16,835 matches
-
sub semnele minuscule ale unei epoci de ocazie./ Baia în care scriu acum aceste versuri susură a mucegaiuri,/ a viață comună,/ a dragoste pierdută pe nimic, a privată Vespasianus a zilelor/ noastre -/ pînă una alta, aici ne bărbierim, aici/ ne spălăm pielea sub care ni se văd venele, pîrîiașe/ subțiri tăind izlazuri arse de soare la malurile cărora noaptea/ se aud tobele departelui timp” (Doamne, ce să mai cînți cînd de cîntec îți arde?). Se percepe sub înlănțuirea nervoasă a imaginilor
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
o transfera în ritual: „Să mă-nșel eu oare?, mă întrebam privind uneltele cu care/ el și-a făcut dreptate. Vremuri aspre, departe, - toate strînse acum/ aici într-o ladă. Trec cu mîna printre ele,/ ca într-o abluțiune, mă spăl de neputința mea cu puterea lor/ și-mi zic: ai avut dreptate, supărarea ta a rămas veșnică,/ dar acum, cînd te-ating, peste lucruri e un foșnet strident,/ culori vineții se deschid peste pleoape/ și nu pot vedea mai în
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
oraș unde fiecare trăia după cum îl tăia capul. Duceam o viață socială intensă, participam la întruniri artistice și mondene, cu sandalele mele de pelerin, cu o singură pereche de pantaloni de doc și două cămăși de bumbac pe care le spălam la duș. De la o zi la alta, din diverse motive - dintre care unele prea frivole - am început să mă îmbrac mai cu grijă, m-am tuns ca un recrut, mi-am tăiat mustața mai subțire și am învățat să folosesc
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
dă rod” Nici un proverb). Existențialul dramatic (sîngele) pare eclipsat de scriitură (cerneala), însă ultima își dobîndește, recuperator, semnificația prin raportarea la cel dintîi: “sîngele fiecărui poet e-ntunecat de cerneală (...) slova curgînd între noi ca o altă cale a robilor/ spală de patimi piatra pe care am însemnat-o -/ zorii de ziuă scaldă într-o purpură subțire și lină/ despărțirea zadarnică, întîlnirea de pretutindeni// cerneala fiecărui poet e străluminată de sînge” (Cerneala și sîngele). Confruntarea dintre sînge și cerneală are loc
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
a studiat, după propria mărturie, nenumărate dosare la CNSAS, ea este, desigur, în măsură să știe cel mai bine de ce s-a făcut vinovat poetul. Nimic din ceea ce ne comunică în această ocazie dna Sipoș nu vine din păcate să spele memoria lui Caraion de acuzațiile de turnătorie. Dna Sipoș pune în context (și ce context!) actele poetului, înfățișînd toată oroarea anchetelor și a lungii detențiuni. Dar faptul că poetul a cedat și a turnat nu e în nici un fel contrazis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
extremă dreaptă”. Dar dacă în țările Apusului, care n-au cunoscut jugul comunist, o astfel de “asimetrie” este întrucîtva explicabilă, ce acuză ar putea invoca autohtonii “democrați” postdecembriști, care depun eforturi remarcabile pentru a ne înăbuși memoria, pentru a ne spăla creierul? Ei profită cu impudoare de o anume diferență între nazism și comunism. Și anume de faptul că pe cînd cel dintîi a durat numai cîțiva ani, fără a izbuti să distrugă integral societatea civilă, reclamînd doar supunerea fizică, cel
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
ca să ne ia joburile! Cei mai multi hoți, drogați, certați cu legea din lumea lor provine. Afară cu imigranții” Semnează un roman. Ce, cine i-a vârât otravă naționalismului șovin În suflet? De ce-i miroase urât mexicanii, sudamericanii care-i tund gazonul, spală copiii de mizeria omenească? Alt articol, la fel de jegos. De ce na rămas babă asta acasă? S-a săturat de salamul cu s-o ia mama Dracului? În fond și-a trădat țară, lăsându-i pe alții să muncească acolo. No, acum
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
să am grijă de nepoți. Da, eu să fiu mexican, chinez, sudamerican aș lua o lună de concediu neplătit să-i văd pe Jhonii și Bilii și Samii cu fundul lor de butoi de 20 de vedre tăindu-și iarbă, spălându-și ceștile de cafea de import, paharele de cristale. O-la-laa!” Ambasada a acceptat să ne transporte sicriul peste o săptămână. Suma pe care trebuie s-o plăteasc..fără persoană Însoțitoare este de... Cu o pesoană... este de... La a treia
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
în creștet. Un țipăt strident și... Am coborât în fugă să văd ce i s-a întâmplat. Era amețit. Sângele i se prelingea pe obraz și pe piept. Nu mai știu cum am ajuns acasă, dar o revăd pe Mama spălând capul prietenului meu, bandajându-l, apoi clătindu-i cămășuța albă. Și o aud: "Puteai să-l omori! Îți dai seama? Puteai să-l omori! Cum ai mai fi trăit cu o crimă pe suflet?" Nu atunci, ci mult mai târziu
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
motanul vecinei de la nouă, alter-ego-ul meu hlizitor! Uite, e dimineața devreme, e Mai, e pragul lui Cireșar, macii au înviat în poala Ta după ploaia de azi-noapte, și gardienii de la colțul străzii par mai tineri ca îngerul Ioan, au obrazele spălate cu apă de ploaie, stau de vorbă civilizat, occidental cu țiganca Mercedeza, o lasă să le ghicească în palmă sfârșitul lumii, o imploră spășiți să le fluture cele 666 fuste de mătase peste epoleții lor de ață chinezească. Doamne, e
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
Cu dudele negre, mari Cît gura de la pahar Cu dudele albe, dulci Cît perna unde îți culci Capul cu ochii deschiși În spaima zorilor stinși Ochii cu cearcăne largi În care lacrima-ți spargi În bucăți limpezi și grele Ca să speli dudele mele Prelinse pe dușumele...
Mă uit toamna în lumină... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9227_a_10552]
-
În cleștare de pahară Și ne-om canoni în posturi Și-n mătănii fără rosturi Și ne-o fi atît de frică-n Mușuroaie că se strică Aripile de furnică Și că îngerii-n cișmele Se bagă fulgii să-și spele De dragoste și de jele... Draga mea copilă-doamnă Or veni zile de toamnă Și n-om ști nimic ce-nseamnă...
Crengi lipsite de-adăposturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9269_a_10594]
-
frumos. III Numai eu pe ascuns descuiam cîte-o ușă să slobod captivele la rîu pînă-n orașul lor să înoate la vale prin valuri să ducă un cînt din ochii mei că din bibliotecă le dăruiam cîte-o carte filă cu filă spălată de părul meu de scorțișoară și uscată la vînt înainte ca soarele ucigaș din păduri să răsară. O misiune ce-a îndemnat primarii celor două urbe să mă răsplătească la concursul de fidelitate față de orașul lor dar făcînd chipuri ursuze
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
surzi să-l auzim? 864. Ce ne-am face dacă am avea toate dorințele Împlinite? Am fi mai fericiți fără să ne mai dorim nimic? 865. Răbdarea este una din monedele ce trebuie plătite Împlinirii. 866. De cele mai multe ori tristețea spală apa murdară a păcatului originar din noi. 867. Ce ne-am face fără păcat originar și biserici, fără preoți și curve, am fi mai puri? 868. Fiecare ne ducem Destinul pe Golgota aleasă de acesta și nu de noi. 869
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
903. Mulți vor să fugă de ei Înșiși În moarte fără să Înțeleagă că și moartea la fel ca și viața se află numai În ei. 904. Acceptă urma lăsată de tine trecutului fiindcă nici un viitor nu o va putea spăla. 905. Care roată nu a fost zămislită să se Învârtă și care moarte nu a fost precedată de o naștere? 906. Ce vei culege din cioburile clipelor vieții tale sparte de Destin În fața morții? 907. Există timp sau trecere fără de
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Învingând neantul uitării? 956. Care rădăcină nu-și va susține arborele ei? 957. Te-am văzut cât ești de fermecătoare frumoasă zână a morții ce alungi fiecare durere și trecut la coșul unor amintiri disperate pe care urmează să le spele viața care le-a dat naștere. 958. Suspinul este frontiera dintre lumina speranței și posibilul Întuneric al neîndeplinirii ei. 959. Cine poate Înțelege neînțelesul va ști ce anume este cunoașterea. 960. A crede Înseamnă Înainte de toate ați aminti. 961. Ascultă
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
trebui Cuvântului Lui Dumnezeu să adauge la edificiul acestei lumi pentru ca aceasta să poată fi cu adevărat Înțeleasă de oameni? 970. Doar cel ce luptă știe că trăiește. 971. Marele Învins al acestei lumi este adevărul! 972. Cine va putea spăla crimele din lumea Cuvântului lui Dumnezeu? 973. Ce putem Învăța din această lume a Iluziei Vieții Doamne Dumnezeule, unde adevărul rămâne mereu marea necunoscută? 974. Ce s-ar face sfințenia fără de Îngeri și sacrul fără Dumnezeu? 975. Doamne, Tu ești
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
dricul iernii, trag granița puternic spre sărut. Adânc și galeș, ca Încântarea Însăși, rostesc: e rodnică viața, Îmi place să cânt! Mai Încolo de mine Îmi trec senectutea cu Îndurare: doar lumină și bucurie, senină Împăcare! În aramaică suspină mânzul, spăl mortul cu zăpadă neîncepută, intimitatea unui vers mă doare, dinții poftirilor mă-nving! Deatunci Îmi beau absintul cu temei, femeia poartă numele de femeie, azi dimineață mi-a sosit la ușă poștașul, nu știa cine sunt, răsucisem În broască de
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
trusă medicală de primajutor, care trebuie să conțină cel putin următoarele materiale : 6 Soluție 2% bicromat de sodiu 2l; Soluție 2% acid acetic 2l; Soluție 4% acid boric 1l; Tanin; Tinctura de iod; Vata, pansamente, leucoplast; Un păhărel special pentru spălat ochii; Un tub de jecolan. o În cazul în care s-ar produce unul din accidentele de mai sus, personalul din laborator trebuie să acorde primul ajutor celui accidentat. Primul ajutor în caz de arsuri Arsuri termice. Pentru arsuri cu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
arsuri cu suprafața mică și fără profunzime se recomandă ungerea cu soluție concentrată de tanin, aceasta făcând să dispară durerea și să nu se formeze bășici. Arsuri chimice. Se vor îndepărta foarte repede hainele stropite cu reactivi și se va spăla repede pielea cu multă apă. După spălare se va proceda la neutralizare: la arsurile cu acizi se va spăla suprafață cu bicarbonat de sodiu 2%; la arsurile cu alcalii, spălarea se va face cu soluție 2% de acid acetic sau
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
durerea și să nu se formeze bășici. Arsuri chimice. Se vor îndepărta foarte repede hainele stropite cu reactivi și se va spăla repede pielea cu multă apă. După spălare se va proceda la neutralizare: la arsurile cu acizi se va spăla suprafață cu bicarbonat de sodiu 2%; la arsurile cu alcalii, spălarea se va face cu soluție 2% de acid acetic sau boric; După neutralizare se va unge locul arsurii cu jecolan și se va face un pansament. În cazul în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
se va face cu soluție 2% de acid acetic sau boric; După neutralizare se va unge locul arsurii cu jecolan și se va face un pansament. În cazul în care o substanță coroziva a pătruns în ochi , aceștia se vor spală imediat cu soluție sau apă, cu ajutorul unei pipete sau a unui păhărel de spălat ochii și se va consulta medicul. 2. Analiza senzorială la conserve Condiții pentru spațiul destinat analizei senzoriale Analiza senzorială se efectuează într-o încăpere curată, lipsită
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
va unge locul arsurii cu jecolan și se va face un pansament. În cazul în care o substanță coroziva a pătruns în ochi , aceștia se vor spală imediat cu soluție sau apă, cu ajutorul unei pipete sau a unui păhărel de spălat ochii și se va consulta medicul. 2. Analiza senzorială la conserve Condiții pentru spațiul destinat analizei senzoriale Analiza senzorială se efectuează într-o încăpere curată, lipsită de mirosuri, trepidații sau zgomote șI cu posibilitățI de aerisire. Pereții spațiului destinat analizei
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
precizie de ± 5g; ambalajele cu masa până la 100 kg, se cântăresc cu precizie de ± 1 kg; Pregătirea probelor Se îndepărtează etichetele de pe ambalajele care formează proba (recipiente de sticlă, metalice, pungi, bidoane, lăzi). Recipientele din sticlă și cutiile metalice se spală în exterior și se usucă prin ștergere. Principiul metodei Se determina diferența între masă brută și masa ambalajului gol, în condițiile metodei. Aparatură și materiale balanța care asigură o precizie de cântărire de 0,01 g; baia de apă; termometru
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
cu diametru de 10 20 cm; cilindru gradat; cuțit pentru deschis cutii. Modul de lucru Fiecare ambalaj care formează proba se cântărește cu precizie, obținâdu-se masă brută (m), apoi se golește cantitativ conținutul unui vas de laborator. Ambalajul gol se spală, se scurge de apă de spălare, se șterge și se cântărește împreună cu capacul obținându-se masă unui ambalaj. (m1) 15 În cazul fructelor sau legumelor deshidratate ambalajul nu se spală, ci se scutură bine în vasul de laborator. În cazul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]