520 matches
-
van s-acopere, oprind ruina, / Nimic etern în tremurul sclipirei" ( Fata în grădina de aur). "Pleava", formă a pulberii, redă cu fidelitate spațiul care corespunde acestei trepte a civilizațiilor: "Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade" (Mureșanu) Nu mai există "personaje" pe acest plan regi și popoare, falnicele piramide sau simplele pietre sunt măcinate: Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâini, Pulbere-s astăzi..." În
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
E-un basmu făcut peatră, e-un veac înmărmurit" Viziunile poetului sunt anterioare, nimeni nu este supraviețuitor, sunt imagini ale unui deșert care s-ar putea oglindi pe sine: "Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade" (Mureșanu) Nu este nici o notă de revoltă, nici un avertisment în scrierea acestor tablouri. Înțelegerea Ecclesiastului memento, homo, quia pulvis et in pulverem reverteris este subînțeleasă: "Și-atunci vântul ridicat-a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dînd atenție și vorbirii populare, și a făcut o experiență literară, fără să se fi fixat statornic pe poziția unui înaintaș ori contemporan." (în vol. M. Eminescu, Literatura populară, prefață, Eminescu și literatura populară, Ed. Minerva, Buc., 1977). Iar profe sorul Petru Ollade poate încheia medalionul nostru: "...Despre poetul sătmărean George Marchiș va trebui să vorbim altfel, adică prin raportare la Eminescu. Vreau să spun că poeziile lui George Marchiș ne oferă câteva posibile "locuri eminesciene", anterioare... lui Eminescu... Poezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă este folosit de mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind grade de rudenie: Ce faci, soro, acolo? Păi bine, frate, așa se vorbește?; (iv) empatizarea cu interlocutorul (Te înțeleg foarte bine; Știu ce simți); (v) exprimarea prin modalizatori a optimismului în raport cu interlocutorul (Sunt sigură că vei reuși! Fără ândoială că ai dreptate); (vi) orientarea spre interesele
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de destinul familiei: fostul soț, fostul cuscru (unde „fost”, participiul verbului „a fi”, nu are semnificația ieșirii din relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul din prima căsătorie, mamă de-a doua. Apelative desemantizate ca „frate”, „soro”, „taică”, „maică”, „uncheașule”, „mătușică”, folosite de persoane străine de familie, exprimă includerea spontană a vorbitorului în grupul interlocutorului, ca modalitate de exprimare a apropierii emoționale. Importanța familiei în comunitatea rurală este exprimată în metafora morții ca nuntă; îmbrăcarea în rochie
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
drept (1884) la Universitatea Liberă din Bruxelles Fotografie din anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Alexandru Bădărău Doctor în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles (1883) Fotografie din anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Alexandru Bădărău Doctor în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles (1883) Fotografie din anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
81 Ibid. * Mulțumim pe această cale dlui Emanuel Bădescu (Bibliotecă Academiei Române) pentru consilierea de specialitate cu privire la fotografiile lui Emanoil Protopopescu-Pake, Vasile Conta, Alexandru C. Cuza și Alexandru Bădărău. Ilustrațiile mai puțin cunoscuților studenți români la Bruxelles, i-am numit pe Sor Moise, Sonea Finckelstein și Hava Oclander, sunt prelucrări digitale ale autorului acestui volum după documente aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 209. Mulțumim personalului AMAE pentru sprijinul ce ni l-a dat în cercetarea
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți, are să fie iarnă grea. Se crede că dacă iarna-i geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci are să fie cald. Dacă va tuna primăvara pe cînd încă este omăt, apoi se crede că peste vară va fi multă grindină. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți, are să fie iarnă grea. Se crede că dacă iarna-i geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci are să fie cald. Dacă va tuna primăvara pe cînd încă este omăt, apoi se crede că peste vară va fi multă grindină. Se crede că cum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Episodul răpirii se leagă de necesitatea scoaterii fetei din spațiul de alteritate căruia Îi aparține, element ilustrat de fuga lui Gruia. Acasă Însă, cununia este oprită În chip miraculos: Biserica tremura, Icoanele lăcrima, Maica Mărie zicea: - Preotule, blăstămate, Nu cununa sor’ cu frate, dovedindu-se că fata este sora lui Gruia. Și În acest caz, unul dintre sensurile primare ale baladei relevă rădăcinile ei ancestrale, prin tema interdicției incestului. Dar, Încă o dată, alegerea relației dintre fata de latin și eroul pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care trebuie să-l învățăm ca atare, și nu ca un simplu joc de coincidențe anecdotice. Estetica barocă este, de fapt, acceptarea tuturor specificităților și a tuturor particularismelor. Astfel, de exemplu, când O. Paz analizează ambianța în care trăia Sor Juana Inès de la Cruz, el arată cum se respira natural în "lumea ciudățeniei", și asta pentru că protagoniștii diverși ai acestei lumi baroce se știau a fi ființe ciudate 40. Acceptarea unei astfel de ciudățenii este ceea ce regăsim, în contemporaneitate, în
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Franz, La Légende du Graal, Albin Michel, 1988, p. 288. 38 M. Heidegger, L' Auto-affirmation de l'université allemande, T.E.R., Toulouse, 1987, p. 29, cf. și p. 19. 39 M. Heidegger, Séjours, Rocher, 1992, p. 15. 40 Cf. O. Paz, Sor Juana Inès de la Cruz, Gallimard, 1987, p. 85. Cf. de asemenea analiza mea, M. Maffesoli, Au creux des apparences. Pour une éthique de l'esthétique (1990), La Table Ronde, 2007. 41 Cf. T. Adorno, Écrits musicaux, Gallimard, 1982. 42 H.
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cea mai bună prietenă a mea! Danny ridică din sprânceană. — Așa... și n-au găsit și ei pe altcineva cu care să-și unească destinul decât tot din familia lor? Cum a fost, ceva de genul „OK, mama e luată... sor-mea e prea grasă... câinele... mm, nu-mi prea place părul lui...“ — Termină! Nu-mi pot opri un chicotit. Pur și simplu, la un moment dat și-au dat brusc seama că sunt făcuți unul pentru celălalt. — Ca în Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spre Soare) în Ritmuri pentru nunțile necesare, poemul lui Ion Barbu: „Treci și de 1, treci și de 2,/ Rupe-i spirala lui 3 cu brațul./ Du-te la 4, ca la un roi / Care spre 5 își îndreaptă nesațul [...] // Sorii le macină mărilor spiritul / Și-n risipire cu pașii rod / Plus infinitul, plus infinitul / Care pe numere e voievod. // [...] El e deasupra și-n toate părțile, / Râde în sunete ca un pian, / Clatină hărțile, biruie morțile, / El e văzduhul submarțian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Nu mai vorbim despre enormul spațiu care separă galaxiile între ele ... Iar acest spațiu gol este atât de mare încât două galaxii se pot ciocni și pot trece una prin cealaltă fără ca să existe nici măcar o singură coliziune directă între sorii și planetele care le compun, existând doar interacțiuni preponderent gravitaționale, electrice sau magnetice între corpurile cerești ce le compun. Deci, putem concluziona fără a greși, că Universul este compus în cea mai mare parte din vid - un spațiu gol, în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
e ziua mea, București, 1959; Am fugit de-acasă, București, 1961; Ce oameni, domnule!, București, 1962; Băiat bun, dar... cu lipsuri, București, 1963; Plec la facultate, București, 1964; Fără minuni, Doamne!, București, 1967; Cruce de ocazie, București, 1969; Lume, lume, soro lume!, București, 1971; Eu și îngerul meu păzitor - Mitică, București, 1972; Sus mâinile, domnule scriitor!, București, 1972; Destăinuirea marilor secrete, București, 1974; Ghidul superstițiosului (12 + 1 zodii), cu ilusrații de Tia Peltz, București, 1974; Carte de explicare a viselor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
Cine știe ce prăpăstii debitaseră cele două nefericite, încât olimpianul Tudor Vianu, spre groaza Venerei Antonescu, să strige la ele ca scos din minți: „Afară, afară, să vă fie rușine, voi veți nenoroci școala românească!“ Consternați, nu știam ce să facem; profe sorul rămă sese singur înăuntru, asistenta plângea în continuare, ce să facem? Unuia i-a venit totuși ideea salutară: „Să intre neamțul!“ Neamțul era colegul și bunul meu prieten Arthur Beyrer, redegist care studia împreună cu noi, viitorul lingvist eminent, mult apreciat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în două: ei și restul. Nu sunt plurivalenți. Nu sunt interesați decât de pătrățica lor (în care, de altfel, exce lează). Sunt specializați într-o meserie și le lipsește cultura generală. Dar nu au nici un sentiment de culpă. Un profe sor de științe exacte de 40 de ani care nu a auzit de Hemingway se scuza: — Noi îl studiem mult pe Dante! Asta-i adevărat, ani la rând își reiau clasicii la un nivel din ce în ce mai aprofundat. Dar de ce, când am vrut
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu copiii dacă ar fi să începi munca? — Nu-i problemă, am cu cine să-i las! Am adus-o și pe bunica. E la mine. Am amuțit! Îi spun: — Mai ai pe cineva în țară? — Stai să văd... Pe sor-mea am adus-o, pe maică-mea, bunica, nu, mai am niște veri în țară, dar toți cei mai apropiați sunt cu mine! Ne-am luat rămas-bun. Am schimbat numere de telefon și atât. Eu am rămas uimită. N-ar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Așa era și înainte de ’89 în școala mea. În Occident e de neconceput. Dacă cineva iese dintr-o școală din asta autoritară, în care nu ai cultura dialogu‑ lui și în care niciodată nu ai voie să-ți contrazici profe‑ sorul și deci taci e foarte trist. La noi clasa nu e locul unui dialog. Profesorul vine și te ascultă, îți spune ce e bine și tu niciodată nu îți construiești singur un punct de vedere. După aceea intri într-o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dâmboviței duhnind de scursoarea canalelor colectoare revărsate chiar În mijlocul orașului, inven tatorul formulei internaționale „dada“ fiind un tânăr și exotic colaborator În trecere pe la Noua Revistă Română, al cărei se cretar de redacție eram (1910-1916); el Însuși având un precur sor autohton În poetul Dalocrin de la Steaua Olteniei, din care citez această strofă dadaistă avant la lettre: „ș-apoi târza-mârza / aduce cu mârza / a cucoanei Smara / haida-hara-hara!“ În ciuda alurii mele vestimentare destul de neglijate, ecou Întârziat al boemei noastre În dezmăț dintre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tale quale În această istorie măruntă a Bucureștiului de acum cincizeci de ani. Cititorului neconformist i s-a rezervat un capitol următor, cu ample evocări, uneori de grand-guignol, ale Bucureștiului galant din acel timp. Traficanții și Întreținuții femeilor pomenite (toate sor tate și tarifate, nimeni nu știe după ce anume criteriu) erau mai toți În cârdășie, adică copărtași sau lucrând În conivență ca „pontagii“ ai panorămilor de pe maidanul vecin, cu tombole „cu toate numerile câștigătoare“, de la testeaua cu ace de păr, câș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am făcut profesiunea temporară la Săbăoani. Până în iunie 1942 am terminat cursurile seminarului mic și cele ale liceului și am luat examenul de bacalaureat la liceul „Ferdinand” din Bacău. Din toamna anului 1942 și până în primăvara anului 1944 am absolvit SOR (Școala de ofițeri de rezervă) din Bacău terminând cu gradul de ofițer sublocotenent. Din toamna anului 1944 și până în vara anului 1948 am urmat cursurile Seminarului Teologic din Luizi Călugăra. La 15 august, 1946 am făcut profesiunea solemnă la Luizi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]