21,114 matches
-
numele Lui (Fap. 5, 41). Un om ca acesta a fost și ostașul cântat de noi astăzi (mucenicul Varlaam - n.n.); socotea veselie chinurile; socotea că este atins cu trandafiri în loc de bice; fugea de atacurile necredinței ca de niște săgeți și socotea mânia judecătorului umbră de fum; râdea de cetele sălbatice ale lăncierilor; se bucura de primejdii ca de cununi; se veselea de răni ca de niște cinstiri; sălta de veselie în fața celor mai crunte pedepse ca în fața celor mai strălucite răsplăți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fum; râdea de cetele sălbatice ale lăncierilor; se bucura de primejdii ca de cununi; se veselea de răni ca de niște cinstiri; sălta de veselie în fața celor mai crunte pedepse ca în fața celor mai strălucite răsplăți; scuipa pe ascuțișul săbiilor; socotea mâinile călăilor mai moi ca ceara; se bucura de zidurile temnițelor ca de livezi înflorite; era încântat de născocirea de noi chinuri ca de felurimea florilor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVII-a, II, în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
toată tăria de chemarea lor, în care au găsit că Domnul nostru Iisus Hristos S-a întrupat pentru noi oamenii ca să nimicească toată fărădelegea și să ne asigure puterile necesare spre a intra în viața cea veșnică. Pentru că n-a socotit o răpire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci s-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor și la înfățișare aflânduSe ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se bucură Ștefan lovit din toate părțile cu pietre și primește cu bucurie în trup, ca pe o rouă plăcută, valurile de pietre ce vin unul după altul și, răsplătește cu binecuvântări pe ucigași, rugându-se să nu li se socotească păcatul lor, pentru că auzise făgăduința și vedea nădejdea întărită prin cele ce i se întâmplau. Căci, odată ce auzise că cei prigoniți pentru Domnul vor ajunge în Împărăția cerurilor, vedea ceea ce aștepta, întrucât era prigonit. Pentru că alergând prin mărturisire, i se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
șiretlicului, unora punându-le în lumină lașitatea și egoismul, altora - în schimb aducându-le foarte mare laudă pentru statornicia lor înaintea lui Dumnezeu; după care, pe cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor purta ei și cu împăratul lor, și, drept urmare, i-a rânduit în garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând să se înțeleagă că din astfel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că sub trupurile scrijelite ale mucenicilor erau puși cărbuni aprinși, ci să ne gândim cum ne simțim când ne arde febra. Ni se pare viața cu neputință de trăit, suntem tulburați, ne necăjim, ne supărăm ca și copiii mici și socotim focul acela tot atât de puternic ca și focul iadului. Pe mucenici însă nu-i ardea febra, ci îi înconjurau din toate părțile flăcările focului, scântei săreau pe răni, mușcând din răni mai cu cruzime decât o fiară sălbatică, dar ei, ca
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 96-97) Martirii refuzul lor de a fi numiți „martiri” „Acești martiri au devenit în cea mai mare măsură următorii și imitatorii lui Hristos, Cel care fiind în chipul lui Dumnezeu, nu răpire a socotit a fi întocmai cu El (Filip. 2, 6), dar, deși se aflau în așa de mare slavă, mărturisind (că sunt creștini) nu o dată, nici de două ori, ci de multe ori, fiind sfâșiați de fiare și având în jurul trupului arsuri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lor, iar noi suntem mărturisitori mici și smeriți”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, II, 23, în PSB, vol. 11, p. 79) „Ei s-au făcut următori și imitatori ai lui Hristos, cel care fiind chipul lui Dumnezeu, nu răpire a socotit a fi întocmai cu El (Filip. 2, 6), dar cu toate că se află într-o slavă atât de mare, mărturisind (pe Hristos) nu o dată sau de două ori ci de multe ori, pe când erau sfâșiați de fiare și având pe tot
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lor! Asta le va face mucenicilor tot atâta bucurie cât și faptele lor mari. Și ca să afli că mucenicii atunci mai cu seamă simt bunătățile lor, când ne văd pe noi întăriți în credință și în fapte bune, și că socot lucrul acesta cea mai mare cinste adusă lor, ascultă ce spune Pavel: Atunci trăim, când stați tari în Domnul (I Tes. 3, 8). Înainte de Pavel, și Moise spunea lui Dumnezeu: Dacă le ierți lor păcatul iartă-l! Dar dacă nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-ai făcut nici o faptă mare și bună, nu-Ți vei pierde nădejdea mântuirii, pentru că iei îndemn de la vitejia lor ca să-Ți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Când griji lumești te năpădesc și-Ți înnegresc sufletul, șterge-l cu amintirea mucenicilor. De ai această amintire în sufletul tău, nu vei mai admira bogăția, nu vei mai plânge sărăcia, nu vei lăuda slava și puterea, nu vei mai socoti nimic mare din cele omenești, din cele pline de veselie, nici de nesuferit ceva din cele pline de tristețe. Vei ajunge mai presus de toate acestea, având învățătură neîntreruptă de virtute contemplarea icoanei mucenicului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
îngâmfare, îndată-Ți potolești mândria și-alungi îngâmfarea când vii aici, când vezi pe mucenic, când te gândești ce mare-i bogăția lui față de bogăția ta, și pleci de-aici cu multă sănătate-n suflet. Dacă ești sărac și te socoți disprețuit, îți râzi de bani și de averi când vii aici și vezi averea mucenicului, și, plin de multă înțelepciune, așa te duci acasă! Și dacă ar veni asupra ta necazuri, pagube, bătăi, vei căpăta de aici iarăși destulă mângâiere
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care navem nici o legătură de sânge”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 486) „Să nu ne rușinăm și să nu socotim de prisos o astfel de faptă. Vânătorii străbat munți, prăpăstii, povârnișuri și locuri nebătute ca să vâneze un iepure, un cerb sau alte lighioane, iar adeseori chiar păsări sălbatice. Tu, pentru ce pregeți, pentru ce te rușinezi când e vorba să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
altădată. Vom afla de compacte grupări românești în ostroavele Antile, în insulele adorate de Gauguin sau în mai calda Islandă... Dorința de a avea urmași a locuitorilor României de toate etniile - afară de una - este, se știe, în continuă scădere. Se socotește că în trei decenii țara va pierde șase milioane de locuitori, lăsând la vetre mai cu seamă pensionari și handicapați. Se mai consideră că fenomenul este general european, că, în linii mari, sosirea de mase de emigranți afro-asiatici va compensa
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, apare destul de mult adjectivul intelectual ("intoleranța mea intelectuală", "această infirmitate intelectuală"), dar puțin și în context mai ales ironic substantivul: despre Nae Gheorghidiu - " Fără să fie popular, era una dintre figurile bucureștene, socotit printre Ťintelectualii de rasăť" - și despre alții: "singurii care-și fac cap de intelectual: cioc, privire distinsă, păr abundent și buclat, sunt profesorii secundari din țările balcanice, pe când, oriunde, adevărații savanți nu sunt decât niște simpli oameni de treabă, care
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
să nu se încurce în detalii, într-o viață însemnând, oricum, competiție, încheiau acest pact, ci și persoane luate de val sau care, pur și simplu, dăduseră cu banul. Delațiunea era, de altminteri, o obligație înscrisă în lege, vigilența se socotea factorul major al educației politice. Stalin în persoană pornise o campanie de scuturare a unei primejdioase categorii de "gură-cască". Cine nu muncește nu mănâncă, cine nu toarnă nu propășește, era lozinca trezindu-i la realitate pe cei ce-și șopteau
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
urmă a devenit și ucenicie și ascultare și, deopotrivă, prietenie". Pe de altă parte, preotul Pintea a resimțit o chemare irezistibilă către literatură. Distanțîndu-se în această privință de personajul lui Bernanos, căruia "îi era groază de preotul literat", d-sa socotește a putea împăca propensiunea mistică cu cea a creației, în cuprinsul unei (în sens larg) "culturi creștine". E o atitudine luminată, întrucît lipsită nu doar de fanatismul inchizitorial al călugărului Matvei care-l silea pe Gogol să arunce-n flăcări
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
au dezbătut chestiunea cu inteligență, uneori prea temperamental atunci când s-au situat pe poziții antinomice. Fostul președinte al Academiei, care a fost și președintele comisiei ministeriale, a intervenit și el în discuție în "Ziua" combătând noul regulament promovat de minister, socotind că pentru umaniști obligația de publicare în reviste cotate ISI este absurdă. Atât Andrei Cornea, cât și fostul președinte al Academiei consideră că disciplinele umaniste nu pot fi cântărite cu aceleași unități de măsură ca științele exacte, ceea ce în principiu
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
mai poată să se bucure de titluri în principiu de mare prestigiu. Asta va deveni posibil atunci când universitățile noastre cor conștientiza enorma responsabilitate care le revine în procesul de transformare a României într-o țară cu adevărat europeană. în concluzie socotesc că umaniștii români trebuie să-și manifeste prezența în viața academică a lumii civilizate. Acest lucru impune eforturi, dar ele trebuie făcute dacă nu vrem să devenim periferici din acest punct de vedere. Concursurile pentru conferințe și catedre universitare se
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
să "nu vreau" decât "să vreau ceva". N-am vocație de aventurier. Mi-a devenit, însă, din ce în ce mai limpede diferența dintre Don Quijote și "donquijotism". Așa că, azi, pot să spun liniștit că în postura de emul al lui Don Quijote (cum m-am socotit) n-am cum să fiu decât un impostor. N-am iluzii atât de puternice, atât de sincere, încât să le pot opune realității. Nu văd grădini în locul gunoaielor din București sau castele pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza. Mă regăsesc, în
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
nu mă interesează din două pricini. 1). Dacă accept că Don Quijote era "un nebun patentat", cavalerul care se bate cu morile de vânt devine o problemă de psihiatrie. Trebuie s-o lămurească medicii. Eu, care-i urmăresc isprăvile, mă pot socoti un om sănătos, cu mintea normală. Deci, pot să mă amuz liniștit. Personajul nu mă implică în nici un fel. Îl consider bizar, simpatic, ușor scrântit și atât. În orice caz, nu mă pune pe gânduri. 2). Dacă nu accept că
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
nu s-a scris suficient despre cărțile pe care le-am publicat după ^89 și nici primirea Premiului Herder nu a fost semnalată așa cum s-ar fi cuvenit în 1996". "Papă al textualismului românesc", cum l-a denumit cineva, se socoate un urmaș nemijlocit al corifeului Junimii, un întemeietor: " Dincolo de reluarea bătăliei pentru estetic ce fusese tranșată - ca să zic așa - încă din timpul lui Maiorescu, nu s-a petrecut nimic demn de a fi semnalat (...). O schimbare esenețială - estetică și epistemologică
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața prin mădularele sale legate și imobilizate... socotesc că trebuie să li se dea tuturor credincioșilor toată slobozenia, și în slobozenie, toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situației lor de mădulare vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
și de țări din nord. Eu sunt un abstract, fără nici un drept de... Și mă las în această muzică vrăjit că aparțin unei atari ligi. Îmi amintesc din poetul Ady: „să aparțin cuiva....” Și dintr-o poetă americană: „De număr, socotesc întâi poeții...” BUCAȚI DE NOAPTE Lăsând Piața Victoriei, târziu seara, merg pe „Ana Ipătescu” singur. Mă adâncesc în trecut, dar nimeni nu știe. Un crai de Curtea Veche, fără iubiri. Și fără bani de la alții, fără prieteni. Doar c-un
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]