284 matches
-
cele patru atribute), Freeman consideră că analiza rețelelor sociale, în forma sa modernă, apare odată cu studiile realizate în anii ’30 de Jacob L. Moreno, Hellen Jennings, W. Lloyd Warner și Kurt Lewin (aceștia fiind, de altfel, reprezentanți ai Școlii studiilor sociometrice). Publicațiile anterioare apariției analizei moderne a rețelelor sociale sunt considerate demersuri care s au centrat doar pe unul dintre cele patru atribute esențiale. Din acest motiv, se poate considera că ele aparțin unei faze protoistorice de coagulare a analizei moderne
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
referirile la indivizii izolați, diade, triade și relațiile sociale (Frisby, 2002; Giuffre, 2013; Marin și Wellman, 2011), au contribuit radical la dezvoltarea fundamentului teoretic pe care a fost construită ulterior analiza modernă a rețelelor sociale. 1.1.2. Școala studiilor sociometrice În contextul clivajului temporal produs între analiza premodernă și cea modernă a rețelelor sociale, prin aplicarea criteriului de demarcație propus de Freeman, devine evident că apariția celor trei școli de cercetare nu s-a produs în lipsa unui bagaj teoretic preexistent
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
evident că apariția celor trei școli de cercetare nu s-a produs în lipsa unui bagaj teoretic preexistent. Astfel, sub influența ideilor lui Durkheim, Simmel, Tönnies, Weber și Kohler, s-a conturat (în anii ’30, în Statele Unite ale Americii) Școala studiilor sociometrice, ai cărei principali reprezentanți au fost Kurt Lewin, Jacob L. Moreno și Fritz Heider (Scott, 2000; Freeman, 2012). Principalele contribuții ale Școlii studiilor sociometrice la corpul comun al cunoașterii științifice a analizei moderne a rețelelor sociale vin din zona de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Tönnies, Weber și Kohler, s-a conturat (în anii ’30, în Statele Unite ale Americii) Școala studiilor sociometrice, ai cărei principali reprezentanți au fost Kurt Lewin, Jacob L. Moreno și Fritz Heider (Scott, 2000; Freeman, 2012). Principalele contribuții ale Școlii studiilor sociometrice la corpul comun al cunoașterii științifice a analizei moderne a rețelelor sociale vin din zona de studiu psihologic al grupurilor mici (Mihu, 1967). Moreno este, poate, primul promotor al ideii conform căreia rezolvarea problemelor psihologice ale indivizilor se poate realiza
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Moreno pot fi consultate în lucrarea Who Shall Survive? Sociogramele au fost utilizate de Moreno, în studiile sale empirice, drept modalități de identificare a liderilor, a actorilor izolați, a legăturilor asimetrice și reciproce, a conexiunilor dintre indivizi. Unul dintre conceptele sociometrice de bază promovat de Moreno și, ulterior, intens folosit în analiza modernă a rețelelor sociale a fost cel de stea (figura 1.1). Pentru a defini conceptul de rețea socială de tip stea, într-un sens foarte apropiat de cel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unul dintre primii autori care au promovat vizualizările grafice de tipul rețelelor stea. În plus, aș sublinia și faptul că, odată cu studiile sale empirice, acesta a introdus legăturile uniși bidirecționale în studiul relațiilor interpersonale. Un alt reprezentant al Școlii studiilor sociometrice este Kurt Lewin, a cărui perspectivă cu privire la comportamentul de grup este dezvoltată în lucrarea de referință Principles of Topological Psychology (1936). În această lucrare, Lewin realizează un mix între tehnicile matematice specifice topologiei și elementele teoretice ce țin de psihologie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în starea lui C conduce la o schimbare în starea lui D, și invers. Nu dezvolt modelul spațiului social avansat de Lewin deoarece acest lucru implică introducerea și definirea unui număr considerabil de concepte. Un alt reprezentant al Școlii studiilor sociometrice este Fritz Heider, a cărui contribuție la dezvoltarea teoriilor cu privire la dinamica grupurilor este cunoscută ca teoria echilibrului (balance theory) (Heider, 1958). Heider a fost preocupat de studierea modalității în care atitudinile unui individ cu privire la ceilalți pot fi aduse într-o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețea de interrelaționări care integrează aproape întreaga populație a unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4. Școala antropologică de la Manchester La fel ca Școala studiilor sociometrice sau Școala de cercetare de la Harvard, și Școala antropologică de la Manchester a influențat analiza modernă a rețelelor sociale. Principala direcție de cercetare a reprezentanților acestei școli a fost legată de emergența, menținerea și transformarea diferitelor configurații de relații și structuri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
posibile teoretic) ca modalitate de estimare a gradului de apropiere a indivizilor dintr-o comunitate (Carrington și Scott, 2012: 2). În figura 1.7 sunt prezentați cei mai semnificativi reprezentanți ai celor trei școli (* - Școala antropologică de la Manchester, * - Școala studiilor sociometrice și * - Școala de cercetare de la Harvard). De asemenea, sunt precizați cercetătorii ale căror idei au influențat munca de cercetare de la nivelul fiecărei școli. 1.2. Ce este analiza rețelelor sociale? Cele trei școli care au contribuit la dezvoltarea analizei rețelelor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
să discut câteva dintre aspectele legate de măsurare în analiza rețelelor sociale. În acest sens, voi aborda problemele implicate de construcția rețelelor sociale, dar și diferitele modalități de colectare a datelor relaționale, făcând referiri directe și la instrumente precum chestionarele sociometrice. De asemenea, îmi propun să evidențiez problemele metodologice cu care analiza rețelelor sociale se confruntă atunci când este aplicată în domeniul organizațiilor private. Acord o atenție specială atât aspectelor legate de erorile de măsurare, cât și problemelor pe care datele lipsă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Generatoarele implică administrarea de întrebări deschise unui actor de referință (ego) cu privire la relațiile sale cu toți alterii sau cu anumiți alteri, precum și cu privire la legăturile dintre acești alteri. Spuneam la începutul acestui subcapitol că datele relaționale pot fi colectate prin anchete sociometrice, interviuri, experimente sau prin observație. În cadrul anchetelor se pot administra chestionare ce pot fi aplicate atât prin tehnica convențională față în față, cât și prin alte tehnici precum cea online sau prin telefon. Chestionarele utilizate în culegerea de date relaționale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1983, 1989, 1996). De asemenea, dacă două femei, C și D, participă la aceeași petrecere, atunci se presupune că între acestea ar (putea) exista o legătură socială (Davis et al., 1941, apud Field et al., 2006). 2.3.3. Chestionarele sociometrice Cele mai cunoscute instrumente de culegere a datelor relaționale sunt chestionarele sociometrice. Acestea sunt cel mai frecvent administrate direct sau online și pot fi compuse din întrebări deschise (rosters sau aided), închise (open-ends sau unaided) sau semiînchise. Întrebările închise presupun
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la aceeași petrecere, atunci se presupune că între acestea ar (putea) exista o legătură socială (Davis et al., 1941, apud Field et al., 2006). 2.3.3. Chestionarele sociometrice Cele mai cunoscute instrumente de culegere a datelor relaționale sunt chestionarele sociometrice. Acestea sunt cel mai frecvent administrate direct sau online și pot fi compuse din întrebări deschise (rosters sau aided), închise (open-ends sau unaided) sau semiînchise. Întrebările închise presupun listarea numelor tuturor actorilor (roster of names, tabelul 2.10). Administrarea unor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
numele unor persoane (alteri) cu care are anumite tipuri de legături. Aceste întrebări fac apel la memoria respondentului și, în unele situații, din această cauză, pot impune un număr limitat de alegeri (tabelul 2.11). Lin (2011) sugerează utilizarea chestionarelor sociometrice cu întrebări deschise în situațiile în care sunt folosite ca tehnici de măsurare generatoarele de nume sau generatoarele de poziții. În cazul generatoarelor de nume, ego-ului i se solicită o listă de alteri cu care are anumite relații. Această abordare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sunt transferate direct în baza de date în urma completării, fiind eliminată eroarea de introducere a analistului. Pe de altă parte, rata de răspuns este mai scăzută decât în cazul chestionarelor aplicate direct, față în față. În ceea ce privește construcția propriu-zisă a chestionarelor sociometrice, folosirea unor întrebări similare poate fi plictisitoare și deranjantă pentru participanți. În acest sens, cercetătorii trebuie să se asigure că în chestionare vor fi selectați doar acei itemi care produc o informație necesară pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării. Aplicarea chestionarelor care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
că în chestionare vor fi selectați doar acei itemi care produc o informație necesară pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării. Aplicarea chestionarelor care conțin liste foarte lungi de itemi similari trebuie evitată. În tabelul 2.12 este prezentat un fragment de chestionar sociometric în care sunt folosite, pentru construirea unei rețele de consultare, întrebări relaționale similare și, în consecință, redundante. 2.3.4. Domenii în care sunt utilizate studiile despre rețele Înainte de a discuta pe marginea modalităților de culegere a datelor relaționale, voi
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
deoarece este importantă pentru analiză. În ciuda excepțiilor, din punct de vedere metodologic, studiile de rețele sociale nu pot opera cu date relaționale confidențiale sau anonime. În consecință, atunci când datele sunt colectate din surse primare, de la respondenți (de exemplu, prin chestionare sociometrice), avertismentele cu privire la confi dențialitatea sau anonimitatea datelor sunt o condiție sine qua non. Altfel spus, înainte de colectarea datelor, respondenții trebuie să fie informați atât cu privire la faptul că identitatea lor nu va fi confidențială în procesul de prelucrare și de analiză
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
participe. De exemplu, decizia lui A de a nu participa la un studiu de rețea socială nu îi împiedică pe cei care au decis să participe să îl nominalizeze pe A drept prieten, dușman, sursă de bârfă etc. în chestionarele sociometrice aplicate în cadrul cercetării. O altă soluție de gestionare a datelor lipsă este eliminarea completă din studiu a tuturor actorilor care au refuzat să ofere date (implicația fiind că aceștia nu vor apărea în rețea, chiar dacă ceilalți îi vor nominaliza). Această
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exemplu de comportament profesional nonetic. În acest context, cercetătorii trebuie să fie preocupați de aplicarea unor practici de colectare a datelor care să asigure rate de participare și de răspuns cât mai mari (tabelul 2.13). Evitarea aplicării de chestionare sociometrice lungi și care includ întrebări similare sau redundante, ce produc plictiseală și disconfort. Informarea clară a participanților cu privire la ceea ce se așteaptă din partea acestora în cadrul cercetării. Administrarea chestionarelor trebuie să se realizeze astfel încât participanții să fie tratați cu respect. Stabilirea clară
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
se realizeze astfel încât participanții să fie tratați cu respect. Stabilirea clară a modului în care datele și rezultatele studiului vor fi folosite ulterior și, foarte important, a modului în care acestea vor afecta direct sau indirect participanții la studiu. Chestionarele sociometrice trebuie să aibă un format atrăgător. Informarea participanților cu privire la prestigiul profesional al cercetătorilor. Întrebările relaționale trebuie să fie aranjate în așa fel încât să determine cât mai puține erori de completare din partea participanților. Încheierea unor acorduri de participare prin care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
7. Erori de măsurare în colectarea datelor relaționale În contextul problemei lipsei datelor (a nonparticipării și a nonrăspunsurilor), voi face câteva referiri și la erorile de măsurare. Prima sursă de erori de măsurare sunt termenii utilizați în întrebările din chestionarele sociometrice. De exemplu, termenul prieten poate avea semnificații diferite de la un respondent la altul și de la o cultură la alta. În practică, sunt sugerate câteva modalități de gestionare a acestei surse posibile de erori: (a) definirea în chestionar a conceptelor susceptibile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
contactele/legăturile pe care le au sau le-au avut. O a treia sursă de erori poate fi introducerea greșită a datelor în baza de date, pentru situația în care datele au fost colectate prin administrarea directă sau autoadministrarea chestionarelor sociometrice. Un exemplu de eroare de introducere a datelor este asimetria neașteptată despre care am discutat mai sus. În procesul de introducere a datelor, analistul comite erori în construirea matricelor adiacente. Adică, într-o căsuță a matricei, i apare ca vecin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
figura 2.32c). Dacă identitatea participanților nu este ascunsă, răspunsurile oferite de fiecare individ ar putea fi observate foarte ușor prin vizualizarea grafului aferent. De exemplu, graful din figura 2.32 poate rezulta în urma prelucrării răspunsurilor obținute prin administrarea chestionarului sociometric prezentat în tabelul 2.10. Folosirea sistemelor de coduri sau eliminarea efectivă a numelor de identificare a nodurilor nu rezolvă întotdeauna problema indentității participanților, în situația prezentării rețelelor în public. Prin urmare, problemele etice rezultate nu sunt soluționate. Dacă prezentarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prietenie. În acest caz, succesul în combaterea dezvoltării legăturilor de prietenie este susținut de scoruri apropiate de 0 ale densității. Într-un grup de muncă de 9 angajați, pot exista teoretic 72 de legături de prietenie. Dacă în urma unui studiu sociometric sunt observate 72 de legături de prietenie, atunci densitatea acestui tip de relații în grupul de muncă este maximă, adică 1. Cu cât numărul legăturilor de prietenie observate este mai mic, cu atât scorul densității scade. Distanța medie sau maximă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mâinilor curate Copiii cu frați sunt mai neglijați decât copii unici, asta se datorează numărului mare de copii in casă, a părinților cărora nu le pasă de copii lor, a consumului de alcool și a lipsei responsabilității. Itemul 9 Statutul sociometric Din răspunsurile la itemul 9 observăm că fetele și băieții unici sunt mai puțin sociabili cu colegii de clasă și cei de la școală având mai puțini prieteni .Am ajuns la această concluzie observând disproporția dintre cei cu frați și cei
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]