330,217 matches
-
care artistul le propune sînt italiene, formele peisagistice și cele arhitecturale pot fi ușor citite și identificate ca atare, elementele, atmosfera și lumina poartă și ele un specific inefabil, însă dincolo de aceste date imediate totul se înscrie într-o civilizație specifică, pe care doar Ilie Boca o reprezintă și o ilustrează în spațiul artelor noastre vizuale de astăzi. De altminteri ca în tot ce face, indiferent de cadrul acțiunii și de specificul limbajului, de la creația propriu-zisă și pînă la acțiunile administrative
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
de versuri al lui Ion Stratan, intitulat, paradoxal exploziv, Biblioteca de dinamită. Întrucît poezia d-sale stă tot mai vădit sub semnul parodiei, putînd fi caracterizată, așa cum o face semnatarul postfeței, Octavian Soviany, o "comedie a literaturii". E o postură specifică în genere modernismului copt care-și zice postmodernism (o tentativă de clasificare a turbulenței din care a fost inițial alcătuit) și în particular seriei optzeciste a poeziei noastre, căreia Stratan îi aparține. Însă pe cînd comilitonii săi de generație șarjează
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
istoricilor, analizele psihologilor, conceptele filosofilor pornesc în bună măsură de la imaginile create de operele majore. Elaborările artei dau cel dintâi impuls al cunoașterii de sine și științele umaniste tind să se articuleze pe interpretarea ei, bineînțeles cu problematici, metode, canoane specifice. Or, o astfel de interpretare deocamdată nu există. Istoria literară încă nu și-a descoperit propriul mod de a interoga conținuturile operei de rezistență. Nu s-a înțeles încă, în cuvintele literaturii, în ce a constat subversivitatea și ce rost
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
gros, cu pierderea oricărui interes de a face ceva, de a găsi o soluție? Și tare mi-e teamă că nici astăzi nu ne-am vindecat, de vreme ce continuăm să desfigurăm operele, cu aceeași nepăsare și aceeași nepricepere în ce privește codurile lor specifice, codurile literare. Toți marii scriitori postbelici sunt astăzi puși la colț cu "decriptări" aiuritoare, imposibil de susținut cu argumente raționale. Reduse la similitudinile dintre firimituri de cuvinte, indiferent de sensul lor din operă, și lumea lui Ceaușescu, "interpretările" cenzurii, dar
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
în ciuda condamnării sale de către instanțele normative, împărtășite de mulți vorbitori culți (care îl percep ca vulgar, non-elegant etc.), uzul politicos al pronumelui dînsul e departe de a-și pierde vitalitatea și funcționalitatea. De fapt, în română este complicat întregul sistem specific al politeții la persoana a III-a, în care mulțimea formelor paralele permite oscilații, specializări, pierderi. Gramatica Academiei - care are totuși aproape 40 de ani, nu puțini cînd este vorba de acțiunea tendințelor limbii moderne - enumera pur și simplu formele
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
europene și, nu în ultimul rând, aportul sașilor la păstrarea autonomiei Transilvaniei. "Minoritățile pot sluji comunitatea și bunăstarea generală cel mai bine dacă, în afară de o egalitate formală în drepturi, li se acordă și se menține libertatea necesară dezvoltării capacităților lor specifice". Ernst Wagner. Istoria sașilor ardeleni. Traducere de Maria Ianus. Cuvânt înainte de Thomas Nägler. Editura Meronia, București 2000. Viața personajelor ideea lui Patrick Pesnot de a scrie despre viața în sine a marilor personaje literare este asemănătoare cu studiul unei noi
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
primii doi pentru a ilustra unitatea culturală a zonei, surprinzător dacă ținem seama de faptul că nu e vorba de o analiză a locurilor comune ale discursului despre Balcanii pitorești, ci despre aspecte care în principiu sînt descrise ca particularități specifice fiecărei etnii în parte, cum ar fi bucătăria. A primi balcanitatea ca o insultă sau ca un compliment e, în ultimă instanță, o opțiune individuală - aceasta pare a fi concluzia lui Marianne Mesnil iar Andrei Pleșu alege, sesizînd poziția ambiguă
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
postura greu de imaginat pentru o actriță la început de drum - aceea de final, de sfîrșit de carieră - au constituit un handicap greu de depășit sau un exercițiu de imaginație ce nu ajunge la un capăt. În ciuda eforturilor și dăruirii specifice actriței Clara Flores, laureată a Galei Tînărului Actor de la Mangalia, de anul trecut și angajată a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, o actriță extrem de tenace și ambițioasă care n-a intrat, deocamdată, pe mîna unui regizor care să modeleze, să o
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
acțiuni (performance), ei au încercat, după mai bine de cincizeci de ani de supremație a nonfigurativului, dacă nu punem la socoteală realismul socialist din țările comuniste, în esență și el un abstracționism sui generis, reconectarea expresiei artistice și a gîndirii specifice la vechea paradigmă antropocentrică, zguduită serios de către experiențele avangardiste. Fără a fi un fenomen local sau unul necunoscut în arta europeană - această întoarcere spre figurativ reprezenta o tendință puternică pe plan mondial -, artiștii români au pus cîteva accente foarte importante
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
Cu vitalitatea paralizată și dorința ucisă, femeia se de-sexualizează, deși, paradoxal și cinic, cutremurați de fiorul spaimei, am putea spune, parafrazîndu-l pe Sfîntul Ieronim, că cea cu pîntecele în suferință era însărcinată cu propria ei moarte". Într-un sens specific, putem aprecia că însăși analiza erosului, cu atît mai mult cu cît, fixată pe cazuri deviante și morbide, are o tonalitate implacabilă, ni se înfățișează ca un fapt demoniac, la nivelul subiectului care i se consacră cu o subiacentă conștiință
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
aprofundează tenace zona cvasi-necunoscută a eterofoniei, pe care o întemeiează epistemologic și o ilustrează constant în propria creație. Niculescu definește eterofonia ca simultaneitate a materialului muzical originar și a variantelor sale. Pornind de aici, el imaginează și o formă muzicală specifică eterofoniei, pe care o numește "sincronie", bazată pe tehnica "fazării și a de-fazării" ale aceleiași melodii, cântată de mai mulți interpreți. Principiul "coincidentia oppositorum" este la Ștefan Niculescu cupola concepției sale despre muzică. îl întâlnim pretutindeni: în lucrările simfonice și
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
cele camerale, în macrostructură și în microstructură. Este, în fapt, expresia concentrată a aspirației creatorului către integralitate. Creația Asemenea omului, muzica lui Ștefan Niculescu este clară, unitară și luminoasă. Așezată constant sub semnul seriosului și sacrului, ea posedă o gravitate specifică. E, altfel spus, o muzică de viziune. Blocurile sonore pregnante, alăturate întru o dramaturgie pulsatorie, creează vaste întinderi expresive cu aspect monolitic. Din interiorul acestor blocuri se degajă o forță vitală și o voință de construcție impresionante. Limbajul muzical folosit
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
expresive cu aspect monolitic. Din interiorul acestor blocuri se degajă o forță vitală și o voință de construcție impresionante. Limbajul muzical folosit de Ștefan Niculescu se articulează în timp într-o stilistică proprie. Voi menționa în continuare trei topos-uri specifice acestui stil, mai puțin evidențiate încă în literatura de specialitate. Mult menționata eterofonie face parte din arsenalul tehnic al acestei muzici, desigur. însă, în opinia noastră, muzica lui Ștefan Niculescu s-ar putea defini mult mai bine prin termenii de
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
de "vox Dei" în chip de coral (în Invocatio, Deisis, Litanii). Modalitate de relaxare după tensionare și de relansare a fluxului muzical, unisonul nu poate fi despărțit de antipodul său, agregatul cromatic, care prezintă la Niculescu un al treilea element specific de vocabular. Rezultate ale unei "chimii" inefabile, agregatele cromatice posedă aici o expresie puternic individualizată. Nu se aseamănă cu armoniile mistice ale lui Messiaen, nici cu "brontozaurii" acordici ai lui Xenakis, ci duc cu gândul mai mult la coloanele de
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
se închipuie toate elementele. Există zeități ("supraființele iubitafizice"), ale căror nume sînt construite după tipare lingvistice germane, cîteodată ingenios, de cele mai multe ori facil: Ich, zeul Identității, Fing, zeul Amprentelor, Kuss, zeul Sărutului etc. Anul e împărțit în luni cu denumiri specifice: Bovarie, Maria, Aprilia, Jeni, Sexembrie, Dragostombrie, iar calendarul iubitafizic neortodox are printre sărbătorile sale: Zenobia Naumista la 12 augusta, Emma Bovary Adulatera la 23 bovarie, Veronika Suicida la 13 jeni etc. Totul gravitează în jurul celor 19 iubite imaginare, strigate într-
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
fel, deși are o limbă proprie care pe de-o parte refolosește asociațiile nătînge ale copilăriei, pe de altă parte realizează aceste asociații cu un limbaj sofisticat și foarte bine controlat, de la neologisme pînă la refrene, inversiuni și o topică specifică. Poezia care domină acest volum prin puterea imaginii pe care o evocă și prin simplitatea absolută, performantă a limbii e Firimituri: Mama a fost cea mai bună și cu mult/ cea mai frumoasă femeie din lume...// de la unu șaizeci și
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
noul mileniu (clonarea, organismele transgenetice, Internetul, civilizațiile extraterestre etc.) sau a considerentelor despre bogăția țărilor pe glob și felul în care s-au schimbat centrii de putere ai lumii de-a lungul istoriei. Amestecul unor direcții ținînd concomitent de valorile specifice atît a ceea ce se numește cultură înaltă, cît și popular culture, în dialoguri și eseuri scrise în același stil elegant, cu aceeași pasiune a faptelor, face ca toate aceste subiecte să apară de același rang: șocul civilizațiilor și cărțile lui
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
la Vadul lui Vodă"; "tre să shtii să faci de toate"; "soacra nu tre să se bage". Cu intenția de a reproduce graiul și registrul colocvial (care în acest caz, daca nu se suprapun, oricum interferează puternic), apar și forme specifice ale unor elemente gramaticale: ale demonstrativului (ista, aista, cela): "de unde negativismul ista?"; "taman aista trebuia să ne oprească"; "tinerii ceea" (= ceia) etc.; ale auxiliarului de perfect compus ("Ce-o muncit...?"; "s-o terminat discuția"; "s-o făcut doctor în matematică
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
atunci când o parte din lexic devine importantă pentru o persoană, aceasta învață. Nimeni nu mai ignoră astăzi ce înseamnă sale, delivery, off, chiar dacă nu vorbește engleza. Care ar fi a doua problemă lingvistică cuprinsă în proiect? Ar fi eliminarea caracterului specific al limbii. Dar ce anume caracterizează o limbă? Mai întâi, sistemul fonologic, adică sunetele. Ei bine, fiecare limbă are un sistem de sunete pentru compunerea cuvintelor, cu reguli. În protugheză, regula spune că nu există cuvinte care se termină în
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Există vreun cuvânt englezesc intrat în acest moment în limbă care să substituie un cuvânt din fondul lexical comun? Nu. Uite, asistăm la incorporarea termenului brother (frate). Doar că, în portugheză, brother înseamnă amic. Așadar, limba nu-și pierde caracterul specific, fiindcă nu este atinsă în sistemul ei fonetic, în sistemul gramatical sau în fondul lexical comun. Dar cu un brother pe aici, un printat pe colo, nu deschidem oare poarta pentru o amenințare mai profundă a limbii? Lexicul, care reprezintă
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
pare eseistului injustă: "e ca și cum ai atribui unei școli literare înfăptuirea unei lovituri de stat". Cu toate că trebuie să recunoaștem că nu erau adepții democrației de tip occidental, decepționați de racilele ei, cei numiți aveau o audiență publică foarte restrînsă. Crainic specifică în Memorii că tirajul ziarului Cuvîntul nu depășea 6000 de exemplare, ceea ce e cu atît mai grăitor pentru statutul unor publicații ca și confidențiale precum Criterion, Predania, Vremea. Într-o epocă în care erau în vogă discursurile populiste ale unor
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
cu acest alter ego, într-un palazzo ruinat. Caligrafiată "în cuvinte spurcate și-n flori de abis", urbea lagunelor apare sub semnul unui absurd notificat, spre a fi mai convingător, prin simțuri. Gratuitate? Mai curînd o... supragratuitate prin tendenționismul său specific, vehement fantast, detracat cu voință, dornic de-a șoca, de-a contraria, de-a sfida prin acea "teribilă logică a absurdului", traducînd starea de "oroare a vieții" asociată cu cea de "extaz al vieții", spre a ne sluji de cuvinte
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
o reprezintă. Cu excepția ÎPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (ortodox), toți ceilalți intervievați aparțin spațiului spiritual al catolicismului. Acest detaliu - de care, firește, trebuie să se țină cont la lectură - nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă. Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei, spațiul tradițional al catolicismului. Iar punctele de vedere exprimate de acești gînditori catolici sînt, de cele mai multe ori, foarte nuanțate, încărcate de bun-simț. Se tot face caz despre o eventuală
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
trage, cu inocență, spuza pe turta croaților. Argumentele sale ar putea stîrni zîmbete celor aflați, cît de cît, în cunoștință de cauză. Profesorul croat face o distincție între naționalism (specific celor care invadează un teritoriu străin) și dragoste de țară (specifică celor care își apără propriul teritoriu). Pe baza acestei logici este lesne de înțeles, în cadrul războiului iugoslav, cine au fost naționaliștii și cine cei mînați în luptă doar de dragostea de țară. Problema devine ceva mai confuză dacă punem la
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Din întunecata și atât de îndepărtata mea copilărie au parvenit până la noi câteva jucării din care cea mai importantă este fără îndoiala ursul Ursei”. Pot fi totuși incluse în această clasă formațiile cu sufixe diminutivale și în genere cu sufixe specific onomastice: „o păpușă micuță care mirosea a căpșuni și de fapt așa am și numit-o: Căpșunica”; „Bobica (o fetiță clown)”; un urs care „era emblema Berlinului și îl botezasem Berlinel”; „Pufulete (un urs mare, galben)”. Între exotism și autohtonism
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]