529 matches
-
și cauza pieirii, cît de paradoxale sînt afacerile! Ciudată soartă: să fii sortit morții În plină epocă de avînt! CÎștigă bani mulți, dar se simt În nesiguranță, au parte de tot soiul de plăceri, dar mesele vor deveni propriile lor spînzurători. N-au cum să se simtă chiar În largul lor. Oricît ar suferi, ei știau doar de la bun Început care va fi rezultatul jocului. Ce alternativă le poate oferi gazul propan ? CÎt spațiu de manevră le va mai rămîne? Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
crucile de piatră. — Ce caută prunii aici, și crucile? întrebai eu. Parcă a fost un țintirim în locul acesta... — A fost, răspunse bătrânul întorcând spre mine barba-i albă și ochii albaștri, dar nu cum îți închipui dumneata... Aici era odată spânzurătoarea reședinței... Am apucat și eu pe vestitul Gavril, când a spânzurat pe o femeie... Îmi aduc bine aminte. Ș-apoi au pus niște creștini câțiva copăcei, ș-au rămas și două cruci, dar locul se tot sălbătăcește, și peste câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
negri, fără să clipească, pătimașă, cu nările tremurând. Iar Ioniță Spataru a început a-și șterge lacrimile încet, și se uita în pământ. Pe dânsul l-au osândit la muncă silnică, zece ani; iar pe Anița au dus-o la spânzurătoare. Așa au hotărât; și când a venit Gavril Buzatu ș-a ridicat furca acolo, pe tapșan, s-a îmbulzit toată lumea din târg și de prin satele dimprejur, ca la un iarmaroc. N-aveai unde zvârli un ac. Soldați cu chivără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
slab de femeie.... Învățați-mă și voi cum să fac... Așa pacat, așa pacat cumplit cum să cadă peste noi?... Nici din neamul nostru n-a fost, și și-a făcut râs de noi... Să-i dea Dumnezeu junghi și spânzurătoare! să n-aibă parte de pâne și de apă! să moară ca un câne la marginea drumului!... Până într-un târziu se boci femeia, blăstămând; apoi se liniști, căci bătrâna Etel și Reiza știau multe lucruri și o sfătuiau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dar. Cuvântul este esen ța sufletului, iar corpul omenesc este templul în care intră și ie se cuvântul. Orice cuvânt spus în batjocură este un fel de testament al lui Iuda, este ca și cum ți‐ai trimite limba și corpul la spânzurătoare. șansa existenței reale a trupului și a sufletului este cuvântul, Cuvântul Divin. În concluzie, poezia este o creație artistică sublimă, fermecătoare și Divină.
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1071]
-
adevăruri, vom birui conspirația celor ce vor să ne transforme în colonie. Subsolul politic a României de azi e plin de necunoscute pentru noi românii, care mocnesc și își așteaptă ospățul. CORBII Corbii zilelor noastre „îndrăgi-i-ar ciorile și spânzurătorile”, ca și cei din trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să-și mai dosească jaful, în tainice cotloane, rod din carnea cât a mai rămas
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în cinci minute - indiscutabil, iubiți. Își aminti declarația făcută lui Lesnick de către Loftis - „Claire e singura femeie pe care am iubit-o” - și se simți gelos. *** Paharele și scrumierele loviră masa. Mal se întoarse din trecut - svastici și lațuri de spânzurătoare - și îi văzu pe camarazii de vânătoare ai Roșiilor fixându-l cu privirea. Dudley îi împinse un pahar curat și sticla. Mal i-o împinse înapoi, apoi zise: — Locotenente, ai dat-o în bară cu mexicanii. Iar ce spun acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
iubi nu ți l-aș aduce pentru că ți-ar face curte ca toți ceilalți și pentru că l-ai ocărî. Nu l-aș ocărî, l-aș spânzura, pentru că mi-a stricat, cu excepția dumnealui, socotelile bune despre ceilalți. Mini căută în aer spânzurătorile. Întâlni, zvelt și smălțat cu crini de porțelan, stâlpul telegrafului. Firele diafane palpitau și muzica lor fină o auzeai ca pe o închipuire. Minunat instrument al inteligenței, pe care se cânta melodia poemului omenesc al civilizației, aventura extraordinară, pe care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ea cu împăratul. 13. Dar toate acestea n-au nici un preț pentru mine, cîtă vreme voi vedea pe Mardoheu, Iudeul acela, șezînd la poarta împăratului." 14. Nevastă-sa Zereș, și toți prietenii lui i-au zis: "Să se pregătească o spînzurătoare înaltă de cincizeci de coți și mîine dimineață cere împăratului ca Mardoheu să fie spînzurat. Apoi vei merge vesel la ospăț cu împăratul." Părerea aceasta a plăcut lui Haman, și a pus să pregătească spînzurătoarea. $6 1. În noaptea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
zis: "Să se pregătească o spînzurătoare înaltă de cincizeci de coți și mîine dimineață cere împăratului ca Mardoheu să fie spînzurat. Apoi vei merge vesel la ospăț cu împăratul." Părerea aceasta a plăcut lui Haman, și a pus să pregătească spînzurătoarea. $6 1. În noaptea aceea, împăratul n-a putut să doarmă, și a poruncit să-i aducă lîngă el cartea aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea împăratului, 2. și s-a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
a zis: "Cum, să mai și silești pe împărăteasă, la mine, în casa împărătească?" Cum au ieșit cuvintele acestea din gura împăratului, i-au și acoperit fața lui Haman. 9. Și Harbona, unul din fameni, a zis în fața împăratului: "Iată, spînzurătoarea pregătită de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele împăratului, este ridicată în casa lui Haman, la o înălțime de cincizeci de coți." Împăratul a zis: "Haman să fie spînzurat pe ea!" 10. Și au spînzurat pe Haman pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
pregătită de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele împăratului, este ridicată în casa lui Haman, la o înălțime de cincizeci de coți." Împăratul a zis: "Haman să fie spînzurat pe ea!" 10. Și au spînzurat pe Haman pe spînzurătoarea pe care o pregătise el pentru Mardoheu. Și mînia împăratului s-a potolit. $8 1. În aceeași zi, împăratul Ahașveroș a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmașul Iudeilor. Și Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
văd nenorocirea care ar atinge pe poporul meu, și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?" 7. Împăratul Ahașveroș a zis împărătesei Estera și Iudeului Mardoheu: "Iată, am dat Esterei casa lui Haman, și el a fost spînzurat pe spînzurătoare, pentru că întinsese mîna împotriva Iudeilor. 8. Scrieți dar în folosul Iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului și pecetluiți cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului și pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desființată." 9. Logofeții împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
Îl voi chema să te ia de aici. Face o mișcare spre ușă. Îi permit firii mele să preia controlul. Disperarea mi-a ațâțat dorința de a lupta, și teama mă părăsește brusc. Văd cu ochii minții o sfoară de spânzurătoare care atârnă de un căprior din palatul meu imperial, dansând precum mânecile fluturânde ale zeiței lunii. Bucuria de a deține controlul e neașteptată, dar reală. Mă dau jos din pat și mă strecor în cămașa de noapte. — Să aveți parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
conving (pe tine, dar și pe mine) că am de gând să plec În deplină luciditate și nu cu Împăcare (căci nu m-am războit cu nimeni și nimic ca să pot face pace), ci cu liniște. Mi-am construit o spânzurătoare. Mă așteaptă. Cu toată neîndemânarea mea, am izbutit, totuși, să fac un lucru țeapăn, care va funcționa fără greș. De unul dintre căpriorii acoperișului Înalt al magaziei am potrivit de lungime și am atârnat o bucată de frânghie nouă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Nu știu Încă dacă o să pun ori nu scrisoarea asta la poștă. S-ar putea s-o păstrez (de lene, ca să nu scriu alta când m-o apuca iară dorul de ducă pe Ailaltă Lume!). Deocamdată mă duc să demontez spânzurătoarea. Încet, binefacerile democrației au Început să pătrundă și la noi, până acum numai sub forma presei libere, care Încearcă, În modul cel mai obiectiv cu putință, să informeze corect opinia publică. Deocamdată, În lipsa unei tiparnițe adevărate, domnul Primar, un democrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din când în când La amintirea vreunui gând Din viața ei trecută. De câte ori priveam la ea, Cu dor mi‐ aduc aminte Sfiala ce mă cuprindea, Asemuind‐ o‐n mintea mea Duminicii Prea Sfinte... Din Patriarhale O MAMA I‐au gătit spânzurătoare, Vin pandurii cu poruncă Mama lui în prag apare și la pieptul lui s‐aruncă. E bătrână, e beteagă, Dar cu dânsul vrea să plece: Ea se roagă, ei îl leagă Îl pornesc, și ea‐ l petrece. 212 O‐mbrâncesc
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Nici țipenie! --Te aștept pe Podul Gunoaielor, prietene! Grăbește pasul! - i-am auzit glasul, ca un ecou hăulit de văile codrului... Nici nu știu când am ajuns în locul unde mă aștepta gândul de veghe. În coasta Curții domnești, pe Podul Spânzurătorilor, cum i s-a mai spus după mutarea spânzurătorii de lângă fântâna din fața Curții gospod. --În ultima vreme, uliții i se spunea Podul Roșu. Știu că îți zbârnâie mintea de câte ai aflat până acum, dar înainte de a ajunge unde vreau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pasul! - i-am auzit glasul, ca un ecou hăulit de văile codrului... Nici nu știu când am ajuns în locul unde mă aștepta gândul de veghe. În coasta Curții domnești, pe Podul Spânzurătorilor, cum i s-a mai spus după mutarea spânzurătorii de lângă fântâna din fața Curții gospod. --În ultima vreme, uliții i se spunea Podul Roșu. Știu că îți zbârnâie mintea de câte ai aflat până acum, dar înainte de a ajunge unde vreau să te duc am să-ți spun că aici
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dat și miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în tîrgul în Iași, Pre Ulița Mare, lîngă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi mai frumos decât să vorbești de copii? Stai, stai! Despre ce copii vorbești, fiule? Despre fiul lui „Enache spătar al doile”. Da, da! Cel botezat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi mai frumos decât să vorbești de copii? Stai, stai! Despre ce copii vorbești, fiule? Despre fiul lui „Enache spătar al doile”. Da, da! Cel botezat de Iliaș Alexandru voievod, care la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Oare ce a făcut bietul ca să merite asemenea soartă?” - mă întreb cutremurat. Răspunsul însă vine îndată din gura unui slujbaș domnesc, care - după o răpăială de darabană - a glăsuit cu voce ridicată: „Măria sa vodă împreună cu sfatul său a osândit la spânzurătoare pe Buzdug tâlhar de drumul mare! Cine a face ca el ca el să pățească!!! Mâine în zori va fi ridicat în ștreang!!!” Toți cei de pe uliță s-au oprit în loc dând din cap a mirare și a compătimire în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
opri? Păcate lumești da, dar după cum ai văzut am întâlnit și păcate făcute de fețe bisericești și asta nu-i bine, fiule! În timp ce vorbește, bătrânul clatină din cap cu obidă. Mă gândesc să-l rog să intrăm puțin pe Ulița Spânzurătorilor, în capul de sus al căreia ne aflăm deja. Nu îndrăznesc însă, pentru că nu aș vrea să-i mai cătrănesc sufletul și cu această uliță. Nici nu mi-am terminat gândul, însă, și bătrânul mi se adresează: Știu că vrei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
al căreia ne aflăm deja. Nu îndrăznesc însă, pentru că nu aș vrea să-i mai cătrănesc sufletul și cu această uliță. Nici nu mi-am terminat gândul, însă, și bătrânul mi se adresează: Știu că vrei să intrăm pe Ulița Spânzurătorilor. Dacă vrei cu tot dinadinsul, eu n-am să-ți stau împotrivă... „Pentru a câta oară îmi spune taman ce gândesc eu? Numai că îmi ghicește gândurile, că altmintrelea cum să știe ce îmi trece mie prin minte?” - m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]