246 matches
-
alte baze decît înainte de război problema relației dintre tradiție autohtonă/specific național și modernizare/occidentalizare cosmopolită. Și unii, și alții se află în căutarea unui „esențialism” artistic de factură abstracționistă: citadinist, constructivist și laic într-o parte, ruralist, autohtonist-contemplativ și spiritualist - în cealaltă. (În Literatura română și expresionismul, Ov.S. Crohmălniceanu a urmărit această continuitate din unghiul esteticii expresioniste). Și unii, și alții sînt adversari ai guvernărilor liberale și ai agendei acestora. România de după 1918 era - oricum - o cu totul altă țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
provocări europene aduc cu sine alte tipuri de raportare la tradiție. Semnificativ e faptul că moderniștii radicali se întîlnesc cu tradiționaliștii în respingerea „formelor fără fond” din secolul al XIX-lea. Dacă însă Gîndirea renova tradiționalismul sămămătorist adăugîndu-i o componentă spiritualistă, cvasimistică, bizantin-ortodoxă, în articolul „Premergătorii“, Vinea contestă realitatea oricărei tradiții „clasice”, denunță provincialismul, mimetismul literaturii culte preexistente și minoratul autohton, pledînd pentru o viziune conformă pulsului sincron al noii Europe moderne: „Astfel am ajuns să învățăm despre clasicii noștri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ultimului jazz. Noii sosiți veneau cu un obiect ciudat: o cădelniță cu tămîie pe care o clăteau în fața oricui. La început s-a rîs”... Respingerea „artei pentru artă” (ca și aceea a „artei pentru mase”) are loc de pe aceleași poziții spiritualiste: „Arta pentru artă, arta pentru mulțime sînt tot așa de absurde. Propun arta pentru Dumnezeu”. Este invocat John Ruskin și elogiat exemplul lui Jean Cocteau, modernul pocăit cu „momentul său de luciditate” din scrisoarea către Jacques Maritain... Textul va provoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
romanului. Eliade însuși va fi prezent ulterior în paginile Contimporanului cu o proză scurtă („Visul“, în nr. 78), într-o perioadă în care Vinea se arată tot mai preocupat de onirism, divinație și alte marote comune deopotrivă suprarealiștilor și noilor spiritualiști. Dar Eliade, Noica și Sandu Tudor nu sînt singurii membri ai „tinerei generații” care publică la Contimporanul. Vreme de aproape un an, Mihail Sebastian semnează regulat în ultima pagină a revistei o rubrică de „impresiuni” foarte liberă și... deloc avangardistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
optimist” și „constructiv”, victimă a societății burgheze - absurdul alienant din piesele dramaturgului franco-român (un absurd înțeles ca produs al Occidentului putred, dezumanizant, lipsit de ideal etc.). Valoarea sculpturii lui Brâncuși (elogiată deopotrivă de avangardiștii de la Contimporanul, Integral, unu și de spiritualiștii autohtoniști de la Gîndirea) fusese cu adevărat recunoscută în România abia la două decenii după impunerea ei în afară. În fine, atît recuperarea „umanist-socialistă” a avangardei istorice (petrecută parțial și tardiv, în anii ’60-’70), cît și - mai ales - cea „protocronistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
totul trebuie construit, o țară cu o istorie discontinuă și fără o autentică tradiție cultă înainte de simbolism. Eclectismul, moderația, toleranța grupării față de idei și grupări ostile avangardismului, deschiderea față de colaboratori neavangardiști, mergînd pînă la găzduirea unor membri ai „tinerei generații” spiritualiste, a unor manifeste ortodoxiste și a unor texte „de dreapta” pot fi mai bine înțelese dacă le privim și din această perspectivă (deși cauzele sînt, evident, mai numeroase și mai complexe). Cu toate că pledează pentru integrarea într-o „internațională a artiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să-i dezmintă, au răspuns Nu la întrebarea Ați votat în alb. În ceea ce-i privește pe ceilalți, cei care purtau pe conștiință vina infracțiunilor electorale, nu le-ar servi la nimic eventuale rezerve mentale de tip iezuit sau introspecții spiritualiste de tip zen, poligraful, implacabil, insensibil, ar denunța instantaneu falsitatea, fiind același lucru dacă ar nega că au votat în alb sau dacă ar afirma că au votat cu partidul cutare sau cutare. Se poate, în împrejurări favorabile, să supraviețuiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
destul de des un egotism foarte dezvoltat. Pentru a se înțelege cum ia naștere conștiința de ”sine”, exagerată în mod bolnăvicios, până la nebunia grandorii, este necesar de observat în prealabil cum se naște conștiința de sine a omului normal. Vechea psihologie spiritualistă care privește ”sinele” ca pe ceva diferit de corp, ca o substanță specială și unică, pretinde că acest ”eu” consideră corpul ca pe ceva străin, opus ”sinelui” propriu-zis, ca pe ceva exterior, în consecință, ca pe un ”non-sine”. Egocentricul este
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
intrauterin corpul (trupul fizic) din cartea profesorului Scarlat Demetrescu „Din tainele universului” și mai văzuse pe National Geographic un documentar științific pe aceeași temă și cu același conținut. Vreau să spun că cele două informații, din două surse diferite - una spiritualistă, cealaltă materialist-științifică - erau identice până la un anumit nivel. Diferența dintre ele era că sursa spiritualistă era mai completă: aici se specifica faptul că spiritul este cel care muncește la formarea viitorului său trup și felul cum procedează în acest scop
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pe National Geographic un documentar științific pe aceeași temă și cu același conținut. Vreau să spun că cele două informații, din două surse diferite - una spiritualistă, cealaltă materialist-științifică - erau identice până la un anumit nivel. Diferența dintre ele era că sursa spiritualistă era mai completă: aici se specifica faptul că spiritul este cel care muncește la formarea viitorului său trup și felul cum procedează în acest scop. Din aceste două puncte de vedere, spiritualist și științific, Bunica era la zi cu cunoștințele
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
anumit nivel. Diferența dintre ele era că sursa spiritualistă era mai completă: aici se specifica faptul că spiritul este cel care muncește la formarea viitorului său trup și felul cum procedează în acest scop. Din aceste două puncte de vedere, spiritualist și științific, Bunica era la zi cu cunoștințele în materie. Și, cum vă spun, într-o noapte stătea Bunica în curtea de la munte, în picioare, cu mâinile încrucișate la piept și se uita la gardul construit în jurul ei, în formă
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
frunzele cunună, atinge iarba, o arde șuierând. Apa crește și îl învăluie până la glezne, până la genunchi; îi sugrumă mijlocul și îi despică aripile. Eram pe masa de operație, lângă mine bântuirea mare punea ordine în ritm, în mișcarea vocilor. Fenomen spiritualist S-au pierdut cheile de la casă. Manifestările lor sunt frecvente. Le pierd eu și fata mea și cei din jur. Tot aud poltergeist O bântuire mică, spontană, tot apare. Am schimbat yala de frică, nu era în intenția mea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
integral. Dumitru Micu Cuprins 1. Conul de umbră 3 Efecte de regie 3 Pudoare 3 Portret 3 Ironie 3 Senzualism suav 3 Trinitas 3 Retrăire 3 " Femeia avea gleznele legate" 3 Despuiere 3 Proiect 3 Mărturisire 3 Vocile 3 Fenomen spiritualist 3 Determinism 3 Febră mare 3 Neliniștile celor fără morminte 3 Barbarie 3 Program de note 3 Timpul probabil 3 Rugăciune 3 Nevoia de aer 3 Agenda 3 Nirvana? 3 A sosit frigul 3 A murit și satul? 3 Murim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de deznădăjduiți. De fapt, cred că în tratarea bolilor sufletului au coexistat întotdeauna două abordări: cea "substanțialistă", încercând vindecarea prin intermediul a diferite materii (alcoolul putând constitui un exemplu; apelul la alte tipuri de plăceri intră în aceeași categorie), și cea "spiritualistă", ce recurge la diferite idealuri pentru vindecare (câteva exemple elocvente: religia, ideologia, psihanaliza). * Memorabilă formulă a lui G. Liiceanu: "sufletul suferă, spiritul gândește" (Ușa interzisă, p. 20). Schimbarea de accent constituie o mișcare ce conduce deseori la o reorientare a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
De la destination de l’hommeă. Astfel, descoperim că o simplă definiție a persoanei ar fi unilaterală și incompletă. Să Încercăm, prin urmare, să vedem mai Întâi ce este persoana, și apoi să Încercăm să o definim. În perspectiva unei antropologii spiritualiste, „omul este o ființă tainică, cu rădăcinile În niște adâncimi spirituale despre care nu se poate ști până unde merg”, susține D. Stăniloae. Din acest motiv, omul nu poate fi niciodată cunoscut În totalitate. El rămâne mereu un mare mister
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Concilierea pedagogiei sociale cu educația nouă; munca pe echipe 90 7.3. Progresivismul 93 7.4. Reacții față de "educația nouă" 97 8. TENDINȚE ÎN FILOSOFIA EDUCAȚIEI 100 8.1. Aspirația spre valorile "eterne" pedagogia culturii 100 8.2. O teorie spiritualistă asupra educației 104 9. AFIRMAREA UNEI TEORII PEDAGOGICE ÎNTEMEIATE PE IDEOLOGIA MARXISTĂ. CONSTITUIREA PEDAGOGIEI SOVIETICE 110 9.1. Pedagogia sovietică 110 10. PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ 116 11. ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DINTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tendințelor interne, lasă impresia unei poziții dominant biologizante). De altfel, după cum s-a arătat, se află în concepția sa o contradicție care nu a scăpat unora dintre contemporanii ei (15). Pe de o parte, pedagogul italian a adoptat o concepție spiritualistă privind dezvoltarea psihicului copilului, iar, pe de altă parte, la baza metodei sale de educație se află o concepție senzualistă, potrivit căreia dezvoltarea se realizează de la periferie spre interior. Prin teoria sa, Montessori ne amintește de J.-J. Rousseau; ca
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de vedere acceptat de mai mulți teoreticieni ai educației din acea vreme: numai un număr foarte restrîns de oameni se pot ridica la nivelul personalităților a personalității creatoare de valori considerată ca ideal al educației (6). 8.2. O teorie spiritualistă asupra educației În tot cursul istoriei umanității s-au afirmat cu mai multă sau mai redusă intensitate, cu ecouri mai puternice sau mai stinse în plan social numeroase concepții spiritualiste cele mai multe ezoterice sau cu componente ezoterice. Ele își au originea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
considerată ca ideal al educației (6). 8.2. O teorie spiritualistă asupra educației În tot cursul istoriei umanității s-au afirmat cu mai multă sau mai redusă intensitate, cu ecouri mai puternice sau mai stinse în plan social numeroase concepții spiritualiste cele mai multe ezoterice sau cu componente ezoterice. Ele își au originea în antichitatea egipteană și indiană, fiind continuate de ocultismul medieval și modern (7). Dezvoltarea științei în secolul al XIX-lea, ca și progresele tehnicii bazate pe rezultatele cercetărilor experimentale, au
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
modern (7). Dezvoltarea științei în secolul al XIX-lea, ca și progresele tehnicii bazate pe rezultatele cercetărilor experimentale, au condus la o creștere a prestigiului științei, a filosofiei materialiste (de diverse nuanțe) și la o scădere a încrederii în concepțiile spiritualiste. Nu înseamnă că acestea au lipsit în acea perioadă; tocmai spre sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX s-au afirmat mari personalități ale spiritualismului mondial ca, de pildă, Swami Vivekananda. Unul dintre aceștia, Rudolph Steiner, a elaborat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
9, p. 107). Întrucît ideile despre educație ale lui R. Steiner sînt întemeiate pe cele filosofice, este necesară o foarte scurtă expunere a unora dintre acestea (atît cît am putut surprinde ca un neinițiat în acest domeniu). Adept al monismului spiritualist, el a promovat ideea unei "științei spirituale", care consideră că obiectele lumii sensibile își au originea în lumea spirituală, că ele sînt o altă formă a ființelor spirituale. Sufletul, care continuă să existe și după moarte, se reîncarnează, după un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
științei spirituale". Ceea ce surprinde ca element de noutate în teoria pedagogică steineriană nu sînt atît inovațiile în sine, cît justificarea necesității adoptării lor justificare rezultată nu dintr-o cercetare empirică (ca în cazul educației noi), ci dintr-o concepție filosofică spiritualistă a unui "inițiat", așa încît, în ultimă instanță, adoptarea acestor inovații este o chestiune de credință. În a doua jumătate a secolului XX școlile Waldorf au cunoscut o relativă extindere în Europa, inclusiv în România (v. nota 13). 9 AFIRMAREA
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor intervenții exterioare. În felul acesta, aprecia filosoful francez, personalismul depășește atît soluția "biologică" (freudismul), care pune accentul pe instinct, cît și pe cea "economică" (marxismul) în care locul primordial îl ocupă condițiile vieții materiale. Soluția personalistă este explicit una spiritualistă, care aspira să se întemeieze pe dimensiunile cele mai profunde ale omului. Spiritul este o infrastructură" (16, p. 28); de spiritual depinde întreaga configurație a omului și a lumii sale. Potrivit concepției lui Em. Mounier, ființei umane îi este propriu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
singură își află vocația și își creează destinul său, că nimeni nici indivizi, nici colectivitate nu-i poate uzurpa misiunea, el avea în vedere, potrivit concepției sale, faptul că omul este spirit, iar spiritul este un semn al divinității. "Soluția spiritualistă" transcende așadar lumea reală atunci cînd stabilește factorii devenirii umane. Autoformarea însăși este, în aceste condiții, o eteroformare. Em. Mounier este departe de a acorda condițiilor materiale locul pe care acestea îl ocupă în filosofia marxistă. Progresul, ține el să
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]