11,582 matches
-
Astfel, când un nou val de exilați spanioli debarcă pe teritoriul african, aceștia nu mai aduc cu ei muzica andaluză pe care exilații anteriori o cunoșteau - dat fiind faptul că dezvoltarea și transformarea genului muzical arabo-andaluz a continuat pe teritoriul spaniol. În plus, muzica comunităților deja instalate în Africa are de asemenea un alt aspect, diferit de cel din momentul exilului. S-a ajuns așadar la situația ca aceeași muzică, cu aceleași origini, să se dezvolte extrem de diferit, datorită condițiilor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
regăsesc în unele regiuni algeriene nu sunt organizate conform principiilor muzicii provenite din Orient, audiția acestor repertorii inducând o puternică senzație de diatonism. Conform muzicologului Salvador-Daniel<footnote Francisco Alberto Clemente Salvador-Daniel (1831-1871), muzician și compozitor orientalist francez, cu origini evreiești spaniole. Între anii 1853- 1864 a trăit în țările Africii de Nord (Tunisia, Algeria, Maroc), cercetând și culegând muzică tradițională din diferite regiuni. A armonizat, orchestrat și introdus melodii și procedee de influență orientală în compozițiile sale de muzică clasică. Moare
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
se obișnuia ca fiecare piesă să fie cântată într-o altă limbă sau dialect. Mai mult, în cadrul aceleiași piese se putea cânta în araba vulgară, latină, dialect roman sau ebraică. Ultimul reprezentant de seamă al artei muzicale arabe de pe teritoriul spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus forma și structura definitivă a suitelor de tip nouba. Toate suitele nouba provenite din Al-Andalus ce se regăsesc astăzi în Africa de Nord sunt ordonate și se supun principiilor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și structura definitivă a suitelor de tip nouba. Toate suitele nouba provenite din Al-Andalus ce se regăsesc astăzi în Africa de Nord sunt ordonate și se supun principiilor stabilite și enunțate de către acest teoretician al muzicii arabe. Dezvoltarea muzicii arabo-andaluze pe teritoriul spaniol s-a efectuat cu ajutorul și prin intermediul mai multor personaje cheie, ce au marcat și influențat decisiv evoluția acestui fenomen muzical. Aceste multiple influențe succesive s-au derulat pe o perioadă relativ lungă de timp - aproximativ patru secole. Să mai notăm
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Fagadaru, fondatoare a unei asociații românești la Madrid - Asociația România, nu diferă cu mult de cele din Atena, cu diferența că respectiva asociație, aflată momentan în stand by, a reușit să pună bazele primei biblioteci românești găzduită în cadrul unei biblioteci spaniole unde s-a făcut „un colț de cultură românească” care deține momentan 3000 de volume de carte românească. Cu această ocazie, au fost schimbate experiențe despre prima librărie de carte românească de la Atena, deținută în urmă cu peste 10 ani
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
din ianuarie/februarie 2002 a seriei noi a revistei europene de cultură și educație națională LAMURA, directorul executiv al acesteia, prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic sintetiza impecabil: ,,Eminescu exprimă, în universalitate, spiritul românesc, așa cum Dante exprimă spiritul italian, Cervantes / spiritul spaniol, Shakespeare / spiritul englez, Voltaire / spiritul francez, Goethe / spiritul german, Pușkin și Lermontov / spiritul rus.==,, În veci tămăduitoare pentru poporul nostru și pentru toate neamurile lumii care cred în valori adevărate, în lumina ce vine din înălțimi siderale, dar și din
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
câți tineri unguri mai știu poeziile lui Petőfi? Și, totuși, manualele îi cuprind, îi comentează, iar oamenii - chiar și cei simpli - se mândresc în continuare cu ei. Ei continuă să fie - în universalismul lor - și simboluri ale spiritualității naționale engleze, spaniole sau ungare. Nu au fost decretați ca atare de parlamente, nici de academii și nici măcar de confrații lor, ci au intrat în chip firesc în conștiința publică, dincolo de voința cuiva. La fel este - de ce ar fi la noi altfel? - și
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
fizică nu-l făcuse încă prizonierul casei sale, că-i o foarte neînsemnată răsplată pentru bunătatea și generozitatea ce i-au însoțit pașii în lunga aventură pe drumul cunoașterii vicisitudinilor pământești. Alexandru Vona venea dintr-o veche familie de nobili spanioli, a căror existență se pierdea undeva departe în negura evului mediu. Mi-a explicat o dată arborele său genealogic, gradul de rudenie cu Canetti și faptul că din familia sa nu mai trăia decât un frate, Jean, și un văr mai
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
scurt popas în localitatea Hendaya, știind că acolo se afla exilat Miguel de Unamuno, care putea fi întâlnit zilnic într-o cafenea. Romulus Cioflec este, astfel, al doilea român, după Iorga, care a avut privilegiul unei conversații relaxate cu scriitorul spaniol. în vara anului următor, "peregrinul nostru transilvan" se îmbarcă pe vasul "Monte Cervantes", aparținând unei companii hamburgheze, și pornește într-o călătorie spre Polul Nord, ce nu va fi lipsită de peripeții. Urmând firul Elbei, ies în Marea Nordului, în lungul coastei
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
și cele ale istoriei ca atare". Cum însă Cioran a dezvoltat ideile despre specificul popoarelor tangențial, fără să le acorde spațiu special de reflecție (cu excepția problematicii românești și, poate, a celei franceze), fiecare din capitolele dedicate unui popor (francez, englez, spaniol, german, maghiar, rus, evreu și român), atinge și alte teme sau direcții ale gîndirii cioraniene, sau ale vieții sale. Astfel, discuția despre specificul francez o generează inevitabil pe aceea a situării lui Cioran față de țara și limba sa de adopție
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
numit Alexandru Busuioceanu?". Într-adevăr, aproape nimeni nu mai știe în Spania cine a fost Alexandru Busuioceanu, și orice român care constată la fața locului această neștiință simte acut o strângere de inimă. Într-o evocare din 1998 a perioadei spaniole a marelui critic de artă care în anii postbelici se bucura de un mare prestigiu și colabora la revistele cele mai importante ale momentului, am deplâns în cuvinte asemănătoare, uitarea așternută peste numele său: "Despre Alexandru Busuioceanu în calitate de poet de
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
marelui critic de artă care în anii postbelici se bucura de un mare prestigiu și colabora la revistele cele mai importante ale momentului, am deplâns în cuvinte asemănătoare, uitarea așternută peste numele său: "Despre Alexandru Busuioceanu în calitate de poet de limbă spaniolă și promotor al unei concepții înnoitoare despre poezie ca «metodă de cunoaștere» s-a scris mult în anii '50 și chiar în termeni atât de elogioși, încât astăzi, când ecourile notorietății de atunci s-au stins, avem sentimentul că prin
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
despre poezie ca «metodă de cunoaștere» s-a scris mult în anii '50 și chiar în termeni atât de elogioși, încât astăzi, când ecourile notorietății de atunci s-au stins, avem sentimentul că prin omiterea numelui său din panoramele poeziei spaniole postbelice se comite o nedreptate". Alexandru Busuioceanu ilustrează perfect afirmația lui Mihai Zamfir despre talentul literar, cultura și capacitatea lingvistică a acelor exilați din Est care se plasau deasupra mediului în care fuseseră nevoiți să trăiască. Bun cunoscător al celorlalte
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
la o surprinzătoare perfecțiune în limba lui adoptivă. Un an mai târziu publică, tot la Madrid, în revista Escorial, culegerea intitulată Innominada luz (Nenumita lumină), al cărei patetism, atingând zonele cele mai profunde și tainice ale sufletului, introduce în poezia spaniolă o stranie vibrație de angoasă metafizică. În sfârșit, cea de a treia și ultima culegere de versuri spaniole, Proporcion de vivir (Proporția vieții), apare în 1954 la editura madrilenă Insula. În revista cu același nume (pe lângă care funcționa și editura
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
Escorial, culegerea intitulată Innominada luz (Nenumita lumină), al cărei patetism, atingând zonele cele mai profunde și tainice ale sufletului, introduce în poezia spaniolă o stranie vibrație de angoasă metafizică. În sfârșit, cea de a treia și ultima culegere de versuri spaniole, Proporcion de vivir (Proporția vieții), apare în 1954 la editura madrilenă Insula. În revista cu același nume (pe lângă care funcționa și editura), a publicat o serie de eseuri în care lansează o adevărată teorie estetică despre funcția poeziei, considerată de
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
modalitate de cunoaștere, cu nimic mai prejos decât cunoașterea filozofică ori cea istorică. Pentru cunoașterea poetică, metafora reprezintă un instrument la fel de precis susține Busuioceanu și la fel de sigur ca axioma pentru matematică. Ideea a fost îmbrățișată cu căldură în cercurile literare spaniole și reluată frecvent în lucrări teoretice, ca de exemplu Problemática de la literatura (Problematica literaturii) de Guillermo de Torre, apărută la Buenos Aires în 1950, în care un capitol se intitulează chiar "Poezia ca activitate a spiritului și metodă de cunoaștere" și
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
metodă de cunoaștere" și este ilustrat cu două poezii: prima aparține lui Tristan Tzara, iar a doua este o poezie a lui Busuioceanu. Opiniile sale despre poezie ca instrument de cunoaștere au devenit subiect de discuție la Congresul de poezie spaniolă din 1952, ținut la Segovia. În sfârșit, un alt ecou important al acestei teorii se întâlnește în 1954, într-o operă publicată la Havana, și La poesía contemporánea en Cuba (Poezia cubaneză contemporană) de Roberto Fernández Retamar. Acesta afirmă că
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
a aderat la formula estetică lansată de Busuioceanu, a poeziei ca "activitate a spiritului și metodă de cunoaștere". Se poate spune așadar că ideile lui Busuioceanu despre poezie și artă în general au pătruns adânc în mediile artistice de limbă spaniolă, unde încă dau roade, deși numele autorului lor este pomenit din ce în ce mai rar. Iată însă că cineva ( cineva cu greutate în lumea literelor) își amintește totuși în Spania de astăzi (octombrie 2002) de Alexandru Busuioceanu. Această surpriză extrem de plăcută ne-o
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
de după 1967. Pentru a situa cât mai exact în epocă opera lui Crespo, Pilar Gómez Badete recurge la opiniile despre poezie ale lui Alexandru Busuioceanu, subliniind contribuția decisivă pe care a avut-o în configurarea programului estetic al tinerilor poeți spanioli din acel moment: În cazul lui Crespo, Ory, Cirlot și Labordeta, care au fost prieteni, mi se pare foarte potrivit să amintesc faptul că un alt poet, prieten cu ei și care era o prezență importantă în lumea literară de
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
fatal." Amorul este un zeu ce-și angajează în procesiune mai toate personajele. Ritualurile sunt variate, de la amorul curat, spre cel provocat de afrodisiace, ajungându-se apoi la cel corupt, atât la îndemâna seducătorilor cât și a "damelor". Așa cum observa eseistul spaniol, extazul este culmea spre care tind toți îndrăgostiții. Ajunși aici aceștia trăiesc doar în clipă căci, după modelul romantic, nu pot suporta pururi momentul. La Bolintineanu și Bujoreanu, a reuși sau nu în amor echivalează cu creșterea sau descreșterea tensiunii
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
din cei mai reputați scriitori ai lumii contemporane, când a candidat pentru președinție. Suntem guvernați de spiritul mediocrității și uniformității, de omul-masă, vorba lui Ortega Y Gasset, interveni Natalia, care nu pierdea nici un prilej să-l citeze pe celebrul eseist spaniol și prilejuri erau, slavă Domnului, din belșug. Curpinsă de o sfântă indignare, Liza se simți obligată să supraliciteze. - Suntem o societate în decadență, nu vedeți cum se țin lanț scandalurile publice, procesele și anchetele judiciare pe chestii de echitate, moralitate
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
noi (era fascinat de doine); ocupat însă cu marea sa operă, Grammaire historique de la langue française (în 6 volume, 1899-1930), cu alte șase volume de eseuri de popularizare pe teme filologice, Ordenes liv (Viața cuvintelor, 1901-1934), de scrierea unei gramatici spaniole, a uneia italiene și a unei fonetici franceze, n-a mai scris alte cărți legate de România, deși limba română e tratată în volumul său Flexiunea de gen în limbile romanice (1896). A scris însă articole despre literatura română, recuperând
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
incapabil de a ieși din labirintul enciclopedic pe care-l săpa el însuși, cârtiță erudită, prizonier benevol, definitiv, al Cărții. Peregrinările sale nu aveau nici-o țintă; erau cu adevărat rătăciri. Iar popasurile sale se petreceau, aș putea spune, în hanuri spaniole, după sensul figurat francez al acestei expresii, adică în locuri unde puteai să te întâlnești cu orice și cu oricine într-un talmeș-balmeș aiuritor, dar cât de plin de învățăminte pentru cel ce participa cu luare aminte și delectare la
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cu o femeie mai în vîrstă decît el pare să-l atragă pe Cioran cu o anume constantă. Astfel, Soranei Țopa îi ia locul, în anii '50, eseista María Zambrano, care îl interesează cu atît mai mult cu cît e spaniolă și, pe deasupra, si elevă lui Ortega y Gasset. O asemenea legătură e reciproc echivoca, senzual-spirituală dinspre el, erotic-maternă dinspre partea partenerei: "Era ca și cum aș fi întîlnit un copil", își amintește María Zambrano. Revelator, în același sens, e și un episod
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
Gasset. O asemenea legătură e reciproc echivoca, senzual-spirituală dinspre el, erotic-maternă dinspre partea partenerei: "Era ca și cum aș fi întîlnit un copil", își amintește María Zambrano. Revelator, în același sens, e și un episod înregistrat (în toamna lui 1950) în jurnalul spaniol al lui Alexandru Busuioceanu. Prin intermediul lui Busuioceanu, Cioran o cunoaște pe Juana Mirdó, cu care se înțelege instantaneu și pasionat: "Juana îl privește pe Cioran cu simpatie și se aprinde o conversatie vertiginoasa despre lucrurile Parisului... Juana e încîntătoare de
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]