290 matches
-
auzi pe Santa punând telefonul jos. Apoi țipă un copil, se trânti o ușă și Santa se auzi din nou la capătul liniei: — O, Doamne, îți spun adevăru’, Irene, copilu’ ăsta n-ascultă de nimeni, încerc să-i fierb niște spaghete, da’ tot timpu’ vrea să se joace în oală. Tare mi-ar place dacă, la școala unde merge, maicile i-ar mai trage câte-o mamă de bătaie din când în când. Știi cum e Angelo, dar ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
C. - chestii absolut inutile atunci când cel mai cunoscut infractor din West Hollywood îi ungea pe cei mai buni ofițeri de poliție din zonă. Schema nu funcționă: fata se fâțâia prin fața lui, cu șnururile alea atârnându-i de epoleți ca niște spaghete. Danny așteptă primul val de căldură interioară, care îl năpădi numaidecât, iar culorile din local trecură de la ușor aiurea la absolut suportabil. Îi spuse fetei: — Stai jos și spune-mi ce vrei înainte să-ți cadă rochia de tot. Janice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
început să scot tot felul de lucruri. Unul după altul, le-am pus pe masă. Două pulpe de pui, o bucată de carne, o jumătate de plăcintă, un borcan cu unt de arahide, o sticlă cu lapte, un castron cu spaghete acoperit cu o folie cerată, un borcan pe jumătate plin cu mâncare pentru bebeluși. Terminasem deja o pulpă și spaghetele, când Madeleine deschise ușa. Clipi în lumina puternică. Privirea ei se plimbă de la farfurie la castron, la sticla banchetului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
bucată de carne, o jumătate de plăcintă, un borcan cu unt de arahide, o sticlă cu lapte, un castron cu spaghete acoperit cu o folie cerată, un borcan pe jumătate plin cu mâncare pentru bebeluși. Terminasem deja o pulpă și spaghetele, când Madeleine deschise ușa. Clipi în lumina puternică. Privirea ei se plimbă de la farfurie la castron, la sticla banchetului meu obscen de îmbelșugat și apoi la mine. —Ești bine? mă întrebă cu blândețe. Îmi era doar puțin foame. Ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
se coloră puternic, perii mici se zbârliră, buzele și gingiile Îl pișcau. Simțea o contractare, o Încleștare de greață la baza țestei unde nervii, mușchii, vasele de sânge erau strâns Împletite. Răsuflarea Poloniei din timpul războiului trecând peste țesuturile Îmbătrinite - spaghetele de nervi, cum Îi plăcea să le numească. Autobuzele erau suportabile, metroul Îl ucidea. Oare trebuia să renunțe la autobuz? Nu-și văzuse de treaba lui, cum ar fi trebuit să facă un newyorkez de șaptezeci de ani. Problema domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
te Îndoi de râs al lui Feffer! Și chiar Sammler mergea la o extremă, devenind, poate, prea disperat, prea prins de problemă, Începând să se gândească la pastile de dormit, la otravă. De vină era de fapt sistemul nervos Încâlcit, „spaghetele de nervi“. Aceștia erau nervii vechi din Polonia ce Își arătau furia. Era vechea lui panică, afecțiunea lui aparte. Nu voise să citească un reportaj de a doua zi despre arabii lui Shukairy În Tel Aviv ucigând cu miile. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
împărțeam un atelier sub supravegherea blândă a lui Pankok; în roman, lui i-a revenit, sub numele de „von Vitlar“, un rol fantomatic. Iar prietenul Geldmacher, despre care are să se mai povestească, s-a preschimbat într-un bucătar specializat în spaghete zăcând bolnav la pat, care, comunist fiind, o venera totodată pe Regina Angliei și, atunci când cânta la flaut, amesteca Internaționala cu God save the Quee“. E drept că, atunci când ești autor, devii treptat robul personajelor tale inventate, dar cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pălărie roșie pe care îl pictase Piero della Francesca! Înnoptam în hoteluri pentru tineret și în mânăstiri, sub măslini și prin vii, uneori chiar și pe bănci, prin parcări. Oriunde aveam acces la o mensa popolare, mâncam mâncăruri ieftine din spaghete, supe grase de pâine și trippa napolitane, precum și, pentru prima oară, o mâncare de măruntaie pentru săraci, gătită din cel de-al patrulea stomac al vacii care, bine răzuit și spălat temeinic, seamănă cu o bucată de frotir. Această mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Baroneasa Degerătură și Contesa Clarviziune îngenunchează deasupra trupului lipsit de viață. Nu plâng, însă ochii lor sunt atât de măriți încât se vede albul jur-împrejurul irișilor, așa cum ai face ochii mari în fața unui loz câștigător. Privind leșul, Sfântul Fără-Mațe mănâncă spaghete reci dintr-o pungă argintie. În fiecare îmbucătură roșie din care picură sosul, sunt fire din părul pisicii. Aici suntem noi împotriva noastră pentru următoarele trei luni. Din capul scărilor, așezat în scaunul său cu rotile, domnul Whittier ne privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
îi place aici, că e cald, îs din ăștia cu Iehova și care cântă la chitară la slujbe, cică acolo în Irlanda lui plouă tot timpul... Îi place și mâncarea noastră... A italienilor nu-i place, că ăia mănâncă numai spaghete... Prietenul ăsta al meu mi-a zis că omul are în Anglia un soi de firmă de pază, vrea să ia și români, vreo patru, dar vrea cunoscuți, să nu se încurce pe-acolo.... De-aia o să mă duc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o familie serioasă și modestă, și toți banii ăștia câștigați din senin l-au aruncat Într-o adevărată angoasă. Începuse să cheltuiască Într-un stil care te lăsa fără cuvinte. Chiar și atunci când ieșea În oraș doar ca să mănânce niște spaghete, se urca Într-o limuzină lungă Lincoln. La hotel se caza Întotdeuna În cele mai extravagante camere: Ambassador Suite, Imperial Suite, Tropic Suite, Marrakesh Suite. Genul de camere decorate cu un gust Îndoielnic, dar cu cât erau mai scumpe, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
la ceva ciudat. Când mâna mea a încetat să o mai strângă pe a ei, deschisese degetele și banii căzuseră pe jos. Acum îmi întindea mâna aceea goală: Dă-mi-i; și i-am dat sâmburii. — Să-ți fac niște spaghete? — Cum? am murmurat, uimit de o asemenea propunere. — Cu sos sau cum vrei tu. Nu-mi înțelesese întrebarea. Mă privea cu o expresie nouă, pe neașteptate vie, ochii-i vibrau în orbite ca niște capete abia ieșite din găoace. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
am dat seama cât de puțin mobil era, în comparație cu al ei. A râs, am râs împreună. Nu era numai veselă, era ceva mai mult, era fericită. — În sfârșit. Și ieși cu o supieră în mâini. O puse pe masă. Pe spaghete se afla un buchețel de busuioc în formă de floare. Mă servi, apoi se așeză în față mea cu mâinile sprijinite pe masă. — Dar tu nu mănânci? — Mai târziu. Am vârât furculița în farfurie, mi-era foame, nu-mi aduceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
apoi se așeză în față mea cu mâinile sprijinite pe masă. — Dar tu nu mănânci? — Mai târziu. Am vârât furculița în farfurie, mi-era foame, nu-mi aduceam aminte de când nu-mi mai fusese atât de foame. — Îți place? — Da. Spaghetele erau cu adevărat bune, Angela. Cele mai bune spaghete din viața mea. Mâncam sub privirea atentă a Italiei, care nu pierdea nici o mișcare a poftei mele de mâncare, o însoțea cu ochii, cu mici mișcări ale umerilor și brațelor. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pe masă. — Dar tu nu mănânci? — Mai târziu. Am vârât furculița în farfurie, mi-era foame, nu-mi aduceam aminte de când nu-mi mai fusese atât de foame. — Îți place? — Da. Spaghetele erau cu adevărat bune, Angela. Cele mai bune spaghete din viața mea. Mâncam sub privirea atentă a Italiei, care nu pierdea nici o mișcare a poftei mele de mâncare, o însoțea cu ochii, cu mici mișcări ale umerilor și brațelor. Părea să mănânce la rândul ei, gustând cu mine fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în deschizătura ușii și nici nu mă invită să intru. — Cum de ești aici la ora asta? — Așa. M-a luat de mână și m-a tras înăuntru: — Vino. Nu se mai temea de mine. Fusese suficientă o farfurie de spaghete. Mă integrase în infima ei normalitate, ca pe maimuța din poster, ca pe câinele orb. Ferestrele erau larg deschise, ziua pătrundea în cameră. Scaunele erau puse pe masă cu picioarele în sus și pavimentul strălucea de apă ici și colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vrei dacă nu mi se permite să-ntreb? m-am văitat. — Nu mă mai întreba prostii! țipă el. Ți-am spus c-ar trebui pur și simplu să știi. M-am prelins de pe canapea. Picioarele mi se înmuiară ca două spaghete subțirele, specialitatea casei la Da Silvano. Eram jumătate îngenuncheată, jumătate întinsă pe carpeta în dungi alb-negru, la picioarele lui Zach. Femeile căsătorite trebuie să fie foarte deștepte dacă una dintre cerințele măritișului este aceea de a ști ce vor bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vinovăție. Când te gândești c-am fost atât de neîncrezătoare în timp ce Eduardo dormea sub vreun cearșaf sintetic, îngrozitor, de hotel. Totuși, n-am spus nimic. Hai să te scot la cină în seara aceasta. La Serafina. Au cele mai bune spaghete din New York. Poți să refuzi așa ceva? N-am putut. Dacă ați fi mâncat vreodată spaghete cu scoici în sos de șampanie la Serafina, respectul de sine vi s-ar fi dus și vouă pe apa sâmbetei. La o aruncătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cearșaf sintetic, îngrozitor, de hotel. Totuși, n-am spus nimic. Hai să te scot la cină în seara aceasta. La Serafina. Au cele mai bune spaghete din New York. Poți să refuzi așa ceva? N-am putut. Dacă ați fi mâncat vreodată spaghete cu scoici în sos de șampanie la Serafina, respectul de sine vi s-ar fi dus și vouă pe apa sâmbetei. La o aruncătură de băț de Barneys, restaurantul Serafina de pe East Sixty-first Street este C.G. al Î.l. din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de spusele lui Matei, parcurgând că o Ariadnè știutoare traseele labirintice și sinuoase ale interiorului bucètèriei mateiene, aragaz și frigider, dulap și masè, din nou aragaz, anunțându-l pe Matei, Mai trebuie lèsate sè se fiarbè! se referè bineînțeles la spaghete, Matei stând în spatele mesei, cu paharul de vin roșu în fațè, studiind fascinat mersul ei de femeie care se ordoneazè în figuri geometrice invizibile, triunghiul imaginar ale cèrui vârfuri sunt reprezentate de aragaz, de masè și de frigider, întrebând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ei aerian că sè ciocneascè cu Matei un pahar de vin, e îmbrècatè în blugi și într-o bluzè subțire decoltatè, dar când se apropie de mine o îmbrèțișez flèmând și nu-i mai dau drumul, dând uitèrii oală cu spaghete, față de masè, farfuriile și tacâmurile, sosul pus pe ochiul mic că sè nu se ardè, ignorând șervețelele și lumânèrile, nefècând nimic pentru că paharele cu vin sè nu se verse pe fata de masè albè, În seara urmètoare ea a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
unei traume trăite demult, în copilărie, despre a cărei origine n-a dat niciodată nici un detaliu, motiv pentru care e foarte dificil să iei masa cu el. În cercul nostru legenda spune că Barney a insistat odată să-și comande spaghete la prânz și Finn l-a obligat să le mănânce cu lista de bucate larg deschisă în fața farfuriei, așa încât să nu fie nevoit să privească pastele îngrămădite în gura lui Barney. Acesta l-a torturat pe Finn și cu plescăitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
îl ascultai pe Henry povestind. Așa încât, deși comportamentul lui legat de călătoria la Bethesda era ciudat, ea era înclinată să creadă că era vorba de ceva minor. Se uită la ceas și decise că era timpul să dezghețe sosul de spaghete, pentru cină. Nu voia ca Jamie să mănânce prea multe fursecuri, ca să nu-și piardă apetitul. Tracy dăduse iar muzica tare. Pe scurt, problemele zilnice reveniră și i-l scoaseră din minte pe Henry și călătoria lui. Ea avea alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
care mă mulțumeam să-i cunosc doar așa, superficial și la întâmplare. Seara îmi vizitam prietenii. Treceam des pe la familia Stroeve și uneori împărțeam cina lor modestă. Dirk Stroeve se lăuda cu priceperea lui la mâncăruri italienești și mărturisesc că spaghetele făcute de el erau mult mai bune decât tablourile lui. Era o cină imperială când aducea un platou imens, cu mult sos de roșii și-l mâncam împreună, cu pâine bună de casă și cu o sticlă de vin roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
scuipând porcării despre o fată din Leighton Buzzard pe care o iubise cândva. Genul de bețiv care vomită copios la mijlocul perorației. Și - atenție - genul de bețiv care nu-și amintește niciodată și sub nici o formă că nu trebuie să mănânce spaghete bolognese sau pui tikka masala chiar înainte de a pleca la o băută. Ca să spunem toate astea într-un limbaj modern: era un dezastru, deși unul de mici proporții. În momentul în care se căsătoriseră, Dan și Carol făceau parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]