630 matches
-
a fost considerată ca un ajutor real ce putea fi dat filosofiei și științei. Socrate pare a fi "inventatorul" inducției. El o utiliza pentru a defini noțiuni clare ce țineau de domeniul filosofiei. Un exemplu al lui Xenophon descrie metoda socratică: la întrebarea "ce este nedreptatea?" se dădeau răspunsuri ce ar fi putut fi înscrise în două tabele. Primul cuprindea cazurile de nedreptate: "a frustra pe cineva de bine, a-l frustra de libertate, a-l vătăma, a-l omorî"79
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nedreptatea înseamnă să faci rău altuia"; definiția este prea largă, așa că avem nevoie de cazurile de justificare din tabelul al doilea. Forma finală a definiției este: "nedreptatea înseamnă să faci rău prietenilor, spre a le cauza daune"81. Metoda inductivă socratică este o inducție incompletă și reprezintă de asemenea o primă parte din metoda pe care o va dezvolta ulterior Bacon. La Aristotel, inducția este o cale spre (epapogé) o înaintare de la lucrurile singulare la universale. El subliniază că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mod direct ). prezent A ................... prezent B absent A .................. prezent B A și B nu sunt concomitente, deci existența căldurii nu depinde cu necesitate de existența lumii corespunzătoare razelor Soarelui sau a Lunii. Până acum, metoda inductivă baconiană seamănă cu cea socratică. Acesta în încercarea de a identifica adevăratul sens al unui termen apela la un număr de definiții pozitive, identificate de către Teodor Dima72 cu tabula presentiae și un număr de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae. Dar cele două tabele nu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi în stare să înșeli pare o dovadă de ascuțime sau de putere, fără îndoială a vroi să înșeli trădează fie răutate, fie slăbiciune, și prin urmare nu revine lui Dumnezeu"165. Chiar dacă ideea istețimii ne aduce aminte de discursul socratic care susținea ideea că înțelepciunea reprezintă și puterea de a înșela 166, din punct de vedere moral falsitatea este o lipsă imposibil de atribuit Divinității și atunci trebuie să identificăm alte surse ale cunoașterii, căutarea în acest sens realizându-se
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru care cunoașterea este de fapt construirea lumii, această tematizare a avut nevoie de timp. Instalarea și ascensiunea ei în cultura occidentală este concomitentă cu instalarea științelor moderne, a cunoașterii științifice moderne. Tot așa cum filosofia lui Socrate și a marilor socratici, Platon și Aristotel, se afla în fața dilemei eleatismului sau heraclitismului, marea filosofie germană, forma deplină a filosofiei moderne se află în fața dilemei raționalismului și empirismului. La fel ca atunci, marile poziții de gândire ale filosofiei moderne, ale lui Kant și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lui Freud a fost identificarea mijloacelor de a susține propria evoluție afectivă, întreruptă, a pacientului, subiectul fiind invitat să-și reia propria sa istorie de acolo de unde s-a fixat sau s-a oprit. Metoda a fost comparată cu maieutica socratică; tehnicile urmăresc să aducă la lumină dinamica psihologică inconștientă, să favorizeze înțelegerea de către subiect a “rezistențelor specifice” cu care el se consumă într-o luptă cu sine-însuși, generatoare de nevroze. Indicațiile majore ale psihanalizei sunt unele forme de nevroze. În afara
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
studii de istoria matematicii sau a medicinei, de epigrafie miceniană sau de critică de text, de interpretare a muzicii sau a filosofiei moderne dovedesc deschiderea spirituală și varietatea preocupărilor lui F. și completează o operă încheiată premonitoriu cu un „dialog socratic” în greacă despre refuzul îmbătrânirii, văzută ca pierdere a capacității de comuniune cu ceilalți, ca destrămare a personalității. SCRIERI: Mimesis și muzica. O contribuție la estetica lui Platon și Aristotel, Cernăuți, 1932; Héraclite d’Ephèse, Cernăuți, 1933; Études de philosophie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
l’idéalisme subjectif dans la pensée européenne, Paris, 1946; Scepticismul grec și filosofia indiană, București, 1957; Curs de istoria literaturii grecești. Epoca clasică, București, 1962; Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide, București, 1969; Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, tr. și introd. Mihai Nasta, pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Scrieri filosofice, I, îngr. și tr. Gh. Vlăduțescu și Dinu Grama, introd. Gh. Vlăduțescu, București, 1988. Traduceri: Primii materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
de sorginte populară, la firesc generează o ardoare etică în spiritul Glossei eminesciene sau al poeziei gnomice argheziene: „Nu e Rău și nu e Bine,/este bine, este rău,/Tu să pleci când altul vine/mai semeț în locul tău”. Pildele socratice ale lui Moș Pasăre, personajul epic al mai multor poeme, sunt rostite când în spirit folcloric, când cu mijloace publicistice, când în formule livrești. Moș Pasăre este prezent în versurile lui V. și în anii renașterii basarabene, ironizându-i pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
Nicolaus Cusanus. Teologul german nu intenționează, în niciun moment, să revoluționeze acea Weltbild a epocii sale, ci doar s-o conecteze pe această din urmă la tradiția platoniciana. Pornind de la premisa că toată cunoașterea este ignoranța și că, în maniera socratica, am spune, "cu cat omul își cunoaște mai bine propria ignoranța, cu atât va fi mai mare învățătură să" (1979, p. 9), Nicolaus Cusanus ajunge la concluzia că adevărul absolut nu poate fi aprehendat de intelectul uman. Formula "docta ignorantia
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a acesteia. Mai mult decât atât, autorii subliniază că, în ceea ce privește pacienții cu boli cronice amenințătoare de viață, valorile se pot schimba, deci discuțiile despre valori ar trebui să fie revizuite periodic, mai ales atunci când starea pacientului se schimbă semnificativ. Autonomia socratică subliniază importanța grijii și leagă astfel conceptul autonomiei de fragilitatea existențială și vulnerabilitatea pacienților. Elementul central nu este o etică a responsabilității personale și a autodeterminării, ci o etică a grijii și a interdependenței. Autonomia drept consimțământ negociat se referă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
care venea din partea ființei in diferent care era răspunsul lor. Mai mult, scopul întrebării pare să fie să-i facă să se gândească la viața lor, să tragă ei înșiși c onc luzii. Este, dacă doriți, un fel de întrebare socratică, întrebare pusă nu atât spre a aduna informație, ci pentru a ajuta persoana care este întrebată, să meargă singură de-a lungul căii adevărului.“ Iată că din nou, din alt unghi, revenim la aceeași idee a lecțiilor pe care le
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
restrâns al acestei patologii, având În vedere raritatea bolii hemofilice, a cărei incidență este În jur de 1/10.000 locuitori. „Not life, but good life is to be chiefly valued” (nu viața ci calitatea ei contează) a fost genericul socratic sub care s-au derulat lucrările Conferinței de hematologie de la Atena, desfășurată În perioada 30 sept - 3 oct 2010, organizată de firma Bayer Shering pharma și condusă de suedezul Erik Bentorp În calitate de președinte al conferinței. Această personalitate a lumii medicale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Brunner, În calitatea sa de manager de proiecte al acestei fundații pentru Europa de Est, Africa și America de Sud. Cele două manifestări, În ansamblul lor s-au constituit Într-un veritabil regal științific, atât prin calitatea lucrărilor, claritatea demonstrațiilor, cât și prin auspiciile socratice și imperiale ale celor două metropole În care s-au desfășurat. Mai mult, aveau să dovedească din plin valabilitatea spuselor părintelui filosofiei „Not life, but good life is chiefly to be valued” Optimismul și speranța privind perspectivele bolnavului hemofilic În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
concepte. 2. Descoperirea deductivă Elevii învață pe baza raționamentului deductiv să facă aplicații prin particularizare și individualizare, prin căutarea de exemple în care se regăsesc trăsăturile solicitate. Această descoperire, poate fi simplu deductivă, semideductivă și ipotetico-deductivă. c. Descoperirea simplu deductivă (socratică) are loc pe baza întrebărilor puse elevilor la care ei răspund prin propoziții particulare care determină aplicarea unor sensuri generale. d. Descoperirea semideductivă nu conduce la însușirea de cunoștințe, ei înțeleg numai materialul științific în care operează. Se poate spune
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
direct în sprijinul elevilor; d) o evaluare de parcurs. 10. Conversația euristică nu este: a) o metodă de predare-învățare ce constă din valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor; b) o metodă de instruire prin descoperire dirijată; c) originară în matematica socratică; d) o metodă de evaluare orală. 11. Notarea numerică apelează din punct de vedere statistic la: a) scale ordinale; b) scale de interval; c) scale nominale; d) nici unul dintre tipurile de mai sus. 12. Acțiunile, stările, evenimentele interne sunt caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pentru care Lovinescu privilegiază (melo)"drama" în raport cu tragedia, ca formă estetică superioară, marcând tranziția de la mit la psihologie (vezi și considerațiile lui Nietzsche din Nașterea tragediei, unde se condamnă umanizarea/ psihologizarea vechii tragedii o dată cu Euripide, sub presiunea contaminantă a spiritului socratic și, implicit, sub influența nefastă a dialogului). "Fatalismul tragediei grecești, ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice"92 conchide criticul impresionist, anticipând sensul de evoluție a literaturii europene. Ulterior, apologetul modernismului și al autonomiei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în piesă un personaj ordinar, lipsit de atitudini ostentative, fără gesticulația melodramatică și, mai ales, fără postura emfatic-oratorică" (în Ligia Tudurachi, op. cit., p. 132). 193 După cum observa Nietzsche, Euripide e dramaturgul care a "psihologizat" tragedia veche. Teatrul său ilustrează etapa "socratică" a tragediei grecești. A introdus nu doar corul alcătuit din femei, ci și spiritul relativizant al sofiștilor, raționalitatea aceea sceptică, individualistă, care dizolvă credința în zei și în mituri. Vezi Friedrich Nietzsche, Nașterea tragediei, traducere și note de Mircea Ivănescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în inițiere constituie o uriașă încercare. În acest eseu străbatem timpul înapoi, în adâncul fântânii, în imensitatea haosului din care s-a născut universul, dar în marea căutare a Cuvântului vom pătrunde împreună în noi înșine pentru a urma îndemnul socratic și a intra în labirintul arcurilor reflexe ale vieții ce cuprind în spirit, suflet și trup omul și divinitatea. La fiecare trecere prin limba unui clopot apar profeții. Dacă examinăm Scripturile, și mai ales Vechiul Testament, întâlnim semnele distincte ale unui
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să-și afle limitele. Am evitat explicațiile spectaculoase ce pot altera discursul și pot instala o nevroză a dezbaterii. Despre lucrurile firești care sunt legile economice, nu se poate vorbi decât în mod firesc. Chiar Hayek a recunoscut că "maxima socratică potrivit căreia recunoașterea ignoranței este începutul înțelepciunii are o profundă semnificație din perspectiva modului în care înțelegem societatea"18. În același timp, viziunea noastră este influențată de Hayek, care arată cum "concepția despre omul care-și construiește deliberat civilizația izvorăște
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
noastre ar fi eronate indiferent de nivelul de cunoaștere pe care considerăm că l-am atins. Puțină umilință a gestului va prinde bine, tocmai pentru că poziția asta, perspectiva asta, ne pune în situația de a ne recunoaște vremelnicia și conștiința socratică de asumare a stării de necunoaștere. Căutăm prin întuneric luminițe, care mai de care mai înșelătoare. Așa considerăm că-i stă bine unui demers, pe care putem să-l caracterizăm a fi științific pentru că folosește metodele a ceea ce noi numim
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
drept un joc inteligent, adică actul gratuit al unui copil teribil. El constituie dimpotrivă [...] o maieutică a actului cu adevărat critic, o asceză, încercată de autor prin întoarcerea reflexivă asupra mobilelor care-l împing la această operație. Încă o dată, cuplul socratic ne flutură înaintea ochilor. MIRCEA VULCĂNESCU Eugen Ionescu și-a construit, în teatrul contemporan, o glorie mondială. Oriunde există preocupare de artă dramatică, opera lui e celebrată fie de-a dreptul prin asocieri cu opera marilor clasici, fie indirect prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
pare clasată, după cum o dovedesc enciclopediile, istoriile și alte instrumente normative: filosoful apare în categoria presocraticilor, termen a cărui etimologie presupune clar existența unor gânditori care au activat înainte de Socrate... Același efect nedorit poate fi remarcat și în legătură cu conceptul micilor socratici sau chiar al socraticilor minori, prin care coabitează în aceeași rubrică oameni care n-au mare lucru în comun, cel mult impresia că sunt elevi, discipoli sau inși fascinați de figura și prezența unui pretins magistru al lui Platon. Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dovedesc enciclopediile, istoriile și alte instrumente normative: filosoful apare în categoria presocraticilor, termen a cărui etimologie presupune clar existența unor gânditori care au activat înainte de Socrate... Același efect nedorit poate fi remarcat și în legătură cu conceptul micilor socratici sau chiar al socraticilor minori, prin care coabitează în aceeași rubrică oameni care n-au mare lucru în comun, cel mult impresia că sunt elevi, discipoli sau inși fascinați de figura și prezența unui pretins magistru al lui Platon. Ar fi cazul unor Aesehines
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aceeași rubrică în afara unei istorii a filosofiei concepute pe principiul hristic care face din Socrate un Mesia al ei, un fel de Iisus Hristos păgân începând de la care timpul se desparte în două: înainte și după el. Calificările presocratici și socratici minori țin de această împărțire ideologică. Prin această operație sunt abolite subtilitatea, diferențele, trăsăturile particulare și relative ale școlilor, ale indivizilor, ale evoluțiilor acestora, pentru a face ordine în mod artificial și a scăpa mai ușor de diversitate. Împachetarea sub
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]