282 matches
-
Îl confirmă din nou pe Motru, are „boala societății”: e „politicianist”, are „practicare meșteșugită” de a invoca drepturile politice pentru a transforma instituțiile și serviciile publice, din mijloace pentru realizarea binelui public, În mijloace pentru realizarea intereselor personale. El are „spoiala de civilizațiune” ce se manifestă prin „Împrumutarea” sistemelor de legi, de organizare instituțională, chiar și a modei, din țările Europei Occidentale (Cultura română și politicianismul, 1904). Parcă ar fi portretul unor contemporani, nu cel schițat acum o sută de ani
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
comună necesită asumarea responsabilă a rolului de către fiecare din părți; niciuna dintre entitățile sociale nu se mai poate poziționa în exteriorul acestui deziderat. 2.4. Globalizarea culturală Ceea ce pentru unii reprezintă civilizație globală nu înseamnă nimic mai mult decât o spoială delicată care acoperă sau ascunde imensa varietate a culturilor, oamenilor, a lumilor religioase, a tradițiilor istorice și a atitudinilor formate de-a lungul istoriei, care într-un fel stau dedesubtul ei27. Una din principalele caracteristici ale procesului actual de globalizare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o arăta odinioară cavalerul medieval doamnei sale. Se înclină în fața ei și îi sărută plin de respect mâna... înainte de a se năpusti asupra ei. Voia oare Guy de Maupassant să arate prin aceasta că sexualitatea este profund animalică, bestială? Că spoiala aparențelor se coșcovește, plesnește și se fărâmițează sub apăsarea acestei forțe brutale? Se prea poate. Însă scena arată în același timp că sexualitatea nu ține numai de instinct. Ea este în egală măsură un fapt cultural. În această relatare, Maupassant
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu știuserăm nimic"135. Acești oameni întorși din morți, își amintește Dominique Desanti, care făcuseră parte din Rezistență, depășiseră granița omenescului. Purtau "în adâncul cărnii lor ce are neamul omenesc mai josnic, mai sălbatic și mai sublim, ce rămâne atunci când spoiala este îndepărtată brutal". Toți "pendulau, în voia coșmarurilor nocturne și a tainicelor lor deliruri diurne. Erau apucați de porniri când voiau să moară ori să ucidă, de văpăi incontrolabile din trecut; alteori, erau copleșiți de o poftă nebună de plăcere
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
purtarea ei părea aberantă, îi explică ea lui Stingo de-a lungul mai multor ceasuri ce se scurg încet, nu era pentru că era un monstru, ci pentru că fusese ea însăși terorizată de niște monștri. Mama sa mai ales era, sub spoiala de civilizație, o adevărată "mamă-căpcăun, care [...] a dominat viața fiicei cu câinoșenia și răzbunarea ei chiar din clipa când a prins-o pe Leslie, pe atunci de trei ani, satisfăcându-se singură și a silit-o să poarte ațele la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Psihanaliza, care este arta de a vindeca prin cuvânt, o ajută să vorbească despre asta. Însă dacă Leslie are "sexul grefat pe creier" și gura plină de cuvinte obscene, trupul său rămâne baricadat de interdicții. Psihanaliza nu este decât o spoială înșelătoare, dedesubtul căreia se mențin straturile mai profunde ale educației ei rigoriste. "Cascada" de cuvinte abstracte și intelectuale, "ca reichian și jungian, adlerian, discipol al lui Karen Horney, sublimare, gestalt, fixații, desprinderea de a face la closet", pe care tânăra
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Mircea Dinescu. A.M.P. : Doina Cornea și Zub au refuzat ; au înțeles de la început ce urmează. Era același mecanism. Peste tot au încercat să invite și oameni care aveau un trecut de opo‑ zanți ai regimului, ca să dea înscenării o spoială de legi‑ timitate revoluționară. Au urmat Blandiana și ceilalți. Între barea mea este următoarea : cine a înclinat, în fond, balanța în zilele respective ? CĂ este clar că elită alternativă nu exista, deci nu avea cine să-i ia locul lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
gral de partea opoziției, pentru că așa credeam și cred și acum, că cine e la putere nu trebuie să schimbe regulile jocului din mers. Și Ponta a ținut atunci un discurs foarte bun în engleză. Am fost extrem de surprinsă ce spoială occidentală s-a prins de el, superioară liderilor de dreapta pe care îi știu destul de bine. Am avut revelația faptului că este un om tânăr, ambițios și deștept, ce are numai de câștigat pentru că el în familia aceasta socialist-euro‑ peană
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
văd întrecuți de alții ce se ridică din rândurile celor „mai jos” decât dânșii (...). Toate neamurile se înfrățesc în „aristocrație” prin vorbirea limbii germane. Românește vorbesc cei mai mulți români când nu vor să-i înțeleagă cineva. Toate neamurile se înfrățesc prin spoiala culturii germane și prin închinarea față de cetatea cetăților, unde sunt cravatele, acele de cravată, nasturii de manșetă etc., etc. cei mai buni: Viena. „Inteligența” se socoate ca a doua castă a țării, castă de preoți și învățători mai ales, la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din orașele mari, până în satele depărtate, în care oamenii trăiesc ca troglodiții, în bordeie săpate în pământ. Pretutindeni caută urmele Rusiei îmbelșugate de odinioară, când, ca prizonier de război, a trăit șase ani în mijlocul poporului rus. Dar nu găsește decât spoiala unei false civilizații... Sate pustii, oameni vârstnici, femei și copii murind de foame după ce șiau amăgit stomacul cu frunze și rădăcini de copaci... Zeci de mii de lucrători pierind în muncile istovitoare la zidiri de uzine uriașe și la săparea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
așteptărilor noastre. Îi luăm un interviu lui Richard Wagner la barul de la parter. Ca de fiecare dată, Richard are o perspectivă foarte lucidă asupra realităților din țările pe care le-am traversat până acum... Rusia i s-a părut, dincolo de spoiala veselă, de suprafață, teritoriul cel mai devastat. Ne spune, mie și lui Vasile, că șansa Moldovei este desprinderea totală sau măcar îndepărtarea la o distanță „sanitară” de haosul rusesc. Vom publica acest excelent interviu în Contrafort... Îl zăresc și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai puțin pe scriitorul cu pana vrăjită, acest pasaj din Călătorie în Orient sfârșește prin a mă liniști. El îmi confirmă toate temerile: 1) un tip interesant poate spune uneori și lucruri tâmpite; 2) să n-ai niciodată încredere în spoiala politică: ea ascunde culoarea; și 3) poate exista câte un pai până și în ochiul absolut care era al lui Flaubert (așa cum se vorbește de ureche absolută). Miopul sau cel incapabil să discearnă grâul de neghină este în felul acesta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o atmosferă s-o tai cu cuțitul, cu halba de bere dinainte, el era nota veselă în cercul lui de haimanale; vorbea tare, gesticula larg, răpunea din gură toate femeile și regula și politica țării. Om simpatic, dealtfel, cu o spoială de cultură generală și cu un dar de vorbă bun pentru a încălzi mahalalele, el izbuti pe timpul când răposatul Dimitrie Pruncu era prefect de Iași să se aleagă deputat în Colegiul al IV, acum desființat. În Cameră dânsul se manifestă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe o treaptă înaltă a evoluției sale. Avem mândria că în fruntea țării și a partidului se află un bărbat înțelept, harnic și neobosit, care, cu inima și gândul, cu fapta și cutezanța, este mereu între noi.“ (Arta, 11/1977) SPOIALĂ Vasile „Astfel, muncind cu un elan sporit pentru obținerea unor cât mai mari succese în dezvoltarea economiei naționale și înflorirea continuă a societății noastre socialiste, oamenii muncii din țara noastră înțeleg să-și aducă contribuția lor concretă, activă la sprijinirea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Pop, care scria următoarele: La aparență, România era organizată ca un stat totalitar, cu o Constituție autoritară, cu un partid unic, cu regele șef de partid, cu toată lumea îmbrăcată în uniformă, cu salutul roman, etc. Toată acestea erau o simplă spoială care nu putea exclude realitatea pentru observatorul perspicace: România făcea antisemitism de circumstanță, regim totalitar cu masoni și democrați cunoscuți. Femeile au primit drept de vot dar nu puteau fi alese. Numărul alegătorilor s-a redus de la 4,6 mil.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
altă lege fundamentală deoarece cea din 1923, restaurată imediat după 23 august 1944, consfințea ca formă de conducere În Stat monarhia constituțională, ori, nu mai era cazul ca ea să mai apară În cărțulia cu pricina. Pentru a da o spoială de democrație, bolșevicii staliniști s-au Înhăitat cu alte formațiuni politice aflate sub directa lor subordonare și Îndrumare, formând Frontul Democrației Populare (FDP) care avea să poarte lupte crâncene cu...nimeni deoarece opoziția adevărată dispăruse cu desăvârșire prin decapitarea liderilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
legile estetice din capul lui sonat. El n-are nici o lege și vrea ca nimeni să nu mai aibă. Esteticul nu-l interesează. Nu e un clovn stilat cum era Nicholson : părul lui e încîlcit, machiajul lui e doar o spoială, glumele pe care le face nu-i plac nici lui. Nu folosește arme șucare, ci bombe și capcane primitive, dar eficiente pentru suflete omenești : sună în direct la televiziune și cere ca un tip oarecare să fie ucis în 60
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
făcut mai mult caz. N. Iorga pretindea afi adus aici un program nou de luptă, când în realitate nu făcea decât să reia mai confuz ideile lui Slavici de la Vatra, adăugând de la sine onoarea pe care o avea atunci de "spoiala străină franțuzească". Prin asta continua germanismul "Junimii", în vreme ce poezia nouă se dezvolta tocmai prin rodnica înrîurire a simbolismului francez, care se strecura chiar în paginile Semănătorului. ST. O. IOSIF Ardeleanul St. O. Iosif (1875-1913) a părut cel mai în spiritul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai bine, dacă se poate întrebuința acest cuvânt. Când le citim, toate schițele lui Caragiale sunt de aceeași natură, au același aer, în ele e vorba de același lucru. Și acest lucru este ridicolul ce rezultă din neasimilarea civilizației, din spoiala de civilizație, din contrastul dintre pretenție și realitate, din amestecul de civilizație și barbarie - amestec manifestat în idei, în simțiri, în purtări și în limbaj. Limbajul, dialogul este partea esențială a acestor schițe. Mai întîi, pentru că ele sunt foarte dramatice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și morții. Cu grație, I. evită pastișa, iar nota lui originală derivă din observarea incongruențelor vieții și absorbirea lor într-un dans al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un lampion/ zâmbește în tăcere și doarme înainte.” Cu imagini de
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
al SECI, cu sediul la Viena, în perioada 2003-2004. Aici am putut vedea România cu toate păcatele ei, plină de cangrene. Revelații negative ai tot timpul, dar a fost momentul în care mi-am dat seama ce se află dincolo de spoiala strălucitoare a vieții politice din România. În ciuda activității sale, Ungureanu n-a uitat de carte, iar la Viena studia zilnic în bibliotecă și căuta arhivele marilor mănăstiri moldovenești, luate de austrieci în 1775, la pierderea Bucovinei. La sfârșitul lui 2004
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
după cum urmează: ... - poziția 55 coloana 4 va avea următorul cuprins: "N, E și V - terenul SCA Suceava, S - drum de câmp"; - poziția 56 coloana 4 va avea următorul cuprins: "N - teren Damian Gheorghe, S - drum câmp, E - drum câmp, V - Spoială Ilaria"; - poziția 77 coloana 4 va avea următorul cuprins: "N - postul de poliție Moara, S - Popovici Marcel, E - DC 71 Moara, V - teren proprietate privată a comunei"; - poziția 78 coloana 4 va avea următorul cuprins: "N - teren Blîndu Nicolae, S
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 23 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
sarcina proprietarului. b) obligațiile ce revin chiriașului: ... A. Lucrări de întreținere și reparații la apartament și dependințele acestuia (baie, bucătărie, cămara, boxa, debara, closet etc.), precum și la părțile și instalațiile în folosință comună din interiorul apartamentului. - La partea de construcții: spoieli și zugrăveli interioare la pereți și tavane; refacerea tapetelor; revopsirea pereților la băi, bucătarii, closete etc; revopsirea dușumelelor și a tîmplăriei interioare; repararea și înlocuirea dispozitivelor de uz curent la tîmplărie (drukere, cremoane, broaște etc.); repararea rulourilor, obloanelor sau jaluzelelor
INSTRUCŢIUNI nr. 33.110 din 3 august 1968 privind metodologia de repartizare a fondului locativ de stat şi normele de repartizare, între locatarii principali, a cheltuielilor comune de folosinţă, întreţinere şi reparatie a locuinţelor şi spaţiilor cu alta destinaţie decît aceea de locuinta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153626_a_154955]
-
refacere sau de înlocuire a lor; repararea ușilor de control ale coșurilor de fum, precum și a celor de aerisire; repararea și refacerea cotlonului pentru cazanele de fiert rufe de la spălătorii; confecționarea, montarea și întreținerea afișierelor și a cutiilor pentru corespondență; spoieli și zugrăveli la părțile comune ale clădirii (casă scărilor, sala cazanelor, spălătorii, uscătorii etc.); - La instalația de încălzire centrală: întărirea brățărilor și s consolelor; curățirea grătarelor la cazane; curățirea injectoarelor și arzătoarelor; ungerea părților mobile la motoare și mecanisme; repararea
INSTRUCŢIUNI nr. 33.110 din 3 august 1968 privind metodologia de repartizare a fondului locativ de stat şi normele de repartizare, între locatarii principali, a cheltuielilor comune de folosinţă, întreţinere şi reparatie a locuinţelor şi spaţiilor cu alta destinaţie decît aceea de locuinta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153626_a_154955]
-
stare de folosință ținîndu-se seama de starea în care a fost preluată; - să efectueze la timp și în bune condițiuni lucrările de întreținere și reparații la suprafețele locative deținute în exclusivitate sau în comun, după cum urmează: La partea de construcții: - spoieli, zugrăveli și vopsitorii interioare și exterioare inclusiv reparații și completări de tencuieli; curățirea fațadelor, repararea învelitorilor, precum și vopsirea lor parțială sau totală; repararea jghiaburilor, burlanelor, paziilor, sorturilor, glafurilor, copertinelor; - repararea, înlocuirea și vopsirea tîmplăriei interioare și exterioare inclusiv a feroneriei
INSTRUCŢIUNI nr. 33.110 din 3 august 1968 privind metodologia de repartizare a fondului locativ de stat şi normele de repartizare, între locatarii principali, a cheltuielilor comune de folosinţă, întreţinere şi reparatie a locuinţelor şi spaţiilor cu alta destinaţie decît aceea de locuinta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153626_a_154955]