13,108 matches
-
am văzut un planiglob (încă o convenție, de vreme ce, pe cît se pare, Pămîntul e oarecum sferic) conform căruia Americile se aflau în centru, iar Africa și Eurasia erau tăiate în două și plasate la extremități. Oricum, unde se situează lumea spațial? Între cer și iad e purgatoriul catolic (ceea ce ar justifica parțial convingerea, de mulți împărtășită, că totul se plătește ici-bas). Sau, mai sigur, e un limb perpetuu. Eternitatea o purtăm (sau o putem purta) în noi; la fel si prăbușirile
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
ca niște punctări ale ambiantei și peisajului, traduse în semn; uneori simple umbre, cărora un contur evanescent, nedus până la capăt, le dă viață. Semnul acesta, eminamente plastic, dar totodată - adesea - si gestual, ilustrând, vreau să spun, o dinamică prin excelență spațială, nu e câtuși de puțin arbitrar, deși e condiționat de imboldurile unei simțiri interioare care își caută expresia sfidând capcanele imaginarului. El introduce nu perspectivic, ci aluziv - prin simpla traiectorie în forță a brațului - în câmpul plan al imaginii un
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
veche identitate, din America Latină (Argentina, Bolivia, Columbia, Cuba, Guatemala, Honduras, Mexic etc.), din Asia (Taiwan), dar și din Europa (Irlanda, Cipru, Portugalia, Malta, Luxembourg) se manifestă că voci artistice distincte și dau acum ideii de contemporaneitate și o pregnanta dimensiune spațială. Alături, ca o certificare că lumea este în permanență mișcare și într-o neobosita reconstrucție, vin țările tinere, care și-au redobîndit recent dreptul la geografie, la istorie, la identitate și la expresie: Armenia, Croația, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
Dinu Câmpeanu în compoziția Aripi, monumentala și decorativă în aceeași măsură, definește volumul prin exploatarea controlată a suprafeței și repune enunțul tematic în dualismul sau originar. Dumitru Radu creează, în continuarea lui Dinu Câmpeanu, lucrarea cea mai pregnanta că anvergură spațială și că acuratețe formală din această ediție, adîncind ideea simultaneității sacrului cu profanul, în timp ce Aurel Stanca Olteanu rememorează, în directă descendentă brăncușiana și pe filiera purismelor de început de secol, dar și pe aceea a decorativului de tip art nouveau
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața exterioară și nici cu evoluția lăuntrica a artistului. Ele compun, însă, o lume complexă, vie și veridica. Prin ele sînt introduse acele elemente care dau istorisirii pregnanta spațială, extensie pe orizontală, dincolo de mișcarea continuă pe verticală timpului. Spre deosebire de Paginile... lui Negreni, care comunică o experiență directă de viață, Memoriile lui Dobrian comunica o experiență în primul rînd culturală și se așază ele însele în categoria actului cultural, a
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
există aici ar părea natural să îndepărteze un cititor mai rece. Iar dacă, în plus, acest cititor, lipsit de apetentele idolatre sau mitizante ce par a anima paginile în discuție, se mai și simte aflat la o oarecare distanță (temporală, spațială, dar mai ales culturală) de cele relatate de Adam Puslojic, atunci teoretic cărții menționate nu ar trebui să îi mai rămînă nici o șansă. Și totuși - iată formulă prin care, răsturnîndu-si afirmațiile anterioare, orice recenzent încearcă să sporească puterea propriilor judecați
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
care mă aflu, și în care abia mai gîfîi de suișul anevoios, - ca zeița însăși desprizîndu-se din Craniul sacru, universal, al Tatălui cosmic, - țîșniră, născuți, atîția eroi ai umanității, de la cei din antichitate, pînă la cei angajați azi în aventura spațială... Am tot timpul, în acest loc exiguu al Statuii, simbolizînd centrul de comandă al ideii superioare de om și de libertate a lui deplină, să-mi spun și să fiu sigur că nimic nu poate învinge ceea ce nu învinge altfel
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
Charles și care rîndul trecut voise să știe cum arăta în realitate Fidel Castro. Ziaristul, care mă luase în simpatie de cînd cu țigările mele de foi cubaneze, ținuse să-mi arate mai întîi bucătăria gazdei - formidabilă ca un laborator spațial, - un profesor în vîrstă foarte cumsecade (nu mai știu ce fel de profesor) în orice caz, unul dintre cei ce iau premiul Nobel cînd nici nu se așteaptă și care, în ziua respectivă, cînd toată lumea îl caută să-i dea
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
Alex. Ștefănescu Scriitorii valoroși scriu și cărți pentru copii valoroase. Este cazul cunoscutului prozator Stelian Țurlea, care în Cavalerul spațial face o adevărată risipă de talent literar pentru a-i încânta pe micii săi cititori. Iar drept rezultat, îi cucerește și pe maturi, bineînțeles dacă aceștia au cultura literară necesară pentru a sesiza rafinamentul unui text aparent simplu. Este vorba
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
Printr-un fel de dezlănțuire progresivă a imaginației, prozatorul introduce în cartea sa și elemente de SF, și referiri la viața politică românească de azi, și reprezentări onirico-satirice ale războiului din Iugoslavia. Ca și Micul prinț al lui Saint-Exupéry, Cavalerul spațial are o irizație umanistă, autorul raportând mereu totul la o lume ideală și totuși verosimilă, în care oamenii s-ar putea înțelege. Prozator experimentat și înzestrat cu un remarcabil bun-gust, Stelian Țurlea nu face greșeala de a crede că-i
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
zece pași, să evite un eventual accident. Când s-a ridicat în aer, parapanta ajunge deasupra capului său și zburătorul plutește așezat în harnașament ca într-un scăunel. Trăgând de mânere, zboară spre dreapta sau spre stânga, după plac." Cavalerul spațial este o poveste cuceritoare, pe care o pot citi și copiii, și maturii, dar pe care numai copiii, cu nevinovăția lor, o merită. Stelian Țurlea, Cavalerul spațial (aventuri cu Daniel), București, Ed. Fundației PRO, 1999 (ilustrațiile incluse în carte aparțin
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
scăunel. Trăgând de mânere, zboară spre dreapta sau spre stânga, după plac." Cavalerul spațial este o poveste cuceritoare, pe care o pot citi și copiii, și maturii, dar pe care numai copiii, cu nevinovăția lor, o merită. Stelian Țurlea, Cavalerul spațial (aventuri cu Daniel), București, Ed. Fundației PRO, 1999 (ilustrațiile incluse în carte aparțin arhitectului Victor Crețulescu). 128 pag.
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
Giotto, mă opresc, și uit de orice tristețe. Nu știu că am uitat, nu simt. Dar, mult mai tîrziu, înțeleg că nu mai aveam cum să fiu trist, și nici de ce. Poate fiindcă tot ce privești în cadrul picturii este a-spațial, a-temporal, și pînă și pasărea ce pare să se lase din văzduh, nu întîmpină legea nici unei gravități, căderile fiind libere și egale, ca și cum cerul ar fi o cupolă înaltă de cristal albastră, în care domnește vidul. Cred că acum
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
parcă dintr-o povestire științifico-fantastică. Dacă n-am înțelege la timp că e vorba doar de o descriere acută, dintr-o perspectivă interioară de-o finețe aproape nevrotică, a unei audiții muzicale, am putea crede că va urma cine știe ce aventură spațială demnă de cititorii împătimiți ai unui Frank Herbert: "O muzică nouă, nemaicunoscută, zgrunțuroasă, nărăvașă, a zecimilor de secundă, subatomică, disipativă simți că-i înveselește diafragma, îi învălui, îi zgudui timpanele celofanate cu obișnuitele ritmuri domoale /.../; o fantă difuză peticind aburul
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
citam pe Martin Scorsese, care a văzut în moartea lui Kubrick "o pierdere incalculabila pentru cinema. Fiecare film al lui strălucea că un far. Cu Dr. Folamour, aproape că a inventat un gen, cel al comediei negre. Cu 2001 - Odiseea spațială a pus bazele filmului S.F. modern. Cu Portocala mecanică a devansat estetică punk. Cu Barry Lindon a reușit să creeze ceva atît de extraordinar și de misterios și de profund sensibil, încît mă întreb adeseori dacă aceasta capodoperă a fost
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
de asimilat, pun în mișcare, respectînd un tragic ciclu al eșecului și al reluării, un complex mecanism de recreare a identității. Acesta dezvolta noi tensiuni ce pot fi relaționate succint pe baza a doua dihotomii, una temporală și o alta spațială: prezent/ trecut și aici (țară de adopție)/ acolo (țară de origine). Nostalgia va constitui în acest cadru cea mai importantă piedică în constituirea noii identități, în anularea alterității, condiție a reușitei integrării psihice. Același sentiment va ornamenta rapid locul natal
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
a deosebirii dintre "a fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui Macedonski deschis spre abisalitate. Iată o variantă a Nopții de mai, în
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
și a lumii în care trăim), dar înclin să susțin că izolarea arhitecturii de celelalte discipline e o chestiune în primul rînd artificială și în al doilea rînd păguboasă. De felul în care ajungi să înțelegi și să concepi dimensiunile spațiale, modul tău de articulare și plasare în lume depinde, pînă la urmă, o întreagă viziune teoretică aplicabilă la o mulțime de alte concepte din diverse domenii. Acesta și este motivul pentru care arhitectură, prin anumiți reprezentanți ai ei, a determinat
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
a coincis cu apariția românului istoric și a celui fantastic. Căci scriitori și public deopotrivă au simțit nevoia de a pune o distanta oarecare între contingent și lumile narate. S-a produs astfel o întretăiere absolut specială a planurilor temporale, spațiale și lingvistice. Ceea ce ar putea, la rigoare, aproximă o "definiție" a literaturii. Proza nu poți să faci fără să știi, iar dacă o faci, e cît se poate de prozaica. Este o lecție pe care, cu peste două secole înainte de
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
prezicătoarelor, vrăjitoarelor etc. se mai pot descoperi destule lucruri interesante. Pentru a sistematiza puțin "domeniul de cercetare", aș adaugă că reperelor deja discutate - nume, calitate ("profesie"), sursa a competenței (moștenirea harului) - li se adaugă alte informații și argumente aproape obligatorii: spațiale (adresa, rază de acțiune, călătorii, renume în afara granițelor, mediatizare etc.) și metodologice (instrumente, procedee, cazuri tratate). Reperele spațiale completează repertoriul onomastic pe care l-am discutat în urmă cu o săptămînă. Adresa propriu-zisă apare rar, fiind mai ales inclusă în
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
adaugă că reperelor deja discutate - nume, calitate ("profesie"), sursa a competenței (moștenirea harului) - li se adaugă alte informații și argumente aproape obligatorii: spațiale (adresa, rază de acțiune, călătorii, renume în afara granițelor, mediatizare etc.) și metodologice (instrumente, procedee, cazuri tratate). Reperele spațiale completează repertoriul onomastic pe care l-am discutat în urmă cu o săptămînă. Adresa propriu-zisă apare rar, fiind mai ales inclusă în nume, în formula complexă de identificare: "Dafina din Ploiești". Acest mod tradițional de desemnare prin prenume și localitate
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
Buldozerul retoric năpustit asupra construcțiilor solide ridicate de Z. Ornea pe terenuri adesea virane e de cauciuc moale, iar spectacolul - stupid. "Oricum, a scrie despre Z. Ornea este la fel de palpitant ca și a juca, pe calculator, un joc despre invadatorii spațiali. Nu știi cu ce să începi. Metamorfozele răului sînt de o luxurianță năucitoare și ai nevoie de sîngele rece al unui cosmonaut pentru a putea înfrunta puzderia de monstruleți care năvălește asupră-ți din pîntecele cărții-mamă. Să doborîm greșelile de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
suflu universal de umanitate care ne leagă pe toți atunci cînd cădem sub vraja unei povești bine spuse. Din familia Șeherazadei, a maeștrilor epicului, fac parte marinarii și bătrînii, cei care au cunoscut departele sub dubla sa formă, temporală sau spațială. Înțelepciunea lor nu poate fi pusă la îndoială, dar paradoxul ei constă în faptul că trece neobservată. O poveste bine spusă te face să uiți că asculți povești, răpindu-te cu desăvîrșite, într-atît încît firul ei epic se infiltrează cumva
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
la succesiunea fizică a lucrărilor, la ierarhizarea lor în spațiu și la componentă simbolică derivată de aici, iar cealaltă coordonată, cea orizontală, se identifică în relația directă dintre lucrări, în dialogul lor simultan și nemijlocit. Din punct de vedere strict spațial, expoziția se întinde pe două niveluri după ce traversează și zona intermediară a scărilor, iar discursul ei simbolic urmărește îndeaproape acest vector. Astfel, mișcarea în interiorul expoziției este una anagogica, înălțătoare și ea urmărește marile ierarhii ale lumii însăși. Registrul inferioar, cel
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
formarea convingerii lectorului specializat este tocmai neputința poetului de a trece de anumite stări sufletești și de descrierea lor. Însetat de comunicare, Milos rămîne adesea deghizat în vizitatorul din timp, care invocă de-a lungul traseului liric personalități culturale. Percepția spațială adîncește planul de interpretare și suportul de referință, poezia se deschide către orizonturi largi comunicării de orice fel. Succesul cărții constă în îmbunătățirea perspectivelor asupra lumii, chiar dacă eroul rămîne singur: Cîntă-i numai, învață să-i cînți!/ Paradoxal e că noapte
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]