academic. Insula
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez, francez, arab, britanic), etnologie, filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din zone marginale spațiului academic. Insula se metamorfozează astfel de la un studiu la altul dovedindu-și implicarea în formele "noastre" de
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
însă întotdeauna un public bucuros să le citească, tocmai pentru că promit scurtături miraculoase în hățișul des și deseori dezorientant al gîndirii contemporane. Peste Ocean, în plus, asemenea cărți au succes garantat datorită exotismului lor: Dosse oferă o mini-istorie (și o sociologie, ceea ce e cu atît mai apetisant) a coteriilor intelectuale din Franța, tărîmul spiritual de care Noua Lume nu încetează să se minuneze și să se teamă. Autorul volumului nu poate fi acuzat de vreo deformare sau supra-simplificare a teoriilor pe
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
Prezentarea lui are acuratețe, discernămînt al alegerii detaliilor, ingeniozitate a sintezei, și mai ales oferă o interesantă viziune asupra structurării principalelor direcții în științele sociale astăzi. Nu știu în ce măsură Imperiul semnificațiilor poate desluși misterele unor teorii de ultimă oră din sociologie sau filozofia limbajului cuiva care nu e deja familiarizat cu ele. Mai degrabă pune la dispoziție unor cititori destul de specializați ca formație intelectuală un instrument util de abordare a cîteva decenii de gîndire. Util fiindcă Dosse e un bun cunoscător
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
Apropoiații săi (printre ei, desigur, Henri H. Stahl) povesteau că Gusti a contractat, în această îndelungată perioadă de studii, o astenie rebelă și cronică, care, de fapt, îi interzicea să scrie. (De aceea n-a apărut niciodată acel tratat de sociologie pe care profesorul îl anunța, în anii treizeci, ca o apariție iminentă). Dar în îndelungatul său stagiu de studii, acumulase atîta carte încît era un efectiv erudit în materie, putînd alcătui, la cerere, unui student, pentru o lucrare cu orice
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Dar în îndelungatul său stagiu de studii, acumulase atîta carte încît era un efectiv erudit în materie, putînd alcătui, la cerere, unui student, pentru o lucrare cu orice temă sociologică, o bibliografie completă și chiar la zi. Ajuns profesor de sociologie la Iași, a fost surprins de dezlegările finalmente ale războiului. Și cum avea în el demonul organizării structurilor intelectuale, aici încă, în capitala Moldovei, pune temeliile Asociației pentru Știință și Reformă Socială cu scopul, evident, de a pregăti publicul intelectual
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
ca utopie, a fost publicată anul trecut și am comentat-o în revista noastră). Din toate aceste interviuri, organizate tematic, a rezultat această carte care, cum spuneam, își propune să reconstituie ceea ce a însemnat Școala sociologică a lui Gusti pentru sociologia românească și nu numai pentru că de rezultatele ei, de formele ei de investigație s-a auzit în lumea sociologică mondială, trezind mare interes în Europa și chiar în S.U.A., unii profesori venind la noi să o cunoască pe viu, participînd
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Herseni Teoria monografiei sociologice erau îndrumare teoretico-metodologice care au ajutat hotărîtor procesul de selectare și formare a monografiștilor, aleși din masa studenților de tot felul. Acolo, în timpul cercetărilor monografice, observase Stahl, se învăța, de fapt, în chip nemijlocit, ceea ce este sociologia. Apoi lucrurile s-au complicat. În 1930 Gusti a preluat, însărcinat fiind de regele Carol al II-lea, conducerea Fundației Culturale Regale "Principele Carol" creată încă în 1922. Unii dintre monografiști (Herseni, M. Vulcănescu) au refuzat să-l urmeze în
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
maselor cu ajutorul tinerilor intelectuali. S-a inițiat și, la București, o Universitate populară. Desigur, noua strategie a Fundației nu a însemnat abandonarea totală a monografiei. Dar au apărut, din fondurile regale, mai întîi Curierul Echipelor studențești, apoi, în 1936, revista Sociologie românească (revistă scrisă mai ales de tineri) și, tot în 1936, din aceleași fonduri regale, Muzeul satului românesc ca o anexă a unui viitor "centru de cercetări sociologice", care, finalmente, n-a mai luat ființă. Apoi a intervenit, în 1938
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
inițiativă regală (propulsată de Gusti), cu școli de comandanți de echipă care conduceau, apoi, echipele de studenți pe teren în fiecare județ. Poate că această lege din 1938 prezenta o oarecare utilitate. Dar, fără îndoială, a viciat sensul Școlii de sociologie monografică. Dl Rostás are dreptate, relațiile dintre Gusti și rege erau unele de vasalitate dintre un monarh luminat și un mandarin luminat. Tot timpul, ce-i drept, de la începuturi, Gusti a năzuit spre sponsorizări oficiale, statale, ale școlii sale sociologice
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]