284 matches
-
fost nevoită să recurgă la inamicul său, Atena. Prima înfrângere a spartanilor a fost înregistrată în această bătălie contra Imperiul Persan. Sparta nu a trimis decât câteva sute de războinici sprijiniți de marina greacă. O legendă spune că 300 de spartani au reușit să țină în frâu mai mult de 1.000.000 de persani pentru 3 zile și 3 nopți. Această ispravă a dat curaj grecilor, care au reușit să învingă imensa armată a persanilor. Sparta a obținut hegemonia Greciei
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
al doilea război messenian, Sparta devine o putere locală, în Peloponez și în restul Greciei. De a lungul secolelor, Sparta își formează o reputație de mare putere militară terestră. În 480 î.Hr., un mic contingent format din aproximativ 300 de spartani, 700 de tespieni și 400 de tebani, conduși de regele spartan, Leonida, a înfruntat o uriașă armată persană în bătălia de la Termopile, provocându-le mari pierderi oștii ahemenide, curajul lor fiind un exemplu pentru celelate cetăți grecești. Armamentul, strategiile și
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
mare putere a Greciei și Mării Egee. În timpul războiului Corintic, Sparta a trebuit să facă față unei alianțe dintre Teba, Atena, Corint și Argos. Alianța a fost sprijinită inițial de Imperiul Persan, ce dorea să își recupereze teritoriile ioniene ocupate de spartani și să stopeze expansionismul acesteia. Sparta a obținut o serie de victorii terestre, dar mare parte a navelor sale de război au fost distruse în bătălia de la Cnidus, unde a înfruntat o flotă ateniano-persană. Acest eveniment a clătinat poziția acesteia
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
ocupa. Dupa aceaia, Agis în fruntea unei forțe grecești va ataca Macedonia, care a obținut, inițial, o serie de succese. Dar o armată macedoneană condusă de generalul Antipater va înfrânge oastea spartană, bătălie în care vor muri 5.300 de spartani și aliați și 3.500 de macedoneni. Agis este ucis de un javelin, iar Sparta este obligată să se alăture Ligii de la Corint Deși declinul cetății continua, Sparta nu a renunțat la titlul de „apărător a elenismului”. Când Filip a
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
de un javelin, iar Sparta este obligată să se alăture Ligii de la Corint Deși declinul cetății continua, Sparta nu a renunțat la titlul de „apărător a elenismului”. Când Filip a creat Liga de la Corint sub pretextul apărării Greciei în fața Persiei, spartanii au ales să nu se alăture, ei au considerat că nu au nici un interes de a se uni cu ceilalți greci, dacă uniunea nu era condusă de Sparta. În timpul războaielor punice, Sparta a fost un aliat a Republicii Romane. Independența
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
obligată să se retragă după o înfrângere în bătălia de la Maraton din 490 î.Hr. O a doua invazie a urmat în 480 î.Hr. În ciuda rezistenței eroice din bătălia de la Termopile, opusă de greci din mai multe orașe, în frunte cu spartanii, forțele persane au prădat Atena. După mai multe victorii grecești în 480 și 479 î.Hr. la Salamina, Plateea și , perșii au fost obligați din nou să se retragă. Conflictele militare, denumite "Războaiele Medice", au fost purtate mai ales de Atena
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
ostași primește ordinul să apere cu orice preț intrarea în Brașov dinspre Bartolomeu. După două zile de rezistență, soldații români au fost înconjurați și nimiciți. Un plutonier din această campanie a însemnat pe o tabacheră: "Călătorule, du-te și spune spartanilor ca am murit aici, precum ordonase legile lor". Monumentul din cartierul Bartolomeu cinstește pentru posterioritate memoria militarilor, în mare parte necunoscuți, căzuți în acest loc. Un vultur așezat pe un soclu de piatră simbolizează eroismul celor căzuți. La 7 iulie
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
în jurul dealului, strecurandu-se pe întuneric, și au atacat din două părți la răsărit. Cartaginezii au fost nimiciți în lupta, iar romanii le-au jefuit tabăra. Armata romană a continuat să mărșăluiască spre Cartagina, oprindu-se la Tunis. Generalul mercenar spartan Xanthippus a fost angajat de Cartagina după negocierile grele purtate cu Roma. El avea să instruiască trupele cartagineze că să lupte în câmp deschis cu romanii. Armata romană condusă de Regulus a staționat la Tunis. Xanthipupus a așezat falanga de
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
armele sofisticate, portalurile temporale și navele spațiale intergalactice. Fiecare episod este plasat într-un cadru specific, care uneori amintește de un anumit context cultural-istoric, cum ar fi civilizația arabă (vezi "Jack și războinica"), Scoția tradițională (vezi "Jack în Scoția"), eroismul spartanilor (vezi "Cei 301"), Vestul Sălbatic (vezi "Bunul, răul și frumoasa"), budismul tibetan (vezi "Jack și călugării șaolin") sau filmul noir (vezi "Povestea lui X9"). Nu lipsesc nici referințele mitologice, cum ar fi cele la mitologia nordică (vezi "Jack și războinicul
Samurai Jack () [Corola-website/Science/319205_a_320534]
-
nave. Ulterior grecii "ionieni", vasali ai lui Darius, au pus stăpânire pe Byzantion în anul 504 e.A, iar mai târziu generalul persan Mardonios, în 490 e.A, cu ocazia primului război medic încheiat cu victoria grecilor la Marathon. Regele spartan Pausanias, comandantul armatei grecești în victoria de la Plateea (479 e.A), a pus stăpânire pe Byzantion în anul 477 e.A, cu gândul ascuns de a crea un regat în calitate de simplu aventier. Comportamentul său cu fast oriental a devenit odios
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
luni. Pe timpul Războiului Peloponeziac, Byzantion a fost supus succesiv de Atena sau Sparta. La început a a fost subjugat de Sparta, apoi a fost cucerit de atenianul Alcibiades în anul 408 e.A. După bătălia de la Aigos-Potamos și cucerirea Atenei de către spartani, Războiul Peloponeziac s-a sfârșit, iar spartanul Lisandros a forțat cetatea să alunge garnizoana ateniană și să primească asemănător tuturor cetăților Greciei, un comandant lacedemonian, adică un "harmostes", investit atât cu puteri civile cât și militare. Cleandros era "harmostes" la
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
supus succesiv de Atena sau Sparta. La început a a fost subjugat de Sparta, apoi a fost cucerit de atenianul Alcibiades în anul 408 e.A. După bătălia de la Aigos-Potamos și cucerirea Atenei de către spartani, Războiul Peloponeziac s-a sfârșit, iar spartanul Lisandros a forțat cetatea să alunge garnizoana ateniană și să primească asemănător tuturor cetăților Greciei, un comandant lacedemonian, adică un "harmostes", investit atât cu puteri civile cât și militare. Cleandros era "harmostes" la Byzantion în anul 401 e.A, atunci când
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
Chateaubriand, un mare admirator al Greciei, scrisese deja în introducerea la a sa "Călătorie de la Paris la Ierusalim": "„Am avut neplăcerea să constat că manioții sunt o adunătură de tâlhari, sclavi la origine, care nu mai sunt descendenți ai anticilor spartani.”" Numeroși autori de jurnale de călătorie au făcut ulterior afirmații similare: Pouqueville, Michaud, Yemeniz și faimosul Henry Belle, din cauza căruia a luat naștere scandalul în care a fost implicat Jules Verne. Guy Riegert nota cu umor: "„Pentru a-i judeca
Arhipelagul în flăcări () [Corola-website/Science/321312_a_322641]
-
defileul îngust reprezentat de stânci și mare. Eforii au consultat Oracolul Pythia care a decretat că Sparta nu trebuie să participe la război pe timpul festivalului religios Carneea. După ce Leonida pleacă, apar doi trimiși ai regelui Xerxes (unul fiind Theron, un spartan) și mituiesc eforii oferindu-le concubine și bani. Regele își continuă însă planul marșând spre Termopile însoțit de numai 300 de soldați de elită pe care i-a numit garda sa personală pentru a se eschiva permisiunii consiliului. Deși conștient
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
de elită pe care i-a numit garda sa personală pentru a se eschiva permisiunii consiliului. Deși conștient că era o misiune cert sinucigașă, el speră ca sacrificiul său să impulsioneze consiliul la unitate împotriva persanilor. În drumul spre Termopile, spartanilor li se alătură soldați arcadieni și alți greci. La Termopile, ei vor construi un zid pentru a stăvili ofensiva persană care se apropia iar pe măsură ce construcția se desfășoară Leonida îl întâlnește pe Ephialtes, un spartan cocoșat aflat în exil și
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
persanilor. În drumul spre Termopile, spartanilor li se alătură soldați arcadieni și alți greci. La Termopile, ei vor construi un zid pentru a stăvili ofensiva persană care se apropia iar pe măsură ce construcția se desfășoară Leonida îl întâlnește pe Ephialtes, un spartan cocoșat aflat în exil și ai cărui părinți fugiseră din Sparta pentru a-l cruța de la infanticid. Dorind spălarea numelui tatălui său, Ephialtes cere aprobarea regelui pentru a se alătura luptei și îl avertizează de existența unei trecători secrete ce
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
să respingă în mod repetat ofensiva armatei persane. Xerxes vorbește personal cu Leonida oferindu-i bogății și putere în schimbul predării și loialității sale. Din nou, Leonida respinge oferta iar Xerxes trimite în luptă gărzile sale de elită, temuții Nemuritori, dar spartanii reușesc să-i învingă cu prețul câtorva pierderi. Xerxes trimite apoi împotriva spartanilor un număr de armate exotice adunate de pe întinsul imperiu persan, inclusiv bombe explozive cu pulbere neagră și gigantice fiare de război dar toate atacurile acestea au eșuat
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
acestuia, revărsând pe podea monedele persane ascunse sub veșmânt și dezvăluind rolul său ca trădător, ceea ce a determinat reacția imediată de unitate a consiliului și decizia de împotrivire Imperiului Persan. La Termopile, persanii folosesc trecătoarea pentru a-i înconjura pe spartani. Generalul lui Xerxes reiterează oferta de capitulare oferind din nou lui Leonidas titluri și prestigiu. Leonida aruncă echipamentul greu de luptă și pune un genunchi la pământ într-o aparentă formă de supunere, permițând însă unuia dintre oamenii săi să
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
eliberat anterior de echipamentul greu de luptă pentru o forță sporită, aruncă sulița spre Xerxes tăind obrazul regelui în respectarea promisiunii de a-l face să sângereze pe „Regele-Zeu”. Vizibil răvășit de această dovadă a mortalității sale, Xerxes privește cum spartanii sunt măcelăriți până la ultimul de un baraj masiv de săgeți. În momentele de dinaintea morții, Leonida își reafirmă dragostea nemuritoare purtată lui Gorgo. Încheind povestirea în fața unei audiențe spartane la marginea câmpului de luptă de la Termopile, la un an după eroica
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
Încheind povestirea în fața unei audiențe spartane la marginea câmpului de luptă de la Termopile, la un an după eroica luptă, Dilios relatează cum armata persană a fost sfâșiată de teama, dezertările și de pierderile grele suferite în fața a doar 300 de spartani. Povestea vitejiei celor 300 s-a răspândit în întreaga Grecie, inspirând diversele orașe-stat la unirea împotriva perșilor. De data aceasta persanii aveau de înfruntat 10.000 de spartani conducând alți 30.000 de greci liberi. Deși încă depășiți numeric, Dilios
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
teama, dezertările și de pierderile grele suferite în fața a doar 300 de spartani. Povestea vitejiei celor 300 s-a răspândit în întreaga Grecie, inspirând diversele orașe-stat la unirea împotriva perșilor. De data aceasta persanii aveau de înfruntat 10.000 de spartani conducând alți 30.000 de greci liberi. Deși încă depășiți numeric, Dilios declară că tot grecii ar trebui să iasă victorioși și laudă sacrificiul regelui Leonida al Spartei. Apoi el va conduce atacul de eliberare al grecilor împotriva armatei persane
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
The New York Times" descrie "300" ca fiind „la fel de violent ca "Apocalypto" și de două ori mai prost” în vreme ce critică modelul cromatic și sugerează că intriga include substraturi rasiste. Kenneth Turan scrie în "Los Angeles Times" că „doar dacă iubești violența precum un spartan, Quentin Tarantino sau jocurile video adolescentine vei fi fascinat la nesfârșit”. Roger Ebert, în recenzia sa, acordă filmului două stele scriind că „"300" are caricaturi unidimensionale care vorbesc precum wrestlerii profesioniști când fac provocări”. Unele ziare și reviste grecești au
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
precum „"neoconservatorism", "homofobie", "homosexualitate" sau "rasism"” pierd complet esența și ideea filmului. Criticul sloven Slavoj Žižek scrie de asemenea că povestea reprezintă „o țară mică și săracă (Grecia) invadată de armata unui stat mult mai mare (Persia)”, sugerând că identificarea spartanilor cu o superputere modernă este defectuoasă. Pentru că există puține surse și înregistrări privind artele marțiale utilizate de spartani pentru a supraviețui, dincolo de mai bine cunoscutele lor tactici și formațiuni de luptă, coregrafia combatului a fost realizată de o echipă condusă
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
asemenea că povestea reprezintă „o țară mică și săracă (Grecia) invadată de armata unui stat mult mai mare (Persia)”, sugerând că identificarea spartanilor cu o superputere modernă este defectuoasă. Pentru că există puține surse și înregistrări privind artele marțiale utilizate de spartani pentru a supraviețui, dincolo de mai bine cunoscutele lor tactici și formațiuni de luptă, coregrafia combatului a fost realizată de o echipă condusă de Damon Caro și Chad Stahelski și a fost o sinteză a artei de luptă cu diverse arme
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
masculine” în același timp exprimându-și rezervele legate de „polarizarea Vest (cei buni) vs. Est (cei răi)”. Cartledge scrie că s-a bucurat de film deși găsește descrierea ateniană a lui Leonida drept „iubitor de băieți” ca fiind ironică din moment ce spartanii înșiși încorporaseră pederastia instituționalizată în sistemul lor educațional. Ephraim Lytle, profesor asistent la catedra de studii elenistice a Universității din Toronto, afirmă că "300" idealizează selectiv societatea spartană într-un mod „problematic și deranjant” la fel ca și portretizarea „sutelor
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]