391 matches
-
neapărat dumneavoastră, ar avea această putere fără nici un fel de îngrădire, fără să existe vreun loc către care să se întoarcă, fără alte resurse, fără ușurare, fără... speranță. Innelda vorbi explodând de mânie: - Doamne, câte tâmpenii! Se lăsă, copleșită, pe speteaza scaunului, răsuflă adânc, apoi dădu supărată din cap. - Domnule maior, zise ea, cu asprime în glas, îmi pare rău pentru dumneata. Fără îndoială, ceea ce știi despre istoria familiei mele ți-a sugerat că pericolul abuzului de putere nu există. Observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Hedrock are un caracter personal. Dar am fost profund tulburată de descoperirea faptului că e spion. Era un lucru impresionant. Suna convingător și conversațiile particulare dintre bărbați, care se întrerupseră cînd vorbi ea, nu fură reluate. Hedrock se lăsă pe speteaza scaunului, sentimentul înfrîngerii crescînd în el cu fiecare clipă ce trecea. Mai mult decît limpede, orice se va fi ascuns îndărătul acestei execuții, era un lucru de proporții prea mari, prea importante, pentru a fi răsturnat prin simplă istețime. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
odată îndepărtată această barieră, tensiunea revenise. Momentul plecării! Pleacă imediat! Țelul era clar si intens. Și datorită acutei sale conștiințe în privința lucrurilor pe care le știau Arsenalele, nu avu curajul să ignore avertismentul primit. Se lăsă totuși pe spate pe speteaza scaunului și-l privi calm și sobru pe interlocutor. Cînd plecă ar fi vrut să-l ia cu el pe Neelan și asta însemna un proces bine pus la punct. Își făcu niște calcule mintale și dădu încet din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Innelda, dar văd că ți-au apărut niște riduri pe obraz. Sper că nu te lași doborîtă de ultimele evenimente. ― Niciodată nu mi-am jucat rolul cu mai multă prudență, răspunse ea. După ce întrerupse legătura, se reașeză și, lăsîndu-se pe speteaza scaunului, se gîndi încordată: "De ce să nu-l aleg pe el? Nimic n-ar putea rezolva mai ușor criza actuală decît o căsătorie rapidă, dar cu multă pompă". Făcu o pauză, încruntîndu-se la amintirea opiniilor în această privință, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
pereți și la distanțe mari, atunci absorbirea bărcii sale de salvare în cala unei mașini de proporții mai mari era fără doar și poate de domeniul posibilului. Se simți sfîșiat de o înțelegere din ce în ce mai clară a situației lui. Recăzu pe speteaza scaunului, slăbit și epuizat de intensitatea conflictului său emoțional. După o vreme mintea i se potoli. Văzu cu luciditate că în mod evident este prizonier și la timpul potrivit avea să-și afle soarta hotărîtă de alții. Se lăsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
bine dacă după ziua de azi mai poate rămîne în cadrul firmei. Triner păru nedumerit, șovăi, iar apoi dădu o indicație scurtă prin teleecran. O voce clară și răsunătoare promise să vină imediat sus. Triner închise aparatul și: se lăsă pe speteaza scaunului. ― Va să zică dumneata ești individul din spatele acelui misterios teleecran din perete, zise el în cele din urmă căutînd să cîștige timp. Făcu un semn către desenul tapetului de pe perete, iar apoi spuse brusc cu multă intensitate în glas: ― Împărăteasa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
SPUSE PE UN TON CIUDAT DE OFICIAL: \ VOI AVEA GRIJĂ SĂ FIE ÎNȘTIINȚAT CĂPITANUL HEDROCK DE DORINȚA DUMNEAVOASTRĂ URGENTĂ DE A DISCUTA CU EL. DECI ȘTIA! MĂCAR ATÎTA PUTUSE AFLA. ÎN REST... GONISH SE LĂSĂ CU UN AER MELANCOLIC PE SPETEAZA SCAUNULUI. DECI EA AVEA SĂ-L ÎNCUNOȘTIINȚEZE PE HEDROCK. DA? PARCĂ-L ȘI VEDEA PE HEDROCK PRIMIND ACEASTĂ INFORMAȚIE CU UN AER SARCASTIC. GONISH ÎȘI ÎNDREPTĂ ÎNCET SPINAREA. SITUAȚIA LUI DEVENEA DISPERATĂ. ÎNTREAGA LUME A ARSENALELOR SE PREGĂTEA SĂ ACȚIONEZE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
MULT DE ALPHA A, STEAUA AFLATĂ APROAPE DREPT ÎN FAȚĂ, ȘI DACĂ VREM SĂ REÎNVIEM CADAVRUL TREBUIE SĂ ACȚIONĂM REPEDE. Dacă vrem ce? întrebă Hedrock. NU PRIMI NICI UN RĂSPUNS ȘI DE FAPT NICI NU AVEA NEVOIE. SE LĂSĂ MOALE PE SPETEAZA SCAUNULUI ȘI SE GÎNDI: "PĂI BINEÎNȚELES! ERA EVIDENT DIN CAPUL LOCULUI. AM CONSIDERAT NORMAL CA EI SĂ ÎNCERCE SĂ STABILEASCĂ O CONEXIUNE SENSORIALĂ ÎNTRE UN TRUP VIU ȘI UNUL MORT, DAR ACEASTĂ PRESUPUNERE SE BAZA PE CONVINGEREA MEA CĂ UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
că vreau ca trei sute de oameni pe care nu-i cunosc să vină la nunta mea? Îi strig. Îți Închipui că voiam nenorocitul ăla de biban de mare chilian În meniu sau ororile alea de funde albe uriașe legate de speteaza scaunelor? — Păi, de ce n-ai spus nimic dacă nu ți-a convenit? Ai avut, slavă cerului, destul timp. — Din cauză că n-am vrut să par nerecunoscătoare și pentru că mi-am dat seama de multă vreme că asta nu e nunta mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Roșești! exclam eu șocată. O, Doamne. Ai cunoscut pe cineva, nu-i așa? Ai cunoscut un tip! — Nu, nu, nu e nimeni, zice, iar obrajii i se aprind și mai tare, dînd-o de gol. Fugi de-aici! Mă las pe spetează și Îmi Încrucișez brațele, privindu-i gesturile stînjenite cu un rînjet pe față. — Nu pot să cred că ai cunoscut pe cineva și că nu ne-ai Împărtășit toate amănuntele picante. Nu-i de mirare că nu ne-ai lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de acuratețe. Dar el și cu mine eram prieteni - profund atașați - și prietenia n‑ar fi fost posibilă dacă nu ne‑am fi Înțeles spontan unul pe celălalt. În discuția la care mă refer, și‑a rezemat capul chel pe speteaza fotoliului. Mărimea feței lui largi, Înțelegătoare, brăzdate de riduri, mă făcea să mă mir de forța de susținere a mușchilor gâtului și umerilor, pentru că picioarele lui aveau un minimum de mușchi. Doar atât cât să‑și facă datoria de picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care nu se sinchisea nici cât negru sub unghie. Herbst s‑a aplecat deasupra patului și l‑a strâns În brațe pe Ravelstein. - Chick, adu, te rog, un scaun pentru Morris! Am tras lângă pat scaunul de piele italienesc, cu speteaza rotundă. Nu‑ți venea să crezi că Herbst era ținut În viață printr‑un transplant. Arăta destul de bine Încât să poată face față vieții normale. Un moment aproape am bănuit că Ravelstein ar fi preferat ca acest cel mai vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
stil personal care să dea indicii privind gusturile lui Hazel. S-ar fi zis că păstrase ce rămăsese de la locatarul de dinainte și adăugase mobilier doar din pură necesitate, cumpărând cele mai simple obiecte posibile. Masa, canapeaua și scaunele cu spetează dreaptă erau exemple atât de generice ale categoriei din care făceau parte, încât uitai cum arată imediat ce-ți luai ochii de la ele. În spatele canapelei erau două rafturi de cărți încărcate cu texte de piese de teatru, fără fir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe masă, pe chiuvetă, pe dulapuri, pe veioze... aceste vietăți preferă întotdeauna să se așeze mai degrabă pe o margine, pe o muchie, pe o bară sau pe un fir, decît pe o suprafață plată. Locurile cele mai disputate sunt spetezele scaunelor, pianina, etajerele bibliotecii, ceasul cu cuc, draperia din salon, cuierul din hol, abajururile... Cînd au început să-și dispute locurile din bibliotecă am fost foarte încîntat întrucît datorită acelei agitații de aripi toate bibelourile din sticlă și porțelan s-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cînd un nou-venit impulsiv, pestriț și cu cap oval, cu cioc ușor curbat, a încercat să-și facă loc în bucătărie și a încercat peste tot... L-au respins însă toți porumbeii deja aliniați sau ghemuiți în grupuri compacte pe speteze, pe rafturi și pe chiuvetă, pe frigider și pe mașina de spălat rufe, pe scaune și pe dușumea... nou-venitul a observat totuși o anumită posibilitate de încrustare pe aparatul de radio, un aparat de modă veche, cu mici butoane pentru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îl ascund în ea, apoi îmi repun batista în buzunar. reiau apoi baletul conveniențelor sociale, salut oameni, strîng mîini, zîmbesc misterios (ca să nu fiu obligat să vorbesc prea mult). Iar la prima ocazie mă aplec din nou, la adăpostul unei speteze de scaun sau pur și simplu sub una din băncile amfiteatrului și extrag o altă bucată fibroasă de carne din gura mea aproape paralizată din cauza acestor stocuri ilicite... nu știu de ce, dar aproape toate bucățile extrase sunt extrem de fibroase, ca și cum
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
valiză, pe care o trecuse în mâna stângă, neavând răgazul s-o așeze undeva. Otilia, sfârșind prezentarea, părăsi brațul lui Felix și se rezemă de scaunul lui Pascalopol, întrebînd: - Cum merge? - Prost, domnișoară Otilia! zise acesta, întorcînd un capgaleș spre speteaza scaunului său. Rămas singur, Felix căută o scăpare din această ciudată situație și se retrase spre fundul odăii, unde, în semiobscuritate, se zărea o canapea de pluș roșu. Văzîndu-se uitat de toți, își lăsă în sfârșit valiza jos și se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
distracție trecătoare, de antrenament. Trecuseră peste două ore de încordare monotonă de când Felix fusese uitat acolo și nimeni nu se mișca de la masă. Într-un târziu, Pascalopol lovi zarurile definitiv în semn de încheiere și se lăsă, respirând tare, pe speteaza scaunului. - Cocoană Aglae, eu zic să trecem la cărți! Aglae luă un pachet de cărți, în vreme ce Costache se ridicase și cu grijă minuțioasă strânsese jocul de table și-l pusese deoparte, le mestecă și le depuse în mijloc, în scopul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
descoperi cu mirare că odaia era tapetată cu o hârtie dungată și cu mici flori de miozotis. În schimb, patul era nou și așa de scund, încît părea un divan. Două suluri moi de catifea se sprijineau la capete pe speteze ornamentate cu împletituri de pai. În apropierea ferestrei se afla o masă de toaletă cu trei oglinzi mobile și cu multe sertare. În fața ei se vedea un scaun rotativ de pian. Sertarele de la toaletă și de la dulapul de haine erau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
așa de demult, încît se bășicase de uscăciune, și intră. Atunci văzu acest lucru, care pentru el de altfel nu era o surpriză, că odaia, mai înaltă decât adâncă, era plină de lume. Se duse întîi la un fotoliu cu speteaza foarte înaltă, pe care ședea o bătrână cu fața pătrată, însă cu bărbia ascuțită ca un supliment triunghiular. Bătrâna avea pe cap o scufie împodobită cu jeuri, iar un ochi îl avea stricat de albeață, din care pricină privea pieziș
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
copiii. De ce, atunci, măcar pentru asta, nu v-ați căsătorit din nou? Pascalopol privi pe Felix cu un zâmbet blând, amar, ca și când ar fi ghicit o cursă din partea tânărului. În chip de apărare, Otilia îl îmbrățișă de-a binelea, cu speteaza scaunului cu tot. - Iubite domnule Felix, să vezi pentru ce nu. Sensibilitatea exagerată e legată de unele neajunsuri. Un om subțire nu iubește numai copiii, ci un anume fel de copii, el ar vrea, bunăoară, copiii de la o anumită femeie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un pachet de cărți de joc, cu frunza lățită, neobișnuită, cornoasă, stăpâna case adăugă: - Atenția și receptivitatea mea la dispoziția dumneavoastră, domnilor! Frământările dumneavoastră pe fruntea mea... Străinul ședea în scoica stilizată a fotoliului, cu coatele aduse ușor înainte pe spetezele laterale, cu degetele unindu-se, sub formă 119 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI La orele 6,15 (începînd să-mi fărâmițez colecțiile), am întors din drumul către serviciu pe primul meu binefăcător - cel în apartamentul căruia am tezaurizat colecția
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înceta să fie atât de mândră și, după ce i-l zeifică, umplându- și cu el bolul din lemn de trandafir al pipei, Cabinetul întreg preschimbat în dormitor, se populă de un miros de santal. Atât de semeț, dens, corporal, pe speteaza căruia aproape ți-ai fi putut suspenda o eșarfă. Dar taximetristul nu suspendă nici o eșarfă. Ba chiar mai mult, durîndu-l fix în cot pe dânsul de mireasma ei de santal, își luă avânt și sări, ca la jocul de lapte
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ținută cazonă, păr rar, tuns drastic, fața lătăreață, rasă până la sânge, ochelari severi de baga. Și prin al cărui trup transparent, șiroind de ectoplasmă, reușeai să zărești desenul florilor argintii, verzi și violete, de pe materialul textil aflat în spatele său, îmbrăcînd speteaza fotoliului. Paradoxal, sub greutatea bărbatului, buretele fotoliului se curbă. Cețoasa apariție se aplecă spre servanta din stânga. Încărcă, în palmele-i de săpător, cele două difuzoare ale pick-up-ului. Umblă un minut și le potrivi: un difuzor pe genunchiul drept, celălalt difuzor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și Stăpânul. Prin iarba grasă a maidanului mișunau gâze albastre, cu aripi străvezii. Câte un bâzoi de muscan se arunca în aer și cădea amețit. Din cartiere se ridicau zmeie portocalii, cu cozi lungi, și se auzeau cum le trosnesc spetezele. Au ajuns pe la patru. Moșii se întindeau într-un colț al Man-dravelei și auziră de departe tromboanele și lăutarii. Zarvă mare și lume, grenie. Numai fuste în altițe și floricele. Gheorghe puse ochii pe cizmele ardelencelor. Astea aveau figuri sănătoase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]