667 matches
-
plini de făină pe care, apoi, o vând comercianților, după care își reiau vechea ocupație: cerșitul”. Cu certitudine, de aceea s-a luat măsura de supraveghere strictă a țiganilor nomazi care, iată, luând exemplu de la minoritarii evrei, se apucaseră de speculă devenindu-le, astfel, concurenți pe piață. Revenind la evreii vasluieni, după plecarea intempestivă într-o direcție necunoscută (dar previzibilă, probabil în Palestina) a tov. avocat Moise Abramovici, cel ce deținuse funcția de președinte al Comitetului Democratic Evreiesc local, comuniștii l
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
De aici rezultă că solicitanții aveau nevoie de asistență juridică și nu numai în chestiunea cetățeniei ci și în cea a numeroaselor infracțiuni (în special de natură economică) în care evreii erau anchetați sau acuzați, la loc de frunte stând specula cu aproape orice produs, inclusiv cu cea a banalelor chibrituri. Ei bine, tocmai asta urmărea și noul resort juridic înființat la nivelul fiecărui CDE din județele unde trăiau evrei. Avocatul Elias Gold, își începuse referatul de înființare cu următoarele fraze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1941: „...în chestiunea evreilor cari sunt folosiți la lucrările de căi ferate sau la detașamentele de muncă indicate de Marele Stat Major (...) ne sesizează că acei evrei se aprovizionează plătind prețuri mari în acele regiuni. Cum acest lucru la încurajarea speculei și ridicarea prețurilor (subl.ns.) vă rugăm a ordona în subordine să interzică ca acești evrei să se mai poată aproviziona altcum decât prin unitatea lor de aprovizionare, neavând dreptul de a face altfel de cumpărături”. Un alt document ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rubricuță care se numea „grija față de cadre”. Această „grijă” față de papagalii neobosiți ai pcr se materializa sub forma unor alimente ce purtau frumoase ciubote roșii pe piața liberă dar care se vindeau, totuși, pe ici, pe acolo, la prețuri de speculă uriașe! Pe timpul foametei, activiștii acestui partid ipocrit și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb, zahăr și multe alte bunătăți. Cei mulți și considerați proști trebuiau să se mulțumească doar cu un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Convenția de Armistițiu care nu sufereau niciun fel de amânare; arestări abuzive întreprinse în rândurile celor care nu voiau sau nu aveau de unde da produse cu destinația Rusia sovietică; anarhie prin satele noastre; evrei puși pe căpătuială prin explozia speculei cu orice, etc. La toate acestea, datorită secetei prelungite, se mai adăuga și lipsa reproducătorilor autorizați de Stat care, fie muriseră de foame, fie muriseră mâncând „valoroasele” frunzare sau bețele de stuf recomandate călduros de către incompetenții de la minister. Iată ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost create de Stalin special pentru a ne rade de pe suprafața pământului ca națiune civilizată și au aprobate cu un entuziasm suspect de către comuniștii de la București. Bine-nțeles că din penuria cronică de produse de tot felul s-a născut specula, marele dușman al omului simplu, fără apărare, soră bună cu sărăcia lucie. Încercând să diminueze efectele acestui flagel, noile autorități au impus în piețe mercurialul (prețuri obligatorii fixate de către stat) care a rămas în vigoare până în luna decembrie a anului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Creșterii Animalelor din cadrul MAD de la București, în adresa nr.404/28 februarie 1948 trimisă SSV Tutova, prin care cerea relații despre stabilimentele bârlădene în care se procesa carnea. Motivul era unul cât se poate de stringent la acea vreme: stârpirea speculei și a clandestinității. Iată ce scrisese responsabilul ministerial: „Deoarece din rapoartele primite până în prezent nu reiese situația reală (subl.ns.) a industriilor alimentare de origine animală, binevoiți a dispune ca serviciile sanitare veterinare din rețeaua în subordine, să înainteze până pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
solicitări de ordin personal”. Această frază lungă a fost subliniată în documentul original, iar ortografierea literei „â” sau a cuvântului „sunt” fuseseră „î” și „sînt”. Referitor la „...respectarea regulilor de comerț și îmbunătățirea prestărilor către populație”, Smitd amintea de: „... combaterea speculei, a vânzărilor preferențiale (subl.ns.) (...)”. În ceea ce privea specula, într adevăr, în acea perioadă acest fenomen specific lipsurilor de tot felul, era în puternică ascensiune iar de vânzările preferențiale precum și de cele condiționate își amintesc mulți din cei ce-și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
subliniată în documentul original, iar ortografierea literei „â” sau a cuvântului „sunt” fuseseră „î” și „sînt”. Referitor la „...respectarea regulilor de comerț și îmbunătățirea prestărilor către populație”, Smitd amintea de: „... combaterea speculei, a vânzărilor preferențiale (subl.ns.) (...)”. În ceea ce privea specula, într adevăr, în acea perioadă acest fenomen specific lipsurilor de tot felul, era în puternică ascensiune iar de vânzările preferențiale precum și de cele condiționate își amintesc mulți din cei ce-și făceau cumpărăturile prin golașele magazine. Spre exemplu și spre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost principalii beneficiari ai ridicării prohibiției. Contrabanda a cunoscut acum o mare înflorire, căci, măsurile luate în acest sens au fost ineficiente. Urmările directe ale vânzărilor excesive de produse agricole în afara granițelor țării au fost lipsurile de pe piața internă, scumpetea, specula. Producătorul era tentat să vândă în afară, nu pe piața internă, unde câștigul era mai mic. Cei care au profitat au fost marii agricultori; cei mici au fost victimele intermediarilor care s-au îmbogățit pe seama lor. Politica internă n-a
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
pentru reglementarea schimburilor cu străinătatea, comisia a favorizat totodată și obținerea unor mari profituri de către exportatorii români, de altfel, principalii beneficiari de pe urma activității ei. Aplicarea corectă a măsurilor menționate ar fi trebuit să aibă rezultate pozitive: acoperirea consumului intern, atenuarea speculei marilor proprietari agricoli și negustorilor etc. Aplicarea lor făcându-se însă defectuos, s-au înregistrat efecte contrarii: scăderea, în ciuda restricțiilor, a rezervelor interne și o compensație neînsemnată pentru bugetului statului, rezultată din taxele aplicate. Așa se explică de ce a fost
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
reușit, prin încheierea convențiilor politice și militare din august 1916, un mare succes diplomatic, în politica internă a condus țara în acești ani cu o administrație slabă și coruptă. Mulți membri ai Partidului Național Liberal s-au îmbogățit în timp ce înfloreau specula, scumpetea și contrabanda.
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
care nu o considera la înălțimea problemelor epocii contemporane, într-o eră a "cezarismului", el declara că scrie "pentru oameni de acțiune și nu pentru spirite critice". Pesimismul său nu se dorea a fi "un sistem în care să putem specula", ci "o imagine a lumii în care trăim". "Pentru filozofia de dragul filozofiei scria în eseul Pessimismus? din 1921 am avut dintotdeauna cel mai profund dispreț"124. În opera sa capitală Declinul Occidentului (Der Untergang des Abendlandes), care a fost editată
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ce-au făcut pentru umanitate cei care au averi chiar cu mult mai mari? Răspunsul este că n au făcut nim ic deosebit pentru a-și merita averile. Aceste averi le-au făcut prin tot felul de șmecherii, ,,inginerii financiare“, speculă, înșelăciune și furt. În realitate, banii pe care-i dețin sunt ai altora ! În țările cu o situație mai apropiată de normalita te, este valabil următorul aspect: bunicul și-a câștigat existența făcând ace de cusut, tata și a câștigat
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
cu ușile stricate și cu mînerele de lemn arse tăciune. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 14 Doamna Vauquer: (65) [...] toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți, unde s-a cuibărit specula și al cărei aer dospit și înmiresmat e respirat de doamna Vauquer fără nici o scîrbă. Chipu-i rece ca întîia brumă de toamnă, ochii-i împresurați de zbîrcituri, cu expresia lor care trece de la surîsul profesional al dansatoarei la posaca
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
drum? Bineînțeles că nu făceam confuzie între munca salariată, profitul capitalistului care provenea din exploatarea muncii și comerțul propriu-zis, adică această veșnică circulație a mărfurilor, veche cât și omul, bazată pe cerere și ofertă și nici între comerțul cinstit și speculă. Cât despre literatură, faptul că Marx aflase de la Balzac mai multe despre economie decât de la toți economiștii luați la un loc, mi se părea că e cu atât mai bine pentru Balzac, al cărui legitimism desigur că nu-i plăcuse
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
când era nevoie se duceau la Dașova să-și facă afacerile". La fel, "erau mulți funcționari mici, din oraș, funcționari la poștă și alții, care locuiau în mahalaua Dașova... Administrația având nevoie de serviciile lor, s-a început o întreagă speculă cu biletele de voie pentru circulația între Dașova și oraș". S-au înregistrat însă cazuri, când, pe motiv că nu posedă bilete de voie, medicii nu erau lăsați să pătrundă în mahala pentru a-i îngriji pe bolnavi. Nemaivorbind de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
frumoasă. ["DACĂ N-AR EXISTA DEOSEBIRI"] 2261 Marea n-ar face valuri și n-ar avea albsolut nici o mișcare, ci apa ei ar putrezi și s-ar bahni dacă temperatura ei ar fi pretutindenea egală; omenirea ar putrezi în corupție, speculă și pornocrație dacă n-ar exista între popoare deosebiri de cultură și mai cu seamă deosebiri de vrâstă. {EminescuOpXV 62} {EminescuOpXV 64} {EminescuOpXV 65} {EminescuOpXV 66} {EminescuOpXV 67} Lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu {EminescuOpXV 68} {EminescuOpXV 69} SOCIOLOGIE ȘI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
principiilor de echitate fiscală. În cadrul modalităților de determinare a veniturilor impozabile În practica internațională s-a manifestat tendința de tratare exhaustivă a conceptului de venit, luându-se În calcul și câștigurile din capital, câștigurile excepționale din jocuri de noroc, pariuri, speculă ș.a., precum și avantajele În natură. În schimb, a crescut sfera cheltuielilor ce puteau fi deduse din venitul impozabil. În mod frecvent, acum sunt admise la deducere cheltuielile care concură la formarea sau conservarea veniturilor; cheltuielile profesionale; primele pentru asigurările de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rog, nu dumneavoastră personal, cu dumneavoastră nu am nimic, vreau să spun că a băgat-o la zdup nevasta ăluia de era croitoreasă, nu știi dumneata, că n-ai de unde să știi, n-are importanță, a pârât-o că face speculă. Ce dacă și-a vândut haina de blană, era haina ei, era de vulpe, domnule, și o haină de vulpe este foarte scumpă, putea să câștige un ban frumos, că nu avea servici și trebuia să-l țină pe Sandu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și trebuia să-l țină pe Sandu la școală, nu-l știi pe Sandu, nepotul meu, acum e În America, trebuia să-l țină la școala tehnică că atât avea voie, la școala tehnică sau la meserie. N-a făcut speculă, a vândut-o pe nimica toată până la urmă, cui dracului Îi trebuia atunci haină de blană, era roasă de molii. Cică dacă sunt molii multe, În anul ăla se face război! Pe dracu, nu s-a făcut nici un război. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
numai pe Curt, ci și pe bărbatul tânăr care fusese cândva el însuși și care căutase exact aceeași atmosferă, strecurată odată cu dungile de lumină în odăile întunecoase: —Și ce mare brânză mai e și un bancheraș care trebuie să facă speculă cu banii altora când el însuși nu are nimic, decât datorii la o bancă? Păi unul ca ăsta nu-i altceva decât un prăpădit de angajat, care n-o să reușească în vecii vecilor să se ajungă. Curt scoase fornăitul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ceapă“mai era, pe deasupra, și utilă afacerii. Mai mult nu se poate spune despre asta. Ceea ce este convertit în literatură vorbește pentru sine. Dar, chiar dacă ar fi ca „Pivnița cu ceapă“ să fi supraviețuit Czikos-ului, aerul înnecăcios din localul de speculă al lui Otto Schuster continuă să fie lipit de mine; lămpile cu petrol erau cele care produceau atmosferă și o lumină discretă. Noi, cei trei muzicieni de ocazie, aveam rareori parte de o pauză. Abia mult după miezul nopții, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
știam de exsitența celuilalt. — Ei bine, ea știa evident de a ta. Findlay se rezemă de perete, examinându-și unghiile și savurând confuzia în care mă aruncase informația oferită de el. După un timp - și mai mult din răutate, bănuiesc - speculă cu răceală: — Poate că reputația ta literară a ajuns la urechile ei, Michael. O fi citit o cronică a unuia dintre romanele tale mult admirate și a decis că nu se poate dispensa de serviciile acestui om. Dar abia auzisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rolul acestuia este diferit decât într-o întreprindere capitalistă; intrarea și ieșirea membrilor asociați în /din cooperativă este teoretic liberă; capitalul este variabil, atât datorită variației numărului membrilor cât și a variației contribuției asociaților; scopul cooperativei nu este acela de speculă sau de valorificare a capitalului, ci acela de a satisface unele nevoi economice și culturale ale membrilor săi; originea și conducerea democratică a cooperativei și egalitatea în drepturi și obligații a celor asociați; participarea activă a membrilor asociați la funcționarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]