283 matches
-
b. Caracteristici socio-morale. Acum, copiii devin mai selectivi în alegerea prietenilor. Prezintă o tendință de a avea „cel mai bun prieten” mai mult sau mai puțin stabil și pot de asemenea să își fixeze un „inamic” semistabil. Puteți folosi tehnicile sociometrice (Nicola, I., 1980) pentru a urmări relațiile de prietenie și să acordați asistență copiilor care au probleme de relaționare. Atenție la apariția și evoluția grupurilor ostile. De multe ori ele se constituie pe baza rivalității fete-băieți. Dacă o încurajați, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
respingere din clasă și să modelelze pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta, el are la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună în evidență relațiile de simpatie, de antipatie și raporturile de indiferență din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului. Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conține întrebări care le cer
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta, el are la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună în evidență relațiile de simpatie, de antipatie și raporturile de indiferență din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului. Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conține întrebări care le cer elevilor să precizeze în ordine pe
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună în evidență relațiile de simpatie, de antipatie și raporturile de indiferență din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului. Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conține întrebări care le cer elevilor să precizeze în ordine pe câțiva (de regulă, trei) din colegii lor împreună cu care ar face sau nu o anumită activitate, pe care i-ar accepta sau nu ca
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face sau nu o anumită activitate, pe care i-ar accepta sau nu ca ocupanți ai unui anume status în clasă etc. Aplicat elevilor din clasele mici, acest chestionar se transformă într-un interviu. Testul permite profesorului să stabilească statutul sociometric al fiecărui elev, adică să identifice elevii lideri, cei preferați de majoritatea membrilor grupului, dar și izolații. Astfel de date se dovedesc deosebit de utile pentru proiectarea unei intervenții care să vizeze reamenajarea interacțiunilor dintre elevi și, implicit, ameliorarea participării lor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și adolescentului. În diferite culturi studiile unor autori ca: Jodelet, D. (1-8-); Gergen, K.J. & Davis, K.E. (1-85) au arătat că cea mai importantă achiziție în dezvoltarea copilului este structurarea motivației pentru independență și comunicarea ulterioară a adolescentului. Începute din perspectiva sociometrică, studiile privind reacțiile copilului și adolescentului în procesul de intercomunicare cu adultul, cu părinții, cu familia, s-au diversificat. Cercetări pertinente, ocupându-se de implicațiile fenomenelor de acceptare - respingere, au constatat că există o legătură între acestea și deficitul de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
în cazul clasei, poate fi un subiect extrem de delicat, mai ales la nivel de identificare, diagnoză și coordonare din partea cadrului didactic. Ambele subiecte solicită mai mult decât oricare dintre celelalte competențele manageriale ale profesorului sau învățătorului. La acest nivel, tehnicile sociometrice sunt cele mai utile și facile mijloace diagnostice cu privire la starea grupului-clasă, a coeziunii acesteia și a climatului școlar. Comportamentul colectiv în clasa de elevi a fost analizat de specialiștii în psihologie socială pornindu-se și de la ideea emergenței acestuia, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reprezentând adunarea trecătoare de persoane preocupate de un eveniment întâmplător; - mulțimea - agresivă, panicată, prădalnică, demonstrativă; - publicul, reprezentând concentrarea unui număr de persoane animate de așteptări asemănătoare, de trăiri în fața anumitor stimulenți sau preocupate de același obiect; e) comunitățile sau grupele sociometrice, constituite după afinitățile relațiilor interpersonale, conform teoriei lui J.L. Moreno. J. Szczepánski consideră comunitatea umană ca fiind reprezentată prin colectivitățile sociale, care au caracteristici și funcții specifice (psihologice, sociale, culturale, moral-religioase, demografice etc.). Pentru autorul citat, „grupul social este dat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de deficienți de auz, iar H.Herren și D. Colin (citați de Rozorea A., 2003, p. 169) considerau că unele trăsături că rigiditatea, egocentrismul, relaționarea redusă sunt consecințe mai ales ale unor deficiențe intelectuale secundare și a lipsei limbajului. Analiza sociometrica în grupurile de elevi deficienți de auz remarcă o varietate mai redusă de relații, opțiunile în alegerea partenerilor de joc sau de pregătire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
noi sunt, așa cum am afirmat, „de investigare a universului empiric”, mai precis, de culegere a datelor. O serie de alte metode, pe care le-am putea numi „complexe” sau „sintetice”, cum ar fi studiul de caz, analiza de rețea, metoda sociometrică, metoda monografică etc., se bazează inevitabil pe experiment, observație, analiza documentelor, interviu sau anchetă - pe una dintre ele sau pe combinarea mai multora (cum e studiul de caz sau metoda monografică). Specificul acestor metode complexe rezultă însă nu doar din
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
momentul în care admonestează un elev, profesorul trebuie să aibă în vedere și implicațiile care pot decurge din acest fapt în raport cu restul clasei, deoarece acestea nu sunt de neglijat. De pildă, când elevul admonestat ocupă un loc central în matricea sociometrică a grupului (adică majoritatea elevilor îl recunosc drept lider), efectul de undă este semnificativ. Dacă reușește în tentativa sa de a-și impune controlul asupra elevului rebel, ceilalți membri ai grupului vor accepta mult mai ușor autoritatea profesorului, pe care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
activitatea grupurilor școlare”, elaborată de Mielu Zlate și Camelia Zlate, oferă o serie de metode și tehnici de cercetare a grupurilor sociale, produse în psihologia de specialitate sau împrumutate și adaptate de la științele învecinate. Printre aceste metode se numără: ¾ Tehnica sociometrică, ¾ Autobiografia grupurilor, ¾ Observația sistemica a grupurilor pe baza categoriilor informaționale, ¾ Determinarea personalității interpersonale, ¾ Profilul psihologic al grupurilor; Începerea activității cu un grup necesită deținerea unor informații despre el. Intr-o astfel de situație, daca un profesor cere detalii elevilor referitoare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
lor, el va obține caracteristici psihoindividuale, nu unele psihosociale. De aceea este foarte necesară utilizarea metodelor „autobiografiei” și „profilului psihologic” al grupului. Aprecierea eficientei grupului în funcție de relațiile dintre membrii acestuia, de atmosfera creată în grup, se poate face utilizând tehnica sociometrică. Aceasta metodă analizează relațiile efectiv - simpatice, deci relațiile de simpatie și antipatie manifestate de membrii grupului. În situațiile de selecție sau promovare a oamenilor și în cele de formare sau reconstituire a grupurilor sociale este necesară luarea în considerare a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
émotionnelle (Robert Laffont, Paris, 1997, pp. 132-481). Bradford Titchener arată că la copil se manifestă până la vârsta de 30 de luni un mimetism motor înnăscut. Acest mecanism pregătește terenul pentru empatie. Vezi: Kenneth Dodge și Esther Feldman, „Social Cognition and Sociometric Status”, în Peer Rejection in Childhood, de Steven Asher și John Coie, Cambridge University Press, New York, 1990. Antonio Damasio și echipa lui demonstrează importanța pe care o are în acest proces cortexul somatosenzorial. Vezi: Antonio Damasio, Thomas J. Gabowski, Antoine
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
la Serviciul de Asistență Socială Specializată - mai precis, să se prezinte la Primărie, parter - camera 11 cu buletinul sau, după caz, cartea de identitate și ultimul cupon de pensie și să redacteze o cerere. Li se va întocmi o fișă sociometrică, se va efectua o anchetă, iar apoi, prin dispoziția primarului, li se va acorda dreptul de a frecventa centrul. Aici vârstnicii se vor ocupa de grădinărit și de flori, vor practica jocuri de societate, vor urmări emisiuni la televizor, vor
Agenda2005-40-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284267_a_285596]
-
ochi în ochi”. Întâlnirea: modalitatea de rezolvare a conflictelor între membrii grupului. Modalitate de comunicare bazată pe o relație bipolară în care conținuturile schimbate conduc la clarificarea unor aspecte necunoscute. Corporalitatea: modalitate de punere într-o formă corporală (postură, reprezentare sociometrică) a conținuturilor afective. Punerea în act: caracterul aici și acum asigură desfășurarea logică a faptelor în cadrul unui grup. Spre exemplu nu se povestesc, de regulă, întâmplări ci ele se “joacă” respectându-se timpul și locul acțiunii. Comunicarea intersubiectivă: tipul
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
acțiune. Astfel, prin formarea grupului înțelegem crearea regulilor generale de funcționare, formarea matricei de grup prin implicarea cognitivă și emoțională a participanților, construcția unei rețele de relaționare care să asigure contextul optim al acțiunii. Schimbarea pozițională ca formă de intervenție sociometrică: indiferent de grup (real - grup de colegi sau artificial - grup de psihodramă), fiecare membru al grupului are tendința de a ocupa un loc în spațiu, funcție de trăirile sociometrice. Un grup care lucrează împreună în cadrul matricei de grup are tendința
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
să asigure contextul optim al acțiunii. Schimbarea pozițională ca formă de intervenție sociometrică: indiferent de grup (real - grup de colegi sau artificial - grup de psihodramă), fiecare membru al grupului are tendința de a ocupa un loc în spațiu, funcție de trăirile sociometrice. Un grup care lucrează împreună în cadrul matricei de grup are tendința de a ocupa același spațiu, un spațiu apropiat care permite o comunicare lejeră. De asemenea persoanele din grupul de psihologie de acțiune au tendința de a ocupa posturi
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
H., Calkings, S., Nolin, T., Baumberger, T., Anderson, M., & Chadwick-Dias, A., (1990), „A longitudinal study of language acquisition in autistic and Down syndrome children”, Journal of Autism and Developmental Disorders, 20, pp. 1-20. Taylor, A., (1986), „Loneliness, goal orientation, and sociometric status: Mildly retarded children's adaptation to the mainstream classroom”, Paper presented at the annual meeting of the American Educational Research Association, San Francisco. Taylor, D.C., Szatmari, P., Boyle, M.H., & Offord, D., (1996), „Somatization and the vocabulary of everyday bodily
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
I. (1973), „Scări de atitudini”, în Revista de psihologie, 4. Radu, I. (1974), Psihologie școlară, Editura Științifică, București. Radu, I. (coord.) (1993), Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994a), „Atracția interpersonală, relații de afiliere și ancheta sociometrică”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994b), „Metode de cercetare în psihologia socială”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu-Geng, L. (2003), „Profeție autorealizatoare”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Shall Survive ( Cine va supraviețui) (19). În concepția lui Moreno, "universul social" cunoaște trei dimensiuni: a) realitatea macroscopică sau societatea externă (totalitatea grupurilor vizibile mari și mici, cum sînt: familia, școala, atelierul, armata, biserica etc.); b) realitatea microscopică sau "matricea sociometrică" (alcătuită din structura socială afectivă); c) realitatea socială. Dintre aceste trei dimensiuni, cea mai importantă este "realitatea microscopică", întrucît la nivelul ei au loc relațiile interindividuale de atracție, respingere sau indiferență, relații ce se constituie în nenumărate constelații ,,intime" ce
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai cu unele elemente de natură socială cu relațiile preferențiale ce se stabilesc în cadrul unei comunități date, într-un spațiu determinat și într-o perioadă de timp limitată. Aceste aspecte, esențiale pentru J. L. Moreno, devin vizibile numai prin analiză sociometrică. Odată dezvăluită "realitatea microscopică", se poate interveni pentru a se da un alt curs manifestărilor cu consecințe negative. O schimbare a acestei dimensiuni va influența pozitiv realitatea macroscopică. Fără a insista prea mult asupra unor aspecte generale privind concepția lui
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru a se da un alt curs manifestărilor cu consecințe negative. O schimbare a acestei dimensiuni va influența pozitiv realitatea macroscopică. Fără a insista prea mult asupra unor aspecte generale privind concepția lui Moreno, se impun cîteva precizări. Potrivit teoriei sociometrice, fenomenele sociale sînt explicate prin trăsături psihologice ale indivizilor; socialul este astfel redus la lumea psihologică. În construirea teoriei sale, Moreno a fost influențat de existențialism (deși această influență este mai greu detectabilă și doar în unele aspecte ale sociometriei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
explicare integrală a "universului social", ea are totuși meritul de a fi pus în evidență valoarea relațiilor afective dintr-un grup uman; totodată, ea oferă numeroase metode și tehnici prin care sînt cercetate aceste relații; tehnicile depășesc în valoare teoria sociometrică. O largă aplicabilitate cunosc tehnicile sociometrice, în a doua jumătate a secolului XX, în domeniul educației, constituindu-se chiar o sociometrie școlară, care analizează relațiile interpersonale existente în cadrul colectivului de elevi cu consecințele lor asupra formării personalității în grup (16
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
are totuși meritul de a fi pus în evidență valoarea relațiilor afective dintr-un grup uman; totodată, ea oferă numeroase metode și tehnici prin care sînt cercetate aceste relații; tehnicile depășesc în valoare teoria sociometrică. O largă aplicabilitate cunosc tehnicile sociometrice, în a doua jumătate a secolului XX, în domeniul educației, constituindu-se chiar o sociometrie școlară, care analizează relațiile interpersonale existente în cadrul colectivului de elevi cu consecințele lor asupra formării personalității în grup (16, p. 55). Instrumentul fundamental al tehnicii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]