613 matches
-
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig. 17/1-3, 10); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 313, 616 (pl. CCXL/2, 5, 13, 14, 23-26), 617 (fig. CCXLI/8, 9, 16-19); Spinei 1982, p. 204-218, fig. 41, 42, 46, 47, 48/2, 3, 6-9; Teodor 1997c, p. 46. 12. Bârzești (comuna Ștefan cel Mare), județul Vaslui a) Stația C.F.R: pe pantele din dreapta Râului Bârlad, la circa 500m nord-vest de stația C.F.R.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se încadrează aceluiași interval de timp amintit. Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Depozitul de unelte se găsește la Muzeul Mixt Tecuci. Bibliografie: Popescu 1961, p. 137-138; Florescu A.C., Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75; Spinei 1985, p. 113, 183 (fig.11/5, 7, 11-15); Teodor 1997c, p. 92-93; Ilie, Nicu 2002, p. 20 (menționează greșit componența depozitului de la Gârbovăț, în locul armelor, uneltelor agricole și meșteșugărești sunt specificate piese de harnașament, iar datarea este eronată, mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII); Teodor 1997c, p. 46-47. c) Parcul de odihnă: lângă acest parc, din marginea nord-vestică a orașului, se află cinci movile de pământ, circulare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
era așezat pe spate, pe o împletitură de nuiele și avea ca inventar cinci pandantive, de tip „zurgălăi”, din bronz, cu decoruri geometrice și două verigi simple de cercei. Aceste obiecte au permis datarea mormântului în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei, 1960. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (pandantive-clopoței din bronz - nr. inv. 1486, 1487, 1488, 1489, 1490). Bibliografie: Teodor 1968, p. 236-237; Spinei 1974, p. 395 (fig. 3); Teodor 1978c, p. 108 (fig. 42/24-28); Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simple de cercei. Aceste obiecte au permis datarea mormântului în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei, 1960. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (pandantive-clopoței din bronz - nr. inv. 1486, 1487, 1488, 1489, 1490). Bibliografie: Teodor 1968, p. 236-237; Spinei 1974, p. 395 (fig. 3); Teodor 1978c, p. 108 (fig. 42/24-28); Coman 1980c, p. 71, nota 15; Teodor 1997c, p. 45-46. d) Prodana: situat în apropierea așezării Dridu, cimitirul de la Prodana conținea șapte morminte de înhumație, ale căror schelete
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cronologic, ambele morminte se întind pe o perioadă mai mare, datorită circulației armelor respective, în secolele XI-XIII. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 15260-15261, 15263, 15266, 15269-15270, 15761-15762, 15765-15766). Bibliografie: Spinei 1985, p. 110; Maxim-Alaiba 1987, p. 235-239 (fig. 1); Maxim-Alaiba 1993, p. 355, 358 (fig. 4). 142. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei 1985, p. 113, nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei 1985, p. 113, nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe terasa joasă din marginea nordică a satului, s-a descoperit întâmplător
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de sat: în partea nord-estică a localității, pe un promontoriu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente din fier, de la cercurile, toarta și niturile unei găleți din lemn, specifice secolelor X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se află în colecția personală I. T. Sion, la Umbrărești. Bibliografie: Spinei 1985, p. 118, 203 (fig. 31/5-11, 13); Teodor 1997c, p. 161; Sion 1999, p. 6-23. 147. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Popești: în marginea vestică a satului, în marginea viei fostului C.A.P., pe dreapta Râului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Kirițescu 1964 (capitolul legat de moneda bizantină fiind semnat de O. Iliescu), p. 193; Teodor 1968, p. 239; Teodor 1970a, p. 120; Mihăilescu-Bîrliba 1970, p. 314; Preda 1972, p. 400; Știrbu 1978, p. 26-27; Mihăilescu-Bîrliba 1980, p. 263 (nr. 87-88); Spinei 1982, p. 98 (consideră că s-au descoperit doar două tezaure, celelalte informații fiind preluate greșit de la antecesori); Chirica, Tănăsachi 1984, p. 131 (informații preluate de la predecesori: 1861 - 50-60 de monede, deși anul descoperirii este 1881 sau 1882; 1902 - 20
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Constantin al VIII-lea (secolele X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1965, 1976. Ambele monede au fost donate Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 76 (fig. 13/8, 11); Coman 1980c, p. 195, 376 (fig. 166/16, 17); Spinei 1984, p. 80; Teodor 1997c, p. 121. 153. Obârșeni (comuna Voinești), județul Vaslui a) Vatra satului: în 1945 s-a descoperit întâmplător un tezaur monetar (34 piese) compus din 33 de monede bizantine din bronz și una din argint, emise
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vatra satului: întâmplător, pe teritoriul localității s-a descoperit un pandantiv din bronz, foliform, decorat. Fragmentar, obiectul a fost fabricat prin turnare și este specific secolelor X-XI. Informație D. Gh. Teodor, 1978. Piesa aparține Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Spinei 1973, p. 279 (fig. 1/2), 281 (fig. 2/2), 283; Teodor 1978c, p. 110, 204 (fig. 45/4). 160. Budești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Margine vestică a satului: la aproximativ 700m vest de sat, pe dreapta Pârâului Budești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lipsa consimțământului său scris. Evaluarea riscurilor și beneficiilor testării din perspectiva principiilor realizării binelui (beneficence) și evitării răului (nonmaleficience) (Lea, Williams și Donahue, 2005) este adesea dificilă, la rândul său. Se poate întâmpla ca o mamă suspectă de sarcină cu spina bifidă să nu accepte testarea genetică, considerând că, oricum, viitorul său copil este „un dar special de la Dumnezeu”. Respectarea dorinței sale și nașterea copilului într-un cadru care nu este pregătit pentru potențialele probleme imediate de sănătate ale nou-născutului cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
bifidă să nu accepte testarea genetică, considerând că, oricum, viitorul său copil este „un dar special de la Dumnezeu”. Respectarea dorinței sale și nașterea copilului într-un cadru care nu este pregătit pentru potențialele probleme imediate de sănătate ale nou-născutului cu spina bifida pot pune în pericol viața copilului. Pricipiul echității impune ca serviciile de testare genetică să fie accesibile tuturor categoriile socioeconomice, etnice și geografice. Dat fiind costul ridicat al multor metode de diagnostic genetic, acest deziderat este departe de a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
apare frecvent, dar nu obligatoriu la pacienții cu colopatii funcționale. Compresiunea efectuată la nivelul colonului stâng cu instalarea durerii în zona apendiculară trebuie să orienteze diagnosticul spre apendicită acută (semnul Chase). Punctul Clado este situat la intersecția liniei care unește spinele iliace anteroposterioare cu marginea dreaptă a drepților abdominali și care este dureros în apendicită. În apendicita acută se poate regăsi un complex simptomatic constând în hiperestezie cutanată, contractură musculară reflexă și sensibilitate dureroasă în punctul Mc Burney (triada Dieulafoy). Tot
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
apoi silnicul jug, impus de sovietici după august 1944. CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI „Anumite particularități ale contactelor româno-turanice sunt oglindite în toponimia și onomastica medievală, ca și în terminologia de uz comun de origine veche adoptată în limba română”. Victor Spinei În prezent satul Torcești este parte componentă a comunei Umbrărești, îndreptățind preocuparea noastră de a-i căuta și cerceta măcar câteva din urmele trecutului său istoric. Existența numelui de origine turanică a Torceștilor, în imediata vecinătate a celui de sorginte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
angelicata, cu reale calități, de o frumusețe fizică impecabilă: „la bella Emilia, stella matutina”730; „e piș bella che rosa di verziere/ con lei veniva una chiara fantina,/ Emilia chiamata, al mio parere,/ d’Ipolita sorella picciolina”731; „rosa di spina”732; „bella piș che fresca rosa”733; „sempre cantando be’ versi d’amore/con angelica voce e lieto core”734 ; când o zărește, Arcita exclamă „Quest’è di paradiso!”735 și o portretizează mai apoi: „— Qualunque dea nel cielo è
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au de 927 Ibidem, vol. al II-lea, p. 60. 928 Ibidem, p. 39. 250 înfruntat frecvent mânia părinților intransigenți, cum este cazul în povestirea a șasea a zilei a doua, când, descoperiți în intimitatea dragostei lor într-o pădure, Spina și Giannotto vor sta un an în închisoare, privați de hrană îndestulătoare și de orice bucurie, considerându-se că fata a adus o mare necinste familiei ei, trăind cu o slugă, de rang inferior ei. Rezolvarea vine doar atunci când, miraculos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
angelicata, cu reale calități, de o frumusețe fizică impecabilă: „la bella Emilia, stella matutina”730; „e piș bella che rosa di verziere/ con lei veniva una chiara fantina,/ Emilia chiamata, al mio parere,/ d’Ipolita sorella picciolina”731; „rosa di spina”732; „bella piș che fresca rosa”733; „sempre cantando be’ versi d’amore/con angelica voce e lieto core”734 ; când o zărește, Arcita exclamă „Quest’è di paradiso!”735 și o portretizează mai apoi: „— Qualunque dea nel cielo è
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
au de 927 Ibidem, vol. al II-lea, p. 60. 928 Ibidem, p. 39. 250 înfruntat frecvent mânia părinților intransigenți, cum este cazul în povestirea a șasea a zilei a doua, când, descoperiți în intimitatea dragostei lor într-o pădure, Spina și Giannotto vor sta un an în închisoare, privați de hrană îndestulătoare și de orice bucurie, considerându-se că fata a adus o mare necinste familiei ei, trăind cu o slugă, de rang inferior ei. Rezolvarea vine doar atunci când, miraculos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
asta nu-i potolește, pe creștinii deveniți deodată niște fiare. Cu ochii injectați, fixați pe butoiul cu pricina și pe mâinile celor care împart pet-urile cu apă, se agită, se îmbrâncesc, își dau coate direct în gură sau în spină, își bagă reciproc degetele în ochi, se înjură, chiar și de cele sfinte, babele leșină, moșii hăulesc victorioși când apucă un pet cu apă, mai ceva decât la un trofeu olimpic. Și știți și voi dragii mei de ce? Magie. Ambele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o dulce descătușare a inimii. Asta l-a făcut să vadă și altfel viața, înțelegând că ceea ce căuta acolo era chiar în interiorul său! Cu o bogată experiență în domeniul arheologiei acumulată din colaborarea cu renumiții cercetători Dan Gh. Teodor, Victor Spinei, Mircea Babeș, Ioan Mitrea, Rica Popescu și Alexandru Andronic învățătorul COSTACHE BURAGA și-a umplut desaga speranței și a luat la pas întreaga zonă a Dăneștilor, născocind prin cele mai ascunse și mai întortocheate văi. Așa a descoperit frumusețea trecutului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de examene, de experimentări de modele și tehnici de evaluare ce au pus pe jar atât pe elevi, cât și pe părinții și profesorii acestora. Sintagma examen național este utilizată în literatura de specialitate atunci când sunt întrunite următoarele condiții (cf. Spinei, 2001, p.4): - responsabilitatea pentru proiectarea, administrarea, evaluarea și comunicarea rezultatelor la examen este asumată de o organizație recunoscută pe plan național, fie aceasta guvernamentală (de exemplu, structura administrativă responsabilă pentru destinele învățământului) sau nonguvernamentală (de exemplu, o organizație specializată
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]