312 matches
-
fază a culturii păgîne, atenția imaginativă abia desprinsă de ambianța directă nu este încă contemplarea obiectivă a legii naturii, a armoniei, a sensului imanent al vieții. Trăsătura distinctivă a acestei prime faze constă în faptul că spaima este insuficient de spiritualizată. Viața cosmică nu impresionează încă prin natura ei obiectivă. Atenția se îndreaptă spre evoluțiile astrale numai din cauza influenței lor asupra vieții pămîntești (anotimpurile anului) și a consecințelor acestora asupra vieții trupești a omului (ciclul sămînță-recoltă). Soarele este ridicat la rangul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
există tot în știința epocii noastre, în știința exactă care este fizica? Personificarea proiectivă (forța impersonală a fizicii, concepută vrînd-nevrînd în analogie cu forța motivantă din om) și simbolizarea (expresia matematică) nu mai sînt însă magic sau simbolic primitive, ci spiritualizate, obiectivate. Două fapte s-au dovedit a fi de o importanță primordială pentru preștiința mitică și evoluția ei: pe de o parte mișcarea aștrilor și a soarelui, am putea spune "teoria" mitică a soarelui și a luminii, iar pe de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deveni călăuza cea mai sigură în lupta de eliberare. Elaborarea evolutivă a cunoașterii legilor naturii umane deși numai ea este insuficientă eliberării individului poate lua forma importanței practice a unei stimulări a efortului sublim, poate constitui baza luării celei mai spiritualizate hotărîri motivante, arma cea mai decisivă în această luptă esențială impusă fiecăruia în funcție de elanul său. Fiecare individ este o încercare a naturii de realizare a luptei de eliberare și de apropiere a vieții de obiectivul ei cel mai îndepărtat: libertatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Scriitorilor din România. Ștefan Amariței ar putea fi inclus în familia versificatorilor (neo)moderniști, vizionari, gnomici și ezoterici, cultivatori ai obscurității și ambiguității, ai figurilor de sunet și de construcție care să corporalizeze teme lirice dintre cele mai grave. Dragostea spiritualizată și moartea, obsesia timpului tiranic și a artei care să confere sens unei lumi a aparenței, dimensiunea sacră a ontosului, logosul și veșnicia sunt doar câteva dintre temele de recurență ale liricii acestui poet. Ștefan Amariței refuză, fără nicio îndoială
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
universul imagistic al Astraliei. Prima și cea mai vizibilă dintre ele este dominanta erotică. Începând cu Orfeu îndrăgostit (E.P.L., 1966), Horia Zilieru a fost perceput aproape exclusiv de critici ca un poet al erosului, fie el pur fizic ori intens spiritualizat, transformat, în orice caz, în efigie identitară: "cavaler fiind, iubirea ca semn heraldic îl prinde", conchidea, într-un studiu de referință, Daniel Dimitriu. Impresia este cumva înșelătoare. Ce-i drept, dominanta poemelor cuprinse în volumele următoare, de la Iarnă erotică (E.T.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al creației sale, mai renaște din ceva, și anume, din "natura sa romantică, de tip contemplativ și interiorizat, formată, îndeosebi, prin studierea intensă a lui Eminescu, Blaga și Novalis, a muzicii clasice și picturii"46. Deși o ființă spirituală și spiritualizată 47, "nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin Anei Blandiana, însă tot ce este omenesc, în cazul său, se transfigurează, devine literatură. Frazele ei confesive au ceva înalt și auster, par ștampilate, într-o cancelarie celestă. Aceste fraze
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
constituindu-se ca suport tensional al discursului"121. Despre această profundă spiritualizare a discursului poetic, mai cu seamă în ultimele volume, Alex Ștefănescu precizează următoarele, trasând direcții către personalitatea însăși a poetei: "Poeta este una dintre ființele cele mai autentic spiritualizate, din câte evoluează azi pe scena vieții publice. Nu întâmplător, pseudonimul Ana Blandiana a devenit de multă vreme mai real decât numele din acte, Otilia-Valeria Rusan"122. Spre deosebire de atenția majoră acordată primelor volume, se remarcă o trecere în revistă a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
frunzei/ aproape lemnoase de nuc, plutind nesfârșit,/ În timp ce pe cer constelații mișcătoare de păsări/ Sunt înlocuite de stele mirate timid". (Imn) Deconstrucția la Ana Blandiana ia naștere, totuși, prin demolarea universului văratic, blagian, plin de căldura și de armonia dragostei spiritualizate, și înlocuirea acestuia cu un univers tomnatic, dezgolit, care conduce spre moarte. Întoarcerea spre vârsta copilăriei și a fericirii, în oglindirea căreia să ia naștere o nouă realitate se dovedește, pe parcurs, aproape imposibilă, efortul reconstrucției acelor momente fiind supus
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
București, Editura Cartea Românească, p. 1970, p. 23. 46Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. Coordonator general: Eugen Simion, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 554. 47Vezi, Alex Ștefănescu, op. cit., p. 402. "Poeta este una dintre ființele cele mai autentic spiritualizate, din câte evoluează, azi, pe scena vieții. Nu întâmplător, peudonimul Ana Blandiana a devenit, de multă vreme, mai real decât numele din acte, Otilia-Valeria Rusan. Identitatea literară a luat, definitiv, locul identității administrative". 48Ibidem, p. 402. 49Vezi, Joaquin Maria Aguirre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Textul Ancăi Oroveanu „150 de ani de fotografie (1839- 1989)““ aruncă o lumină asupra acestei teme. Problema care bântuie istoria „teoriei“ fotografiei este cea a imitației: redarea realității pune fotografia într-o relație tensionată cu idealul clasic al artei care, spiritualizată, redă, în esență, o lume transfigurată subiectiv, străină de „brutalitatea“ sau „derizoriul“ imediatului. Opțiunile teoretice se întind de la ideea fotografiei ca simplă redare a naturii, acurată și provenită, cum ar spune W.H.F. Talbot (citat de Oroveanu), din natura însăși
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ștefan Luchian între secesionism și impresionism / 265 VIII.3. Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite / 274 Capitolul IX. IX.1. Secesiuni europene / 287 IX.2. "Sciziunea" românească și societățile artistice / 297 IX.3. Revista "Ileana" / 306 Capitolul X. X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck / 319 X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent / 326 Capitolul XI. XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă / 329 XI.2. Salomeea în arta plastică / 334 XI.3. Salomeea în pictura lui Nicolae Vermont
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Moartea lui Ellenai (1907) și simbolistă în Eloe cu Ellenai (1907-1909) din care răzbate un sens redempționist, mesianic, al suferinței care transcende scena mizerabilistă a decupajului istoric. Dacă prima pictură întreține un simbolism difuz recuperabil din haloul unei suferințe spiritualizate, în cea de-a doua, catafalcul improvizat, modest pe care zace Ellenai a fost înlocuit cu aripile îngerului Eloe care o poartă spre paradis. Remarcabil în pictura lui Malczewski este tocmai această trecere dinspre tabloul cu subiect istoric, cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simplitatea, naivitatea picturii acestuia pe care o interpretează ca pe o dovadă de prețiozitate. Sărmanul pescar -, tablou pe care Georges Seurat îl va include mai târziu ca mise en abîme într-una din picturile sale induce mai degrabă un sens spiritualizat al pauperității. Chipul emaciat și corpul consumat al pescarului, ca și atitudinea sa de resemnare și umilitate, contribuie la impresia de decuplare hieratică de lumescul acțiunii, de franciscană simplitate. În fundal se află probabil soția sa, care culege flori și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei adolescente care ține cu ambele mâini deasupra capului o cruce, corespunde deopotrivă veterotestamentarului îndemn creaționist, Fiat Lux, dar și unei întrebuințări laice, aceea de lampă, crucea lumina. Statueta reprezintă exemplar aliajul secesionist, nu lipsit de ambiguitate, al unei grații spiritualizate a liniilor, ambiguitate marcată în acest caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întrebuințări laice, aceea de lampă, crucea lumina. Statueta reprezintă exemplar aliajul secesionist, nu lipsit de ambiguitate, al unei grații spiritualizate a liniilor, ambiguitate marcată în acest caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Marin, care-l are ca subiect pe Mihai Eminescu, ilustrează clivajul fondator care va marca aria reprezentării. Sculptorul realizează mulajul după chipul poetului pentru masca mortuară, pe care Ion Frunzetti o găsește dezagreabilă, deoarece poartă amprenta nu a unei suferințe spiritualizate, masca "hiper-eonică" (Popescu-Gogan), ci al uneia care deformează grotesc trăsăturile poetului până la rictusul macabru. Dualismul reprezentării este recuprabil prin tensiunea între naturalism și simbolism, pe punctul de a fi angajate polemic. Proiectul unui triptic monumental avându-l ca subiect pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu un principiu universal ilustrat simbolic de Capul de satir și de Marea carte a lumii. Himera este cea care intermediază între diversele planuri ontologice, ea face trecerea de la o expresie a demoniilor eminesciene, de la beția simțurilor, la forma lor spiritualizată: poezia și înțelepciunea. Am putea spune că în spirit nietzschean, Himera, expresie a inspirației poetice, este cea care mediază între apolinic și dionisiac, care, așa cum credea filosoful german, au prezidat nu doar la nașterea tragediei, ci și a culturii moderne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul, nu mai este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice urmă de corporalitate a dispărut pentru a lăsa locul chipului, un chip care se desprinde din blocul de marmură 3) sensul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obținut le invocă stilistic. Acest unghi insolit al unei estetici neasumate, rezultantă a rezolvării unei probleme tehnice, afirmă totuși un spațiu de rezonanță cu sculptura himerelor, unde materia este modelată ductil pentru a reda dinamica pulsatorie, expasivă, metamorfotică a materiei spiritualizate. Deși poartă acest titlu care ne-ar permite să ne închipuim că lucrarea este concepută în stilul simbolurilor Jugendstil-ului, a căror modă începuse să se propage din Occident și la noi, Sfinxul lui Paciurea nu este o sculptură decorativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific, cu un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau spiritualizat al picturii românești decelabile la un Verona sau chiar Vermont. Temele medievale, care devin monedă curentă în pictura prerafaeliților, ca și ilustrarea unor legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu nu vede
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și de visare, a dat acestor tablouri un conținut spiritual"470. Cu această dimensiune "contemplativă" și aceste figuri spiritualizate, hieratice, avem în Cecilia Cuțescu-Storck o reprezentantă a simbolismului românesc în pictură. Capitolul IX IX.1. Secesiuni europene De la bun început, ceea ce pare să constituie numitorul comun al majorității secesionismelor europene, minirevoluții artistice care configurează profilul unei arte moderne proteice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică a lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
discurs religios televizual / 51 2. BOR și discursul religios în presa dintre anii 1989-2011 / 610 a. Discursul de prezentare / 74 b. Discursul de recuperare a identității BOR / 82 c. Discursul justificativ / 86 d. Discursul critic / 91 e. Discursul sacrului de-spiritualizat (desacralizat) / 102 f. Discursul religios-mistic / 108 g. Discursul religios-naționalist / 113 h. Discursul apocaliptic / 117 i. Comercialul religios în discursul jurnalistic / 119 j. Discurs media de desacralizare prin satiră / 122 IV. NOILE MEDIA ȘI VALOAREA LOR MISIONARĂ / 125 a. Tehnicismul și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
culturale și producătorilor culturali (cazul Pippidi, filme de factură religioasă); 5. discursul religios al sacrului despiritualizat. Am numit astfel discursul religios ivit la prăpastia dintre armonia ce o inspiră, sau ar trebui să o inspire, discursul religios și aspectul de-spiritualizat al sacrului. Folosesc despiritualizat și nu profanat întrucât doresc să subliniez că, prin acțiuni umane, sacrul nu poate fi atins înlăuntrul său, deci nu poate fi desacralizat, ci doar dezbrăcat de haina sacră pe care, prin cult, o poate reîmbrăca
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
dintre distrugere și resfințire spațiul respectiv nu rămâne un spațiu profan, ci este un spațiu deposedat de spiritualitate, existând în vederea respiritualizării. Astfel îmi argumentez această expresie care este componentă a titlului prezentului capitol. Prin urmare, discursul religios al sacrului de-spiritualizat vizează ansamblul demersurilor presei, Bisericii, factorului desacralizant, demersuri ce au dus la apariția și propagarea prin mass-media a unui tip de discurs religios specific articolelor scandaloase în care religiosul este parte doar la nivelul cadrului. Exemplele de refacere a spiritualului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]