317 matches
-
ținta afectărilor mediate imun, encefalomielita demielinizantă postinfecțioasă, în care demielinizarea este mai degrabă produsă de un răspuns imun împotriva mielinei, indus de virusurile rujeolei, varicelei, vaccinal. În SM a fost depistat în oligoden-drocitele din măduva spinării un virus asemănător paraparezei spastice tropicale, boala care mimează SM. Dintre factorii microbieni, studii recente au raportat o asociere a Chlamydiei pneumonie cu SM. O altă variantă este cea în care agenții infecțiosi pot declanșa un răspuns autoimun prin infectarea țesuturilor țintă (de ex. oligodendrocitele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Deficitul motor central afectează în ordine descrescândă cele două membre inferioare (parapareză, plegie), un singur membru, un hemicorp (hemipareză-plegie), sau toate patru membrele (tetrapareză-plegie). Intensitatea deficitului motor este foarte variabilă, de la simpla senzație de greutate a membrului afectat până la deficite spastice sau flasce cu instalare bruscă. Reflexele osteotendinoase sunt vii, iar în cazul în care deficitul este flasc, ele pot fi slabe sau abolite. Spasticitatea are caracter piramidal, este exagerată de mișcări voluntare și poate masca uneori deficitul de forță musculară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
face o sistematizare a simptomatologiei SM. Manifestările clinice mai sugestive ale SM pot fi grupate astfel: 1. Simptome senzitive sub formă de: parestezii, dureri și semnul Lhermitte; 2. Simptome motorii reprezentate de deficitul motor de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
formă specială, (cerebrală) a SM. Boala se observă în special la adolescenți și tineri, caracterizându-se prin variate simptome, care după cum predomină, crează diferite forme clinice ale bolii. Simptomele mai întâlnite sunt: a) Deficiențe motorii piramidale, flasce la debut apoi spastice, realizând hemiplegii, paraplegii, diplegii cu semne piramidale. b) Afazie de diferite forme clinice și apraxie. c) Tulburări de vedere de tip hemiamopsie sau cecitate de tip cortical. d) Simptome pseudotumorale cu cefalee, vărsături, stază papilară etc. e) Crize epileptice sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Malformația Arnold-Chiari cu debut clinic în perioada adolescenței se diferențiază greu de SM, mai ales că uneori această malformație se manifestă prin pusee și remisiuni de sindrom cerebelos, sindroame bulbare, 153 cu instalarea în cele din urmă a unei parapareze spastice. Diagnosticul de SM este pus cu ajutorul radiografiilor, tomografiilor computerizate sau în cele din urmă cu RMN-ul articulației cranio-cervicale. De asemenea examenul LCR este normal (WOLPERT S. M. și colab., 1987). Leucoencefalopatia arterosclerotică subcorticală sau Boala Binswanger se deosebește foarte greu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1992), cu o rapidă pierdere a vederii. Se diferențiază față de neuropatia optică retrobulbară din SM prin carcterul său ereditar, prin faptul că se însoțește de un sindrom piramidal și cerebelos. Una dintre cele mai asemănătoare boli cu SM este parapareza spastică tropicală. Aceasta, datorită faptului că debutează în jurul vârstei de 40 de ani, evoluează lent progresiv la fel ca forma primar progresivă a SM, în LCR se evidențiază benzi oligoclonale, iar imaginile RMN sunt aproape identice cu cele din SM. Atunci când
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
forma primar progresivă a SM, în LCR se evidențiază benzi oligoclonale, iar imaginile RMN sunt aproape identice cu cele din SM. Atunci când bolnavul provine din zona tropicală, iar leziunile RMN sunt de dimensiuni mai mici înclinăm spre diagnosticul de parapareză spastică tropicală. Adrenoleucodistrofia legată de cromozomul X se manifestă la adultul tânăr ca adrenomieloneuropatia (DOOLEY J. M. și colab., 1985) care seamană cu SM, mai ales că uneori se manifestă numai prin parapareză spastică și are benzi oligoclonale în LCR. Detectarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai mici înclinăm spre diagnosticul de parapareză spastică tropicală. Adrenoleucodistrofia legată de cromozomul X se manifestă la adultul tânăr ca adrenomieloneuropatia (DOOLEY J. M. și colab., 1985) care seamană cu SM, mai ales că uneori se manifestă numai prin parapareză spastică și are benzi oligoclonale în LCR. Detectarea în plasmă a acizilor grași cu lanțuri foarte lungi caracteristică adrenoleucodistrofiei, lămurește diagnosticul. Poliarterita nodoasă afectează arteriolele din sistemul nervos central, dând leziuni multiple în substanța albă, greu de diferențiat de cele din
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
DE SOUZA, 1988). Totuși, deoarece doi pacienți cu SM nu vor avea aceleași nivele ale deficitelor senzitivo-motorii sunt necesare exerciții specifice fiecărui individ, pe lângă programul fundamental de bază. Dorim să trecem în revistă fizioterapia specifică în SM cu simptome predominant spastice ataxice și în cele din urmă fizioterapia bolnavului cu SM imobil. Inițial, spasticitatea poate fi atât de ușoară încât poate scăpa observației fizioterapeutului sau bolnavului. Se pot detecta doar hipertonii tranzitorii apărute în unele poziții ale membrelor sau ale trunchiului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe o parte, pentru întinderea flexorilor trunchiului; 5 - Stând drept în picioare, pentru întinderea flexorilor plantari: Grupele musculare menționate mai sus sunt cele care prezintă în mod obișnuit tonus crescut în SM. Alte tehnici, precum răcirea pielii pe grupe musculare spastice, cu ajutorul gheții sau apei reci (MEAD și KNOTT, 1960; VANEY, 1993) pot deasemenea determina o reducere temporară a spasticității. Totuși, când se utilizează terapia rece pentru reducerea spasticității trebuie să se aibe grijă ca circulația în extremități să fie prezentă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trombozei venoase profunde. Exercițiile active de contracție ritmică și relaxare a musculaturii membrelor, vor activa circulația venoasă. Dacă nu este posibilă nici o contracție musculară activă, este necesară manipularea pasivă și masajul, sau trebuie folosit un mijloc auxiliar mecanic. Contracțiile musculare spastice permanente pot fi prevenite prin mobilizarea articulațiilor cu ajutorul seriilor de măsuri complet pasive. Postura și poziționarea corectă pentru asigurarea întinderilor prelungite a grupelor musculare afectate de spasticitate trebuie să devină obișnuite. Culcatul zilnic cu fața în jos este esențial pentru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
celălalt la nivel axilar. Pacientul va fi însoțit de unul sau două ajutoare, uneori chiar de trei (unul de fiecare parte, al treilea ghidând calul); sau chiar de un călăreț în spatele lui. Totul va depinde de posibilitățile pacientului. Pacienții intens spastici vor fi întinși pe burtă pe spatele calului, aproximativ la un tur de pistă, în scopul obținerii unei relaxări suficiente, pentru a-i pune pe cal. Vor fi efectuate exerciții de echilibru și în măsura posibilităților vom încerca să îi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cenușii și albe medulare progresează lent, în câțiva ani după debutul simptomelor neurologice determinând cu precădere degenerarea cordoanelor laterale și posterioare. Există și degradări ale mielinei și axonilor din cordoanele anterioare. La nivelul ambelor picioare se instalează progresiv o paralizie spastică cu reflex plantar în extensie și pierderea bilaterală a sensi bilității vibratorii la nivelul picioarelor. Reflexele ahiliene sunt adesea absente. Apare frecvent incontinența urinară și cea pentru materiile fecale. Afecțiunea evoluează, de obicei, în mai mulți ani. Diagnostic și tratament
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
administrarea de α inter feron, imunoglobuline i.v. sau metilprednisolon oral aduce oarecare beneficii. Tratamentul spasticității este simptomatic. Așa cum reiese din tabelul 8-1, HTLV 1 este deopotrivă agentul etiologic al leucemiei cu celule T adulte/ limfom (LTA) și al paraparezei spastice tropicale. HTLV 1 asociază mielopatiei (TSP/HAM) complicații grave precum uveită, poliomiozită, sinovită, tiroidită și bronhopneumonie. HTLV 2 este un virus epidemic mai des întâlnit în rândul consumatorilor de droguri intravenoase. Are și el potențial de a provoca TSP/HAM
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
hipnogenă, relaxantă musculară și stabilizatoare neurovegetativă. INDICAȚII: Psihopatologie: La adulți: stări anxioase, manifestări psihosomatice și somato-psihice, tulburări caracteriale, agitație agresivă, insomnii psihogene. La copii: pavor nocturnus, irascibilitate, instabilitate psihică, vărsături „nervoase”, anorexie, anxietate de spitalizare. Neurologie - Reumatologie: contracturi și stări spastice musculare. Psihiatrie: nevroze anxioase, fobice, obsesive, depresiuni nevrotice: - psihoze cu fenomene de anxietate. Cura de desintoxicare alcoolică, prevenirea accidentelor înțărcării. TOAMNA Femeia avea nevoie ca ceasul să-i sune la 5 dimineața, când se trezea pentru muncă. Dar ceasul suna
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe preponderent neurologice: a) boli ale neuronului motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe preponderent neurologice: a) boli ale neuronului motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe preponderent neurologice: a) boli ale neuronului motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității: 1. Conduitele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe preponderent neurologice: a) boli ale neuronului motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității: 1. Conduitele neuromotorii - au ca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fiind întubată și ținută la incubator timp de trei luni. Mai are un frate, acesta sănătos, dezvoltat normal, și locuiește, împreună cu părinții, într-o casă a unei mătuși din partea soțului, pe perioadă determinată. Este diagnosticată cu „Paralizie cerebrală infantilă, diplegie spastică operată, cu deficit neuro motor sever, greu transportabilă”, neputându-se deplasa decât cu sprijin. Dezmierdată „Bia”, este o fetiță frumoasă și cochetă. Are suflet mare, dăruiește tot ce are mai de preț celor care îi vin în 209 preajmă, mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
foamea, setea sau frigul, ori bolile și suferințele "de care se poate muri...". Cît despre exil, el este asumat "ante factum". "Sedentarismul acționa asupra mamei mele și a soțului ei pe care l-a luat de pe drumuri întocmai unei boli spastice. Pe mine, sedentarismul m-a liniștit. Vorbeam mai încet, mergeam pe vîrfuri, gîndeam în șoaptă. Gîndurile mele erau învăluite în tăceri". Față de febrilitatea cu care familia acumulează bunuri materiale, ca un fel de antidot la sărăcia îndurată în România, calmul
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
sistemului nervos 9. Hidrocefalia 10. Sindroame neurocutanate: - scleroza tuberoasă Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Weber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice și sindromice - impresiunea bazilară - foramen magnum îngustat - dislocația atlantoaxială 12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte 13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1. Boli metabolice a. afectări ale organitelor subcelulare - boli lizozomale - sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
neurocutanate: - scleroza tuberoasă Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Weber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice și sindromice - impresiunea bazilară - foramen magnum îngustat - dislocația atlantoaxială 12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte 13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1. Boli metabolice a. afectări ale organitelor subcelulare - boli lizozomale - sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară - boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescențe spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu-Sjogren, paraplegia spastică familială - s. Rett 14. Boli infecțioase - meningite acute bacteriene și virale, meningite subacute și cronice (meningita tuberculoasă și alte meningite granulomatoase) - abcesul cerebral și rahidian - infecții bacteriene nesupurative - b. Lyme, leptospiroza, bruceloza - encefalite și meningoencefalite acute - encefalite postinfecțioase acute (encefalomielita
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]