683 matches
-
IVĂ. Fenomenul sărăciei, din punctul de vedere al Adunării generale ONU, vizează „acei oameni care nu se bucură de nivelul de trai minim compatibil cu demnitatea umană” (Cuvânt de introducere, p. 5Ă. Abordările de specialitate privind fenomenul sărăciei și impactul sociouman al acesteia preocupă specialiștii indiferent de evoluția socială, economică și politică a societății. Stabilirea, la un moment dat, a pragului sărăciei, în raport cu schimbările intervenite pe piață este determinat de cuantumul venitului minim garantat - pentru cei nevoiași - indemnizația minimă de șomaj
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ANCHETA SOCIOLOGIC| ȘI SONDAJUL DE OPINIE CuprinsTC "Cuprins" Capitolul I Cunoașterea socialului. Puncte de reper epistemologice 9 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică 9 2. Valențele și limitele cunoașterii comune 12 2.1. Virtuți ale cunoașterii comune 12 2.2. Limite generale ale cunoașterii comune 15 2.3. Mecanisme și erori specifice 17 3. Teoretic și empiric 21 4. Cantitativ
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mentalitate 41 6.3. Convergență și divergență între opinie și comportament 43 6.4. Schimbarea de atitudini (și opinii) și rezistența la schimbare 45 6.5. Dinamica opiniei publice și massmedia 51 Capitolul II Ancheta și sondajul în contextul metodologic sociouman 57 1. Principalele metode de investigare a fenomenelor sociale 57 2. Specificul metodei anchetei 63 3. Ancheta și sondajele de opinie 68 4. Câteva genuri de sondaje 70 5. Tehnici de anchetă 77 5.1. Ancheta orală sau directă 77
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
politice și etice 260 2.1. Prezentarea publică a datelor de sondaj 260 2.2. Utilizarea rezultatelor sondajelor politice 264 Bibliografie 273 Capitolul Itc "Capitolul I" CUNOAȘTEREA SOCIALULUI Puncte de reper epistemologiceTC "CUNOAȘTEREA SOCIALULUI Puncte de reper epistemologice" 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologicătc "1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică" Considerațiile din acest capitol - și cu deosebire cele din prezentul paragraf - se vor doar un minim fundal epistemologic pentru înțelegerea mai cuprinzătoare și mai nuanțată a anchetei și sondajelor de opinie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Prezentarea publică a datelor de sondaj 260 2.2. Utilizarea rezultatelor sondajelor politice 264 Bibliografie 273 Capitolul Itc "Capitolul I" CUNOAȘTEREA SOCIALULUI Puncte de reper epistemologiceTC "CUNOAȘTEREA SOCIALULUI Puncte de reper epistemologice" 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologicătc "1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică" Considerațiile din acest capitol - și cu deosebire cele din prezentul paragraf - se vor doar un minim fundal epistemologic pentru înțelegerea mai cuprinzătoare și mai nuanțată a anchetei și sondajelor de opinie, a locului și rolului lor în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
recurgerea la ceea ce astăzi înțelegem în mod obișnuit prin anchete și sondaje, adică la studierea unor loturi de indivizi statistic reprezentativi. O ultimă (dar de mare acuitate) remarcă din acest subcapitol. În diferitele ei ipostaze, aspecte, dimensiuni și subsisteme, realitatea socioumană este abordată, desigur, nu doar de sociologie, ci și de alte discipline științifice, inclusiv prin metoda anchetei sau a sondajului. De altfel, între sociologie și alte științe socioumane (istorie, unele discipline economice și juridice, demografie, antropologie culturală - nemaivorbind de psihologia
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din acest subcapitol. În diferitele ei ipostaze, aspecte, dimensiuni și subsisteme, realitatea socioumană este abordată, desigur, nu doar de sociologie, ci și de alte discipline științifice, inclusiv prin metoda anchetei sau a sondajului. De altfel, între sociologie și alte științe socioumane (istorie, unele discipline economice și juridice, demografie, antropologie culturală - nemaivorbind de psihologia socială cu care se suprapune în considerabilă măsură) funcționează numeroase transferuri de cadre conceptual-metodologice. Frontierele disciplinare sunt movibile, iar șovinismul disciplinar - ca orice șovinism - este, până la urmă, contraproductiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pericol, și anume proliferarea incompetenței. Nimeni nu poate interzice economiștilor, juriștilor, folcloriștilor, geografilor sau altor specialiști ce se apleacă asupra unor aspecte ale realității sociale să întreprindă anchete și sondaje de opinie. Dar fără a cunoaște temeinic achizițiile din științele socioumane de profil (în particular, sociologie și psihologie socială), riscurile gnoseologice sunt enorme. Și nu este vorba numai de cunoașterea unor subtile chestiuni tehnice, cum ar fi cele implicate în eșantionare, în construcția chestionarului, în analiza și interpretarea datelor, ci și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la viața de organizații, se adaptează la noi situații, propun schimbări sociale etc., fără a fi studiat tratate de sociologie și psihologie. (Anticipăm că această foarte evidentă constatare nu este un argument în a susține inoportunitatea existenței și dezvoltării disciplinelor socioumane, a înlocuirii sociologiei științifice cu o „sociologie a bunului-simț”, așa cum mai pledează prin publicațiile noastre anumiți foști teoreticieni ai socialismului științific rămași fără obiect de activitate. În fond, oamenii nu numai că au trăit în grupuri, au socializat copiii și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
despre contextele și activitățile în care sunt nemijlocit implicați se dovedesc a fi foarte importante, nu doar pentru propria lor conduită, ci și pentru investigațiile sistematice deanvergură, ținând de domeniul psihologiei sociale, al sociologiei, al antropologiei sau al altor discipline socioumane. Pentru că, chiar dacă nici o cercetare serioasă de acest gen nu confundă descrierea și explicarea unui fenomen social cu reprezentările și interpretările subiecților-actori implicați în respectivul fenomen, datele culese prin interviuri, chestionare, discuții de grup sau alte tehnici reprezintă „materia primă” de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cea științifică este mai mică decât în zonele specifice altor științe (în speță, ale naturii). A porni de la această premisă înseamnă câștiguri însemnate atât din punct de vedere teoretico-metodologic, cât și din cel al eficienței sociale și al credibilității disciplinelor socioumane; înseamnă a face dovada unei atitudini realiste și echilibrate în judecarea capacității omului de a cunoaște universul social în care trăiește. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu aderăm la poziții radicale cum ar fi cea adoptată, de pildă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a teoriilor, ea nu se situează uneori mult sub valoarea celei științifice trebuie completată cu evidențierea neajunsurilor, limitelor, riscurilor și erorilor pe care acest tip de cunoaștere le comportă, deducând de aici necesitatea demersului de tip științific și în domeniul sociouman. a. În descrierea, explicarea și interpretarea structurilor și fenomenelor (psiho)sociale, la nivelul conștiinței comune, intervin, în măsură considerabilă,subiectivitatea, interesele, aspirațiile și valorile unei persoane sau ale unui grup social, ceea ce poate deforma percepția corectă a realității. Funcționează expunerea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nejustificate logic și istoric, conținând imagini reciproce inter-etnice sau inter-sexe. Demascarea și surmontarea lor, în vederea optimizării vieții sociale și a condiției umane, pe întreaga nostră planetă, constituie unul din scopurile nobile urmărite cu toată responsabilitatea de reprezentanții autentici ai științelor socioumane. 2.3. Mecanisme și erori specificetc "2.3. Mecanisme și erori specifice" În afara limitelor și erorilor expuse mai sus, care au un caracter oarecum general, studiile de cogniție socială au evidențiat și sistematizat și unele mecanisme și erori cognitive specifice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
predictivă și, în consecință, să poată fi utilizate ca bază pentru intervențiile practice. Din experiența noastră didactică, inclusiv cea cu masteranzii și doctoranzii (dar fenomenul poate fi ușor sesizat și în multe articole sau cărți), emiterea de ipoteze în cercetarea socioumană este o problemă foarte serioasă. Din dorința de a avea cu orice preț ipoteze, se formulează propoziții vagi și banale, de genul: „Pornesc de la ipoteza că tinerii din localitățile mici au mult mai puține posibilități de distracție”. Pentru ca un enunț
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nevoie să îndeplinească și condiția nontrivialității, adică să nu-și propună să testeze o realitate cu totul evidentă (vezi și ***, 1988). Din mai multe cauze, printre care se numără și varietatea, fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nu posedă nici valențele explicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care-l practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și ipotezelor, culegerea de date concrete în condiții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și lua în stăpânire partea din realitatea socială - dacă e vorba de asemenea științe - care-l interesează. Astăzi, în comunitatea științifică este pe deplin acceptată ideea unității dintre teoretic și empiric, existența celor două dimensiuni în orice demers din disciplinele socioumane. Orice construcție teoretică are o minimă bază factuală (date empirice), după cum orice investigație empirică presupune un minim de teorie. (Chiar ideea de a efectua o anchetă sau un sondaj pe o anumită temă face parte dintr-un spațiu ideatic mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să arate alchimia” (p. 30). 4. Cantitativ și calitativ: complementaritate, și nu opozițietc "4. Cantitativ și calitativ\: complementaritate, și nu opoziție" Una dintre distincțiile dihotomice întâlnite și discutate cu o deosebită frecvență în lucrările cu caracter de reflecție asupra științelor socioumane este cea care opune abordările de tip cantitativ celor de tip calitativ. Mai mult, chiar dacă nu se postulează o suprapunere exactă a acestei distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile și se conectează unele cu altele prin relații funcționale exprimate prin formule matematice. În jargonul științelor socioumane și al sociologiei, în particular, termenii „cantitativ” și „calitativ” au primit o extrapolare ce se abate mult de la înțelesul lor curent, ajungându-se ca ei să desemneze două mari paradigme. Adaptând o schemă a lui Brayman (1992), diferențele dintre aceste
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aplicării unui chestionar se poate trece și la utilizarea altor metode, intensiv-calitative. De altfel, dimensiunea structurat-nestructurat este un continuu, pe care analiza de conținut, de pildă, se găsește undeva în zonacentrală. Dar, despre comparația dintre diferitele metode utilizabile în științele socioumane vom vorbi mai pe larg în capitolul pe care îl vom dedica lămuririi specificului anchetei și sondajului în acest câmp metodologic. Foarte important ni se pare să discutăm în continuare despre raportul cantitativ-calitativ pe un plan mai concret-operațional și, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe care cuvântul „credință” o are, el se va impune și în literatura de specialitate de la noi ca desemnând o judecată de bază ce ghidează descrierea, înțelegerea, aprecierea și acțiunea într-un anumit domeniu. Credințele, în înțelesul lor din științele socioumane, sunt și judecăți de valoare („Dreptatea înainte de toate”, de exemplu), și judecăți de constatare („Franța se află în Europa”), și afirmații probabile, neverificate („Există viață extraterestră”), și certitudini („Pământul se învârte în jurul Soarelui”). De remarcat că, de altfel, multe dintre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opinie și comportament, „comportament” desemnează comportamentul deschis (overt behaviour), adică acțiunea propriu-zisă, deci nu comportamentul verbal, acesta din urmă concretizându-se în opinii. Prin urmare, expresiile clasice invocate la început s-ar putea transcrie, în limbajul mai tehnic al științelor socioumane, astfel: ceea ce oamenii gândesc (și simt) ar reprezenta atitudinile (și opiniile) interioare, ceea ce spun - opiniile declarate, iar ceea ce fac - comportamentul (deschis). Redăm mai jos câteva idei principale privitoare la acest raport, considerații mai largi fiind prezentate în alte volume ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mass-media funcționează un joc subtil de cauzalități circulare, în tendința globalizării accentuându-se concomitent apropierea mentalitar-opinională dintre culturi și diversificându-se interiorul acestora. Capitolul IItc "Capitolul II" ANCHETA ȘI SONDAJUL ÎN CONTEXTUL METODOLOGIC SOCIOUMANTC "ANCHETA ȘI SONDAJUL ÎN CONTEXTUL METODOLOGIC SOCIOUMAN" 1. Principalele metode de investigare a fenomenelor socialetc "1. Principalele metode de investigare a fenomenelor sociale" Când anchetele și sondajele sociologice vizează probleme sociale mai gingașe, ele sunt supuse, de regulă - pretutindeni, nu numai la noi în țară -, unor critici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
face între sociologie și anchetă sau chiar între sociologie și anumite genuri de sondaje care cunosc o mare popularitate prin mijloacele de comunicare de masă. Iată de ce ne permitem să dedicăm un scurt paragraf prezentării metodelor cu care operează științele socioumane, în general, și sociologia, în special. Ideea principală pe care vrem s-o subliniem în acest context este aceea că ancheta - și, implicit, sondajul, ca formă specifică a acesteia - reprezintă doar una dintre metodele sociologiei, că ea nu are aplicabilitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sus amestecă lucruri foarte diferite: metode propriu-zise (interviul, observația), tipuri de informații (statistici oficiale), genuri de cercetare (cercetarea comparativă) și instrumente de cercetare (chestionarul). Pentru a limpezi puțin limbajul - să recunoaștem, destul de imprecis - folosit în descrierea domeniului metodologic al științelor socioumane, să spunem că vom accepta și practica o distincție între metode, tehnici și instrumente de cercetare. În principiu, această înșiruire a celor trei noțiuni merge de la general spre particular. Metoda este o modalitate generală, strategică (din punctul de vedere al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
observația poate beneficia de înțelegerea sensului acțiunii semenilor noștri prin care se construiește realitatea respectivă. Așadar credem că, pornind de la cele două metode fundamentale de investigare a realității empirice - observația și experimentul -, acestea se vor regăsi și în domeniul științelor socioumane, firește, cu particularitățile impuse de acest câmp al realului. Mai mult, din cele afirmate anterior se poate deduce imediat că observația, în domeniilenoastre de cercetare, va îmbrăca forme foarte diferite de cele practicate în științele naturii, adică acolo unde subiectul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]