221 matches
-
este acela de a situa problema politicilor publice În această perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă resursa principală a cetățenilor, instrumentul prin care aceștia Își pot Îmbunătăți situația. Acest instrument poate fi mai mult sau mai puțin eficient
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă resursa principală a cetățenilor, instrumentul prin care aceștia Își pot Îmbunătăți situația. Acest instrument poate fi mai mult sau mai puțin eficient, În funcție de configurația instituțională concretă prin care este materializat. Însă, În același timp, aranjamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politică de contestare a patriarhatului și de creștere a puterii publice a femeilor și nu rezultă dintr-o mișcare politică, ci dintr-o construcție identitară croită după standardele neutre În raport cu genul ale conceptului de om nou. Importanța Înțelegerii acestui model sociopolitic constă În faptul că el se perpetuează și la statul postsocialist, care, fără să fi evoluat (dimpotrivă, aflat Încă Într-un moment de dificultate a sistemului 1), devine mediul politicilor de gen de tipul „stat al bunăstării” negociate cu UE
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Ceea ce deosebește tinerii de azi de cei de ieri este modul În care reacționează la evenimentele istorice: dacă tinerii altor generații „scriau” istoria, reușind să imprime propriile caracteristici epocilor cărora le-au aparținut, tinerii de azi sunt imuni la fenomenele sociopolitice, fiind foarte departe de rolul de actori ai istoriei. Alfred Sauvy a intitulat această lipsă de acțiune istorică a tinerilor mileniului trei ca fiind „un mod de a-și crea imunitate față de nedreptățile istoriei, pe care fiecare societate le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș (David A. Kideckel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar și sociologia, în măsura în care aceasta s-a transformat îmtr-o știință formală și liberală, s-au îndepărtat de poziția activist-raționalistă. S-au transformat, crede Golopenția, într-un fel de comentarii sterile criptoplatonice privind semnificația propriei lor existențe. Această „deactivare” a științelor sociopolitice realizată de către liberalism este fundamentată și legitimată pe un weltanschauung liberal sau, ca să folosim una dintre sintagmele favorite ale lui Hans Freyer, pe un ottocento Geist, constituit pe următoarele asumpții: - realitatea este dată o dată pentru totdeauna și este accesibilă înțelegerii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cauză-efect, care fac obiectul a numeroase discuții intrași intercomunitare, a unor interpretări diverse care, după un timp se coagulează Într-o versiune coerentă, general acceptată. De Îndată ce această versiune se impune, comunitatea identifică actele politice și riturile care consacră noua configurație sociopolitică. Evident că vrăjitoria funcționează, Între altele, și ca un sistem care atribuie vinovăție pentru răul produs. În acest caz Însă, vinovăția vrăjitorească este egal distribuită. Dezechilibrul este produs prin escaladarea actelor vrăjitorești, iar deciziile liderilor și ceremoniile instituite au ca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de autoritate și responsabilitate la altul mai Înalt, o tranziție spațială sau o schimbare de rezidență” (B. Lincoln, 1981, p. 102), În contrast cu acest model, inițierea feminină marchează o transformare ontologică, o creștere a puterilor ei naturale: „În antiteză cu statutul sociopolitic atribuit prin inițierile masculine, riturile de inițiere feminină conferă un statut cosmic, un loc definit În univers, un loc de o importanță și demnitate aparte” (p. 105). În acest context, identificarea cu divinitatea și sinteza opozițiilor Întemeietoare capătă valori cosmogonice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că rânduiala lumii ar putea fi cu desăvârșire schimbată. Interpretarea lui Bahtin, inspirată dintr-o lectură filologică asupra carnavalului, pune accentual pe simbolistica figurilor, actelor și obiectelor puse În mișcare de carnaval și solicită interpretarea lor dincolo de context și funcția sociopolitică, Într-un cadru de reflecție filosofică asupra sensului vieții și a filosofiilor de viață specifice categoriilor și culturilor populare. Ca și În alte cazuri (conceptul de rit, riturile de trecere, actele magice), caracterul compozit și eterogen al carnavalului a generat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În 1968 și 1971) a numit „organizarea tripartită” a societății. Savantul amintit a dovedit, În numeroase lucrări, că societatea indo-europeană se bazează pe o diviziune Între trei categorii: a) regalitatea și sacerdoții; b) războinicii; c) agricultorii și meșteșugarii. Fiecărei categorii sociopolitice Îi corespunde un grup de zeități, de eroi și de mituri specifice. Sintetizând traseul cercetărilor sale, G. Dumézil (1968, p. 15) scria: ...diviziunea socială nu este decât o aplicare, printre altele ș...ț a ceea ce am propus să se numească
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
re)construiască liantul social, coeziunea socială. Nu există modele gata făcute de reușită în acest sens. Orașele sunt ca indivizii, ele aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui oraș și să ia în seamă istoria și tradiția lor. În loc de soluții globalizante și uniforme, ar trebui să considerăm diversitatea orașelor ca pe o valoare culturală de cea mai mare importanță 1. Orașele în care trăim acum au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afirmarea unei puteri. Niciodată nu a fost operă a păcii și înțelegerii armonioase, ci semn al unei victorii, o marcă a cuceririi și a dominației"2. Roger Chartier înfățișează această relație folosind o formulă valabilă pentru toată istoria urbană: "Relațiile sociopolitice s-au tradus în pietre, iar spațiile urbane nu au sens decât prin încărcăturile funcționale sau afective cu care acestea au fost învestite"3. Puterea este o dimensiune constitutivă a orașelor. Creațiile urbane medievale (secolele XI-XIII) poartă marca puterilor laice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
În timpul sărbătorii Anului Nou), funcția Plângerilor pentru moartea lui Dumuzixe "Dumuzi", ca și diferitele practici legate de temple intenționau să facă puterea „numinoasă” divină prezentă În viața oamenilor. 6) Realizarea unei concepții antropomorfe a divinității În viața omului În funcție de modelul sociopolitic practicat chiar de om: divinitatea are o casă (templul), În care trăiește cu soția, fiii și servitorii de diferite grade; Însăși divinitatea este un rege (lugal) și un stăpân (en) care deține un domeniu propriu specific (de exemplu, lumea subterană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În onomastică. 4. Ugarittc "4. Ugarit" Situl de la Ugarit (Ras Shamra) pe coasta siriană dinspre insula Cipru a fost capitala unui mic regat deosebit de Înfloritor În secolele XV-XIII, epocă atestată documentar de textele din arhivele orașului. Din punct de vedere sociopolitic, economic și cultural, Ugarit este predecesoarea directă a cetății feniciene din secolul I, de care o apropie inclusiv limba și tradițiile religioase. Cetatea, deja În criză economico-socială, dispare la sfârșitul epocii bronzului fie prin colaps intern, fie ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la Atenaxe "Atena", o mai mult sau mai puțin reală autonomie a structurilor tradiționale cetățenești, dar traversează o criză socială și economică profundă ce nu va Întârzia să se reflecte pe plan cultural și religios. Fără să putem reparcurge evenimentele sociopolitice ale acestor ani, este de ajuns să amintim că Grecia, unul dintre primele obiective ale expansionismului roman În Orient, va fi, alături de Macedonia, și cea dintâi care a căzut sub stăpânirea directă a noii puteri internaționale. Anul 146 Î.Hr
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și individualismtc "3. Cosmopolitism și individualism" În profundul amestec al diferitelor componente ale unui orizont cultural, și aspectul credințelor și cultelor - deși, În principiu, e legat de schemele tradiției mai mult decât oricare altul - participă la schimbările care afectează ritmurile sociopolitice și economice ale cetăților grecești, dobândind noi conotații față de diferitele experiențe ale popoarelor cu care trebuie să se măsoare acum mai direct, fie chiar și În interiorul comunității cetățenești, fie - În persoana soldaților, negustorilor, a emigranților În general - În vasta oikoumène
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
militar, politic, economic ce nu puteau fi exercitate Înainte. Cu toate acestea, În acest cadru intervin elemente decisive de ordin ideologic și religios, ce pot fi interpretate corect, nu atât prin prisma unor scheme rigide de cauză-efect, ci În legătură cu evenimentele sociopolitice, ca factori simultani ai acestora din urmă și, Într-o anumită măsură, ca sursă de inspirație ale acestora sau, În orice caz, ca suport și motivație culturală a Însăși realităților istorice. Tendința cosmopolită ce caracterizează civilizația elenistică și Îi determină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
elenistice. Și În legătură cu acest lucru este nimerit să distingem Între evenimentele din epoca elenistică și cele din epoca imperială romană, din moment ce, neexistând o soluție clară de continuitate, asistăm la o schimbare importantă de perspectivă, odată ce Roma, focus al Întregii perspective sociopolitice și economice, devine obiectivul principal de cucerit de către diferitele mișcări religioase; la rândul ei, Roma devine centrul propulsor pentru răspândirea acestora În tot Imperiul. Dacă, așadar, Grecia continentală și insulară și, odată cu ea, marile poleis elenizate din Asia și Africa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]