4,078 matches
-
îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător. Am urcat singur și era pustiu tot versantul... Când m-au ajuns ei? Nu se poate! S-a întâmplat ceva. Unde sunt?” se întreba el contrariat și speriat. Apoi înțelese că se vorbea chiar despre el. Foarte atent, a ascultat fără să clintească un deget. Până a auzit că un om este învinovățit că l-a lovit cu mașina. Se spunea că este în comă, că poate muri
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
cât o lingură din lemn. Seceta pustiitoare din anul precedent își pusese amprenta peste tot, în ciuda faptului că părinții erau tineri, normali și sănătoși. Mama, o femeie în floarea tinereții, brună, cu părul ca tăciunele și ochi căprui de ciută speriată, strângea cu duioasă stângăcie copila la sânu-i fraged. Neliniștit, tatăl, încerca o întreagă gamă de emoții și lăcrima la gândul c-ar fi putut s-o piardă. Își ștergea pe furiș lacrimile ce-i luminau ochii de jad și șoptea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place, am vrea puradeii cu ea să se joace”... Și speriată, mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
și o deschide, apoi scoate o pungă cu un conținut alb. - De unde ai asta? Ingrid lasă ochii în jos. - Din cabina lui Voquin. M-a rugat să i-o aduc! Mai are și altele! - Ai cheile? Femeia îi întinde cheile speriată. - N-am știut că-i vorba de droguri! murmură. Jur că n-am știut! Thomson nu se poate abține să-i tragă o palmă. - Ți-am spus doar să ai mare grijă cu omul ăsta! Referință Bibliografică: Drumul apelor, 19
DRUMUL APELOR, 19 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487251965.html [Corola-blog/BlogPost/376319_a_377648]
-
seama că între dărâmături sunt trupuri și suflete zdrobite. Locatarii blocului frânt, prăbușit nefiresc, cei care au reușit să iasă la timp dintre așa numiții „pereți din beton armat” sunt de partea cealaltă, aflați în stare de șoc. Dintre trecătorii speriați câțiva se apropie și chiar se strecoară printre resturile de planșee de beton, atât cât se poate, fără să zăbovească prea mult. Teama că o eventuală replică îi poate surprinde acolo îi îndepărtează, oricât de puternică este dorința de a
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1480325620.html [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
tunete de răsună codru. Se apropia furtuna. Rafalele vântului îi biciuiau nemiloase obrajii. Dintr-o dată diavolul se opri brusc. Cal și călăreț se rostogoliră grămadă la rădăcina unor stejari seculari. Amândoi, amețiți, rămaseră câteva clipe nemișcați, apoi calul se ridică speriat și sărind în două picioare necheză gata s-o zbughească la întâmplare prin întuneric. Dar animalul nu făcu trei salturi că o gheară uriașă se înfipse în coama sa și-l trânti la pământ. Pătru Valdescu revenindu-și din buimăceală
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
meu eram tot cu mintea la joaca și la copiii care se strângeau pe malurile celor două ape care străjuiau orașul. Dimineață stăteam eu ce stăteam pe acasă și dus eram fără să cer voie și veneam doar seară, nemâncat, speriat și îmi era o frică de nu aveam curajul să intru-n casă ci doar mă urcăm pe fundație sub geam să văd cine-i prin bucătărie și care-i atmosferă, o iau sau nu. Aveam și am o mamă
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
meu eram tot cu mintea la joaca și la copiii care se strângeau pe malurile celor două ape care străjuiau orașul. Dimineață stăteam eu ce stăteam pe acasă și dus eram fără să cer voie și veneam doar seară, nemâncat, speriat și îmi era o frică de nu aveam curajul să intru-n casă ci doar mă urcăm pe fundație sub geam să văd cine-i prin bucătărie și care-i atmosferă, o iau sau nu. Aveam și am o mamă
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
sosi și radie de fericire și împlinire. Se lăsă cuprinsă de extaz, rupându-se parcă de existența pământeană. Două făpturi îmbrățișate se depărtară agale de pe pod și se pierdură în noapte pe străzile Parisului. În dimineața următoare femeia se trezi speriată și răvășită de grețuri. - Ce ai pățit, iubito? - Probabil înălțimea turnului sau zborul din noaptea trecută...- răspunse ea. Grețurile, amețelile și lipsa poftei de mâncare se amplificară și în zilele următoare consultară un medic. După câteva minute, acesta le zâmbi
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
către interiorul mașinii, atât cât se putea vedea, fără să se apropie. Nu era nimeni în mașină. Când se afla exact în dreptul ușii din spate și întorsese capul, a simțit două brațe puternice cuprinzând‑o pe după umeri și îmbrățișând‑o. Speriată, a încercat să se elibereze, dar într‑o fracțiune de secundă o mână i s‑a așezat pe gură și alta pe cap și, cu o forță pe care ea nu a putut‑o învinge, au obligat‑o să‑și îndoaie
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
telefonul din mână și, parcă în același timp, portiera închizându‑se cu putere. Nici nu și‑a dat seama că, imediat, autoturismul a pornit în mare viteză... * Nu tot atât de repede și‑a revenit Iuliana. A deschis ochii după câteva minute, speriată și năucă, s‑a ridicat și a încercat să se așeze pe canapea. În oglinda retrovizoare de interior nu distingea fața bărbatului aflat la volan, dar i‑a văzut privirea atentă. O fixa cu ochi mici și răi la fiecare
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
Măi, băiatule, măi! El nu este chiar așa cum îl crezi tu. Poate că în baza declarațiilor tale o să-i vină și lui rândul... ca și prietenului Ulieru... Scap și eu de o canalie! - Doamnă, vă rog! a implorat-o Fănel speriat. Nu vreau să știu... - Da, da. Nu trebuia să știi. Am convingerea că nu vei vorbi niciunde despre asta. Iar eu le știu pentru că sunt judecător, băiatule... - Dumneavoastră?! Fănel era uluit cu adevărat. Eu... eu, iertați-mă, nu știu cum... - Lasă! Nu
ISPITA (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_21_.html [Corola-blog/BlogPost/356897_a_358226]
-
muritori. Vor predomina genele din omul muritor. Și cum stăteau ei astfel îmbrățișați în pufosul și parfumatul pat matrimonial, prin geam străbătu o lumină ciudată, iar de afară se auzi zarvă. - Cin’ să fie la ora asta târzie? - tresări Narcisa speriată. - Cred că avem vizitatori! Vorbeam de strigoi și strigoiu-i la ușă! - râse bărbatul, ridicându-se. Într-adevăr, curtea era luminată de caleașca de aur și de cele două perechi de cai năzdrăvani. - Ce faci, bunicule, îmi înapoiezi trăsura? - Încă nu
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
nu mai cobora până seara. Stătea în vârful lui, mâncând cireșe și privind la valea pitită între pomi și grădini, străjuită în toate părțile de dealuri înalte și păduri. Uneori se punea să cânte împreună cu păsarile, care la început zburau speriate, văzând-o acolo, dar apoi se obișnuiseră, o considerau o altfel de pasăre, mare, ciudată. Ea însăși se simțea așa, o pasăre, și uneori se gândea că dacă și-ar da drumul de acolo, din vârf, ar zbura. -Ce -ai
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
se dărâmă în juru-i. Îi mărturisise că-l iubea, dar de ce totul trebuie să se termine? Ce dacă va pleca? Și el va pleca să studieze, dar se pot întâlni. -Maria, explică-mi, nu înțeleg nimic. -Glasul îi suna febril, speriat, rănit. -Dorian (El tresări, era prima dată că îl chema pe nume),aș vrea să poți înțelege, când eu plec, încheind o etapă din viață, nu mă întorc niciodată la ce a fost, e ca și cum aș vrea să mă întorc
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Text scris de Georgiana Luiza Fati (11 ani) Astăzi, la școală, a venit un copil nou, cu totul diferit. Se numește Adrian. Când a intrat în clasă, părea absent, înfricoșat și speriat. Ne-a salutat timid, în timp ce doamna profesoară îl prezenta. Mi se părea un băiat obișnuit. L-a poftit să ia loc în bancă. El a mers printre bănci până la locul indicat, s-a așezat și a rămas tăcut, până la sfârșitul
SUFLET DE COPIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1414612455.html [Corola-blog/BlogPost/374489_a_375818]
-
tei și salcâm din jur. Atunci am și fost atacat pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ..................... Am bătut la o ușă și mi-a deschis un individ cu un ten palid, speriat, dar mi-a luat totuși pliantul pe care i l-am întins, după care a închis repede ușa masivă din metal. Am coborât scările și am ieșit din bloc, destul de greu de altfel, ușa era strâmtă și semi-baricadată, iar pe
APOCALIPSA. MOARTEA NU ESTE UN SCHELET CU O COASĂ CLASICĂ, CI O FEMEIE FRUMOASĂ CU UN COSITOR ROTATIV CU LAMĂ, DE ULTIMĂ GENERAȚIE. de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1433077753.html [Corola-blog/BlogPost/377816_a_379145]
-
Iezii și-au dat seama că e lupul și l-au primit cum se cuvine. Adică unul cu lingură de lemn, altul cu polonicul de ciorbă și altul cu matură. L-au alungat cât ai zice peste. Lupul a fugit speriat. S-a întâlnit cu capră: - De unde vi, lupule, precis ai fost la iezii mei. I-a vino tu la mine să te duc în pădure, să te leg de copac. - Lasă-mă coana capră că destul m-au alungat iezii
CAPRA CU TREI IEZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Capra_cu_trei_iezi_al_florin_tene_1355936694.html [Corola-blog/BlogPost/351546_a_352875]
-
zeu!) mă veți găsi pe străzile mele sau dacă din politețe sau din binecuvântate pricini scrisul meu vă va ademeni mă veți găsi pe-aceleași străzi ce dau buzna în viața mea tremurîndă străzi fumurii străzi cu cîini slăbănogi și speriate fantome străzi cu îndrăgostiți și pătimașe săruturi străzi ce înghit străzi: bulevardul Carol I înghite strada Eminescu, strada Gane înghite strada Pogor strada Bălcescu înghite strada Grigore Vieru strada Cimitirului strada Libertății... Străzi ce înghit visele trecătorilor străzi pentru cei
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_necititorilor_mei_daniel_corbu.html [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
cu tac-tu cu tot, să vezi bătaie ce‑ți dau eu ție acușica! și‑a îndreptat Ioana trupul din mijloc și a ridicat mâinile pline de surcele spre el a amenințare. Ai tăcut? l‑a întrebat apoi, văzând figura speriată a copilului descurajat de gestul ei neașteptat. Ai mâncat? Spală‑te și culcă‑te! l‑a îndemnat ea, văzând mișcarea înceată a capului în sens afirmativ, după care a ieșit mânioasă și a dus surcelele la bucătărie. Și‑a făcut
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
adâncurile pădurii cu animalele la trap. Deodată tăcerea este spintecată de cântecul huhurezului, apoi de urletul unui lup. Din instinct, căpitanul pune mâna pe spadă. Împrejurimile sunt sumbre și înfiorătoare. Pe lângă el țâșnește o umbră hidoasă și calul se poticnește speriat, dar nu nechează de parcă îi pierise graiul. Principele îi face semn să nu scoată o vorbă și să continue drumul la pas. La lumina lunii, undeva între luminișuri, o arătare neagră se strecoară printre stejari. Atmosfera devine din ce în ce mai stranie. Preda
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
se îndreptă spre mal. - Ai înnebunit? Astea-s ispitele necuratului! Urmează calea stabilită. Orice abatere de la înțelegere ne poate costa viața. - Ha, ha,ha!... - răsună în codru un râs ce se pierdu în ecouri. Caii se ridicară în două picioare speriați. - Măria Ta, de ce donezi necuratului jumătate din comoară? - Pentru bună pază. Eu n-am făcut pact cu el. Vrăjitoarea e negustoarea și deține miracolul vrăjitoriei numai prin puterile diavolului, iar după moarte sufletul îi ajunge în fundul iadului. Undeva în apropiere
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
suflet. - Nu are așa ceva! În sfârșit ajung în partea opusă a lacului pe direcția stejarului unde îngropaseră galbenul. O arătare cu aripi uriașe se desprinde dintre umbrele nopții, zboară pe deasupra pădurii și se oprește între doi stejari tineri. Caii nechează speriați și se ridică în două picioare gata să-și trântească stăpânii la pământ. Din gâtlejul ciudatei păsări ies sunete înfiorătoare, apoi aruncă pe cioc o flacără ce pârjolește iarba din jur. Zburătoarea își desface aripile arătându-și ghearele puternice și
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
să aștept să se oprească cât de cât ninsoarea: Era aproape imposibil să înaintez! M-am întors la stație și am așteptat o jumătate de oră, dar ninsoarea nu a încetat nici o clipă, parcă ningea cu fulgi și mai mari! Speriat că voi rămâne, cu siguranță, blocat în orășelul acela și v-a trebui să aștept poate o zi, ca drumul să fie curățat, m-am hotărât ferm, ca de data aceasta să plec oricum mai departe: Fie ce-o fi
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461538935.html [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
da pe mâna jandarmilor. S-au certat crunt. Într-o noapte, ce s-a gândit Marin să facă, a luat capra din bătătură, s-a dus cu ea la geamul omului chiar la miezul nopții și strângând capra care zbiera speriată, a zis cu vocea schimbată: - Te împaci cu Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]