375 matches
-
nutresc unele speranțe (cam palide, ce-i drept) la o cât de mică porție de somn. De-aș face parte din rândul acelor oameni pe care cărțile reușesc să-i adoarmă mai repede și mai bine decât cel mai puternic somnifer, ar fi simplu. În cazul meu, însă, nu există decât două soluții: 1)cufundarea totală într-o lume absolut nouă și 2)aruncarea cărții. Mă bate, totuși, gândul ca, de acum încolo, să optez numai pentru prima soluție. Nu de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de culcare. Și acum, Mirciulică, să profităm de ultimul prilej de a discuta nestingheriți. Nu-ți cer decât un singur lucru! Să fii în-țe-le-gă-tor. În rest, lasă totul pe seama mea. Oare te-am dezamăgit vreodată? Ai să iei un mic somnifer ca să poți dormi. Jumătate de diazepam cred că e suficient. Frânse pastila, o fărâmiță și o amestecă în farfurioara de lapte. Motanul se strâmbă. ― Ești un mincinos, Mirciulică! Nu are nici un gust. Hai, mănâncă tot, ai încredere în prietena ta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de ei, după cum de ei depinde și împlinirea visului tatălui lor. Miracolul lui Hergé prinde contur, încă o dată. Nimic nu poate sta în calea împlinirii profeției din testament. Atunci când tatăl lor, creator și pilot al navei, este doborât de un somnifer, Jo, Zette și Jocko iau asupra lor misiunea imposibilă. Atlan ticul este domesticit de nava la manșa căreia se află curajosul Jo. Entuziastă, America le pregătește celor trei o primire triumfală. Binele învinge, iar nepoții conspiratori își află pedeapsa cuvenită
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în prag îngrijorat, am fost gata să mă arunc în brațele lui și să plâng, ca să-mi liniștesc spaimele, dar el, bănuind că anume urlasem, ca să-l scol din somn, m-a drăcuit și s-a dus să ia un somnifer ca să poată readormi. Până la urmă ara ajuns să-mi fac din cuștile animalelor de la circ un simbol. Tata vroia să mă vâre în cușcă, să mă îmblînzească. Eu țineam să rămân liber, sălbatec, nedomesticit. Și am jurat să fug de-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ochii de Stâncile de marmură, mă răzgândeam însă și iar o luam de la capăt. De obicei, pe la miezul nopții ieșeam din cameră și mă plimbam ca un strigoi pe coridoare, încercînd să mă liniștesc. Când mă întorceam, înghițeam al doilea somnifer, mă vâram sub pătură, îmi îndesam degetele în urechi și abia astfel reușeam să adorm. Scurtă fericire. După o vreme săream speriat. Șuierăturile țâșneau acum ca dintr-o sirenă. Numai mort nu le-ai fi auzit. Dealtfel, individul își doza
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Știam ce mă aștepta. Aveam plumb topit în picioare, în mâini, în pleoape, dar pe măsură ce marea se înnegrea, panica punea stăpânire pe mine. Uneori mă retrăgeam în cameră devreme. Renunțam și la masă, înghițeam în grabă un ceai cu un somnifer și ronțăiam câțiva biscuiți, după care îmi trăgeam pătura peste cap, fericit că individul cu mers de pisică încă nu venise. Sosea totdeauna mai târziu și speram să pot dormi liniștit. Dar un scaun trântit pe întuneric, "cine naiba a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Și ce bărbat refuză o femeie frumoasă? Lângă unul dintre acești Fauști, care și-a luat tălpășița de cum a observat urmările contractului, Mefista a rămas cu burta mare. A încercat să se sinucidă, dar n-a avut curaj să înghită somniferele pe care le pregătise. Apoi s-a consolat, n-a mai plâns, a născut o fetiță, Ana, pe care a început s-o iubească nebunește. Pe la vreo opt ani însă, când Ana se juca cu mingea pe stradă, s-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ceva prin semne, dar Francisc s-a încruntat amenințător și am priceput că n-avea rost să insist. Umilit, am pornit înapoi pe coridor, rugîndu-mă să nu mai întîlnesc pe nimeni. De aici amintirile mele se încurcă. Am înghițit două somnifere care, în loc să mă doboare, mi-au dat parcă o luciditate sporită. Priveam marea și mă tot întrebam unde îmi pierdusem dalta, fiindcă vroiam să mă duc pe țărm unde luna scălda Stâncile într-o lumină neobișnuit de intensă. Intre pietrele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
spus Călugărul. Ar vrut să-i răspund că nu mi-au plăcut niciodată, deoarece nu știu să fie singure, nu pot trăi decât în mușuroi, dar el se îndreptase spre ușă. Mă întrebam dacă era cazul să mai iau un somnifer, când ușa s-a deschis din nou și, de data asta, și-a făcut apariția însuși Bătrânul. M-am ciupit de mână ca să verific dacă visez. El a observat gestul și a zâmbit. "Nu te așteptai să mă mai vezi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Eric al ei s-a retras de la USC. El ia crack sau smack sau ... — Mamă ... — Iar ea vrea să încerce spray-ul acela pe el. Of, Dumnezeule! — Mamă, nu trebuie să vorbești despre asta. — Și Helen Stern, fiica ei ia somnifere, și-a accidentat mașina, vor să-i dea copilul spre adopție. Iar Helen vrea ... — Mamă, te rog! Nu trebuie să mai vorbești cu nimeni despre asta! — Ești nebun? Trebuie să vorbesc despre asta, zise ea. Mi-ai redat fiul. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
nu prea făcuse progrese de la Aristotel Încoace: „Nu știm nimic despre somn“. De unde ne Întoarcem cînd ne trezim? Ne-am apropiat de moarte: „somnul e fratele morții“, o frază pe care n-o vom citi prea curînd pe cutiile cu somnifere. François se străduia să se convingă de faptul că noi reintrăm În contact, În vreme ce dormim, cu timpurile imemoriale În care a Început să apară viața În acel haos prebiotic pe care un Învățat Îl numise „o supă caldă“. Somnul ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
în prag îngrijorat, am fost gata să mă arunc în brațele lui și să plâng, ca să-mi liniștesc spaimele, dar el, bănuind că anume urlasem, ca să-l scol din somn, m-a drăcuit și s-a dus să ia un somnifer ca să poată readormi. Până la urmă am ajuns să-mi fac din cuștile animalelor de la circ un simbol. Tata vroia să mă vâre în cușcă, să mă îmblânzească. Eu țineam să rămân liber, sălbatec, nedomesticit. Și am jurat să fug de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ochii de stâncile de marmură, mă răzgândeam însă și iar o luam de la capăt. De obicei, pe la miezul nopții ieșeam din cameră și mă plimbam ca un strigoi pe coridoare, încercând să mă liniștesc. Când mă întorceam, înghițeam al doilea somnifer, mă vâram sub pătură, îmi îndesam degetele în urechi și abia astfel reușeam să adorm. Scurtă fericire. După o vreme săream speriat. Șuierăturile țâșneau acum ca dintr-o sirenă. Numai mort nu le-ai fi auzit. Dealtfel, individul își doza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Știam ce mă aștepta. Aveam plumb topit în picioare, în mâini, în pleoape, dar pe măsură ce marea se înnegrea, panica punea stăpânire pe mine. Uneori mă retrăgeam în cameră devreme. Renunțam și la masă, înghițeam în grabă un ceai cu un somnifer și ronțăiam câțiva biscuiți, după care îmi trăgeam pătura peste cap, fericit că individul cu mers de pisică încă nu venise. Sosea totdeauna mai târziu și speram să pot dormi liniștit. Dar un scaun trântit pe întuneric, „cine naiba a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Și ce bărbat refuză o femeie frumoasă? Lângă unul dintre acești Fauști, care și-a luat tălpășița de cum a observat urmările contractului, Mefista a rămas cu burta mare. A încercat să se sinucidă, dar n-a avut curaj să înghită somniferele pe care le pregătise. Apoi s-a consolat, n-a mai plâns, a născut o fetiță, Ana, pe care a început s-o iubească nebunește. Pe la vreo opt ani însă, când Ana se juca cu mingea pe stradă, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
prin semne, dar Francisc s-a încruntat amenințător și am priceput că n-avea rost să insist. Umilit, am pornit înapoi pe coridor, rugându-mă să nu mai întâlnesc pe nimeni. De aici amintirile mele se încurcă. Am înghițit două somnifere care, în loc să mă doboare, mi-au dat parcă a luciditate sporită. Priveam marea și mă tot întrebam unde îmi pierdusem dalta, fiindcă vroiam să mă duc pe țărm unde luna scălda stâncile într-o lumină neobișnuit de intensă. Între pietrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
spus Călugărul. Am vrut să-i răspund că nu mi-au plăcut niciodată, deoarece nu știu să fie singure, nu pot trăi decât în mușuroi, dar el se îndreptase spre ușă. Mă întrebam dacă era cazul să mai iau un somnifer, când ușa s-a deschis din nou și, de data asta, și-a făcut apariția însuși Bătrânul. M-am ciupit de mână ca să verific dacă visez. El a observat gestul și a zâmbit. „Nu te așteptai să mă mai vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
putea avea Îndoieli. Omul cu valijoara era el. Dar valijoara conținea cărțile lui Agliè. Îl sunase pe Agliè, dar nu răspundea nimeni la telefon. Era deja seara târziu, nu Îndrăznise să iasă pe stradă, se dusese la culcare luînd un somnifer. A doua zi, de dimineață, Încercase din nou să-l caute pe Agliè. Tăcere. Coborâse să-și cumpere ziarele. Din fericire, prima pagină era Încă ocupată cu funeraliile, iar știrea cu trenul și portretul-robot era În paginile interne. Urcase Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nostru“. Tovarășul lui, de fapt. Zic: „Bine!“ - „Și-atunci, hai să mergem!“. Eu mă știam bazat, mergeam la drum, o facem, mergem până la capăt, nu? Și am fost, s-a-ntâmplat, am intrat peste el în casă. I-am administrat somnifere. L-am trimis pe Tudor înaintaș. Era homosexual. Da, știam că-i acasă, l-a urmărit ăsta tânărul, s-a dus cu el în mașină, i-am dat somniferele și i-am zis să i le bage în bere sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-a-ntâmplat, am intrat peste el în casă. I-am administrat somnifere. L-am trimis pe Tudor înaintaș. Era homosexual. Da, știam că-i acasă, l-a urmărit ăsta tânărul, s-a dus cu el în mașină, i-am dat somniferele și i-am zis să i le bage în bere sau în băutură, în ce e. Pe urmă, noi ne duceam la apartament și... ne faci semn, ne arunci cheile, intrăm în apartament și e rezolvat. Făcusem rost de bandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bani de la ei, nu primea bani de la mine. Desigur, exact în momentul-cheie... Deci: „Ați vrut să-l omorâți?“ - „Nu am vrut să-l omor“ - „V-ați dus cu intenția să-l omorâți?“ - „Nu ne-am dus. Fiindcă, altfel, nu luam somnifere, nu luam de-aia adezivă“ - „Dar, în caz că se trezea, l-ați fi omorât, nu?“. Traducătorul nu putea să traducă după mentalitatea noastră, după dicția noastră, după cum vorbim noi. Era el autorizat, dar era autorizat numai pentru infractori. Deci acum nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Așa se face că frații mai mari s-au culcat la rădăcina pomului să vegheze, dar au adormit. Cum așa bunicule?! Nu aveau cum să adoarmă! Hmmm!... păi frații mai mari s-au certat cu regele, așa că le-a pus somnifere. Mezinul însă a vegheat până a văzut pasărea. Când aceasta era foarte preocupată să ciupească din miezul merelor, mezinul de îndată o prinse de aripi; pasărea, văzându-se căzută în capcana prințului, începu a se zbate, și a se zbate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
masiva mobilă bretonă ce ocupa o bună parte din Încăpere. Involuntar, tocmai Îndepărtase cu o mișcare a piciorului o sticlă goală. O luă de pe jos oftînd, apoi atenția Îi fu atrasă de un sertar Întredeschis În care văzu tuburi de somnifere și de antidepresive, de asemenea goale. Simți cum i se strînge stomacul, nu din pricina vreunei presimțiri, ci a unei spaime tot mai Întemeiate. Aruncă o privire la mobilul care vibra din nou. După Fersen, o chema acum Annick. Ascultă mesajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
trudă și se văzu nevoit să strige pentru a se face auzit. - Gwen a fost supravegheată de patru oameni! Ea e cea care și-a semnat singură sfîrșitul! Le-a trimis jandarmilor prin intermediul lui Ronan băuturi În care a turnat somnifere! Departe de a-l calma pe Philippe, cuvintele lui Lucas Îi intensificară mînia. - Nu pricepi că PM e cel care v-a drogat oamenii? El e cel care a tras sforile pentru ca ea să iasă! Ea, care se credea mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prăjitură. Îmi petreceam serile surâzând prostește, dând din cap, golind sticle de vin; nu ascultam absolut nimic din ce se vorbea. Anne În schimb era foarte entuziastă, se Înscrisese Într-o echipă de alfabetizare. În serile când pleca, puneam un somnifer În biberonul lui Victor, apoi mă masturbam făcând Minitel roz; dar niciodată n-am reușit să Întâlnesc pe cineva. De ziua Annei, În aprilie, i-am cumpărat un corset din lamé argintiu. A protestat puțin, apoi a acceptat să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]