4,031 matches
-
serios și nu i-ar fi plăcut să audă clevetiri prin spital la adresa lor. Maria în vârstă de 45 de ani, o femeie frumoasă, cu părul negru, până la umeri, ce-i încadra fața albă, rotundă, cu ochii mari, migdalați și sprâncene frumos arcuite, cu buze pline, roșii, nefiind nevoie niciodată să folosească rujul, având o culoare naturală rar-întâlnită. Era cu aproximativ 20 de centimetri mai scundă decât el, suficient cât, purtând tocuri, să fie cuplul perfect. Nu-i spusese niciodată că
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
dormea lângă un gard. -Știam eu că habar n-aveți! a dat din mână a lehamite nea Mitică. Iar am luat poziția de vițel, cu ochii-n sus la nea Mitică. Făcând pe supăratul, ni s-a adresat, ridicând o sprânceană: -Bă! Vreți să umpleți coșul cu ouă? Vreți să vină femeile la poartă cu ciurelul plin? -Vrem! am strigat noi, foarte convinși. -Atunci -a ridicat din nou sprânceana nea Mitică- strigați, mă, așa cum trebuie! -Cum trebuie? am întrebat, cu mutre
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
la nea Mitică. Făcând pe supăratul, ni s-a adresat, ridicând o sprânceană: -Bă! Vreți să umpleți coșul cu ouă? Vreți să vină femeile la poartă cu ciurelul plin? -Vrem! am strigat noi, foarte convinși. -Atunci -a ridicat din nou sprânceana nea Mitică- strigați, mă, așa cum trebuie! -Cum trebuie? am întrebat, cu mutre de viței curioși. -Uite-așa: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu/Două ouă-ncondeiete/Pune-o bine pe perete/ Una mie, una ție/Una de tovărășie”. Eu și Mărin ne-am uitat ca proștii
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
întoarce pârțu’. Și ca să facă tot mai multe, trebuie să o pui bine pe perete! Uite-așa! Și făcu rapid o mișcare complicată cu mâinile, din care nu pricepurăm nimic. După această perorație, nea Mitică iar a ridicat filosofic din sprânceană: -Ei, acum ați priceput? -A-haa! am exclamat noi, iluminați de explicația savantă a lu’ nea Mitică. -Adică...spun eu, trăgând concluzia, asta era! Pârțu’ de la găină care face ouă! a-haa!..Adică, de la găini! A-haa! -Păi, cum!? a zâmbit nea Mitică
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
păr ale bretonului drept tronnează dezordonate pe frunte, fiindcă și-o pusese în grabă, înainte de-a pleca de acasă. Fața ei lungă este marcată de doi ochi mari și verzi, umbriți de niște gene negre și rimelate, iar dintre sprâncenele dese și pensate drept, un nas frumos și puțin în vânt, parcă îi accentuează fizionomia. Pomeții proemineți și rozalii dau fizionomiei sale un aspect de finețe, în ton cu ochii, nasul și buzele rujate, cu contur. Plecase să cumpere două
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
Gâtul delicat, suficient de lung, leagă de corpu-i fără cusur un cap pe dreaptă măsură. Fața e ovală. Nasul ușor în vânt. Ochii mari sunt depărtați nefiresc de frumos. Părul închis, retezat puțin mai jos de urechi, ascunde frunte și sprâncene sub bretonul luxuriant. Să fi depășit de puțină vreme adolescența?! mă-ntreb răscolit. Totuși, privirile au profunzimi de femeie pe sub genele dese! Clipește repede, dar nu din stânjeneala c-ar fi fost fixată, nu! Cel puțin așa-mi pare. Poate
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
Gâtul delicat, suficient de lung, leagă de corpu-i fără cusur un cap pe dreaptă măsură. Fața e ovală. Nasul ușor în vânt. Ochii mari sunt depărtați nefiresc de frumos. Părul închis, retezat puțin mai jos de urechi, ascunde frunte și sprâncene sub bretonul bogat. Îmi pun, răscolit și lipsit de inventivitate, aceeași întrebare. Să fi depășit de puțină vreme adolescența?! Totuși, privirile au profunzimi de femeie pe sub genele dese! Mă stăpânesc să nu mă duc spre ea cu declarația mea... Descopăr
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
Cât timp privesc în depărtări. Deodată simt ! Se risipește Spre nicăieri norul de gânduri Și mă întorc la vers hoțește, Să te pictez iar printre rânduri. Întâi voi zugrăvi alene, Mărgeanul strâns la tine-n păr. Sub el, cărbune ca sprâncene Și buzele cu roș de măr. Pe pielea albă-spumă toată, Puncta-voi rozul de la sfârcuri Și-o umbră unde nu o dată, M-ai dus la tine în adâncuri. Înspre fundal, pictez iubire În tonuri verde de smarald, Desprinse din a
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului La răscruce de drumuri Mergea apatic, cu jumătăți de pași, încercând parcă să întârzie curgerea imposibilă a timpului, trăgând după el căruciorul cu toamne. Tristețea îi cocoașase sprâncenele încețoșându-i privirea iar tinerețea-i tăiase riduri adânci cu unchiile pe față, când trecutul o smulsese nemilos din brațele lui prea neputincioase spre a o mai putea păstra. Doar bătrânețea ca o amantă credincioasă îi rămăsese alături mergând umăr
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
abia poate să respire și să se miște. Nevăzându-l, Moșul se apropie de fereastră, privește mulțumit ninsoarea de afară și își freacă mâinile în dreptul bușteanului care pocnește în foc. - Cred că am visat! Privește ceasul de pe perete ridicând din sprâncene. Mai am încă vreo trei ore bune de somn! Se trântește la loc pe saltea și trage cu putere pătura. - Moooșuuuleeee! Eliberat de sub pătură, strigătul spiridușului răsună în ecouri de-a lungul pereților împodobiți. - Of, bată-te noroacele Petrică, aici
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
la vârsta asta și după atâta timp să te-nșele? Dacă n-aș cunoaște-o, dacă nu v-aș cunoaște pe amândoi de-atâta timp, aș mai crede așa ceva,dar așa... Căzu puțin pe gânduri și se vedea după încruntarea sprâncenelor sale că judeca mult situația prietenului său. Nu credea nici unu la sută că soția lui Tică l-ar înșela sau mai mult, că ar fi putut fugi cu vreun amant. După ceva timp vorbi: - Măi, omule! Dacă o fi
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
veac! Acum au venit tehnocrații lui Söröș și au scos limba latina din școli. Au redus numărul orelor de limba română și de istorie! Au inventat tot felul de burse și stadii de pregătire în afară pentru agitatorii aleși pe sprînceană, obligați apoi să manipuleze mass-media, ca să ne țină nouă lecții despre cum nu trebuie să mai fii creștin, nici mîndru de patriotism sau de identitatea de neam. Ce treabă ar avea conducătorii noștri cu identitatea de neam, cînd acțiunile lor
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
american nu a fost destul de agresiv în a afirma rolul SUA în lume. "Marile națiuni au nevoie de principii de organizare, iar 'nu face lucruri stupide' nu este un principiu organizațional", a spus Clinton, o frază de natură să ridice sprâncene la Casă Albă. Faptul că nu a ajutat la construirea unei armate credibile cu cei care s-au aflat la originea manifestațiilor împotriva (președintelui Bashar) al-Assad - între ei se aflau islamiști, laici și tot ceea ce se află între cele două
Hillary Clinton șochează Casa Albă: a dat de pământ cu Obama by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82305_a_83630]
-
În pofida atracției pe care o exercită, este greu de spus că imaginile lui Lee Miller n-ar fi putut fi concepute de altcineva. Aproape fiecare pictură a Fridei Kahlo este însă ușor de recunoscut și asta nu numai din cauza celebrelor sprâncene împreunate care apar mereu într-o operă dominată de autoportrete. Și pentru Kahlo suprarealismul a fost una dintre influențele majore. Distorsionarea realității nu este însă niciodată artificială, căutată, rezultat al unor experimente. Simbolurile și alegoriile sunt mereu clare, direct legate
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
bărbat își pregătește trupul. Trecut de 50 de ani - îmi spun buclele părului argintiu și torsul lui dezgolit. Gîndurile mele încremenesc în amănuntele și lentoarea gesturilor lui. Păr potrivit cu föhnul și cu peria, spume și creme înainte și după bărbierit, sprîncenele netezite, flacoane și ustensile diverse pentru față, urechi, piept și subsuori. În sfîrșit, gesturile cunoscute: spălatul pe dinți și îmbrăcatul cămășii. Și din nou părul: spumă și fixativ. Dacă obiectele de care se servește ar lipsi iar mișcările s-ar
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
peștii-n apa lor? Blasfemia maternă nu poate fi pusă la îndoială ("E un păgân și Dumnezeu, / E un păgân"), sancționată de reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și sta-ngrozit". Un sfetnic bătrân, care-și ridică sprâncenele cu mâna, o va dăscăli pe regină cu sentințe filosofice - pe cât de solemne, pe atât de comune. Revin la răsfoirea operei poetice coșbuciene. "Pe lângă boi", spune Adrian Fochi în lucrarea citată: "poate avea ca punct de pornire un text din
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
și iernile pentru a scăpa de năvala vilegiaturiștilor, îi erau realități profund familiare, pe care încearcă continuu să le interiorizeze. în tablourile cu turci și tătari, poate mai numeroase decât în opera oricărui alt pictor, dincolo de exotismul fizionomiei - ochi bridați, sprâncene arcuite, pomeți bine marcați - exotism căutat și accentuat cu bună știință, Tonitza descifrează întotdeauna un substrat de melancolie cu care simpatizează și se identifică. Ca și pentru alți pictori, Balcicul și exotismul balcanic au însemnat pentru Tonitza o regăsire a
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
un singur puști se înfruntă cu cinci adversari. Băiatul rămas e încă pitic, dar de pe acum sfidător, se mișcă cu mare ușurință; e cel mai bun dintre toți șase; poartă un fes tricotat, cu moț verde, care-i vine până la sprâncene și peste urechi, dându-i un aer de cretin. E un talent înnăscut. Îți dai seama numai cât îl vezi cum se mișcă în lateral, fără să facă pași, parcă alunecând pe propriul lui har. Și felul în care pândește
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
Chiar și revista “Cațavencii”, cunoscută pentru elitismul său, nu are încotro și recunoaște: “Marina a făcut ravagii la Euphoria Music Hall, iar cinefilii au dansat în draci pe celebrul cover după “Common People” al lui Pulp”. În publicul ales pe sprânceană au putut fi zăriți Tudor Giurgiu, directorul festivalului, actrițele Mirela Oprișor, Ioana Flora, Ioana Blaj, dar și Andi Moisescu, Bogdan Mezofi (vocalistul trupei Grimus), Tom Wilson și, surpriză, Carmen Anton, fosta câștigătoare a trofeului “Steaua fără nume” în 1982, azi
Confirmarea valorii by Sorana ILIE () [Corola-journal/Journalistic/84250_a_85575]
-
poem crud dintr-o lume așijderea. Un testament îngropat la o margine de oraș, lângă un heleșteu în care nu se mișcă nimic. E o poveste pe care cei care au găsit-o în cărți o spun mai departe cu sprâncenele unite în circumflexul neîncrederii sau cu mâna la gură în fața grozăviilor de demult. Unii cred că totul a fost o scorneală hrănită de setea noastră de sânge. Alții invocă hârțoage vechi, în care faptele sunt transcrise până la ultimul detaliu. Dar
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
trezi îndrumat către un fotoliu, lângă un alt invitat, un adolescent chel. Cine era oare, se întrebă el. - Bună, spuse Nick. - Bună, spuse și puștiul, destul de amical. Acum, ce căuta un puști de vârsta asta și chel - chel și fără sprâncene - într-un asemenea grup? Un tehnician cu căști voluminoase strigă: - Un minut! Nick făcu semn unui asistent de producție, care se apropie în grabă pentru a-l informa că e prea târziu pentru toaletă. Mulți începători sufereau de vezici stresate
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
joace un zâmbet mic și subțire de triumf, marcat de tristețea tragediei care era atât de personal a sa. Nick simți dâra fierbinte de transpirație deasupra liniei părului, ca niște picături de lavă topită, pe care nu le despărțea de sprâncene decât fruntea netedă, bronzată artificial. Și ce bine dădea la televizor când trebuia să-ți ștergi fruntea, în timp ce stăteai alături de cine știe ce Student Meritoriu - nu se poate să nu fie, da, cu siguranță e și președintele ligii studenților și al societății
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
a școlii. Inima lui Nick făcu o voltă. Poate fusese doar un vis urât. Poate băiatul nu avea cancer. Nu-i așa că înotătorii se rădeau în cap, pentru a câștiga în viteză? Iar cei mai ciudați nu-și rădeau și sprâncenele? - Robin era nerăbdător să-și desăvârșească educația, mergând la colegiu. Apoi însă, s-a întâmplat ceva. De curând, el a fost depistat ca suferind de cancer, într-o formă foarte agresivă. Acum face chimioterapie. Îi urăm mult noroc. Publicul și
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
este o perioadă de cel puțin trei zile de băut continuu. De ce trei? Pentru că weekendul are două zile. Numai în cea de-a treia zi (foarte probabil o zi de lucru) jocurile sunt făcute, atunci începe lumea să ridice din sprâncene, să țâțâie din buze, iar râsetele amuzate se transformă în șoapte de îngrijorare. Înainte vreme, beția cruntă era salutată ca o perioadă în care oamenii buni deveneau răi, de obicei din motive întemeiate. Poate iubirea vieții lor îi trădase, poate
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
a omorât proprietăreasa, scrie În analele închisorii Sing Sing, descrierea condamnatului la moarte Carl Feigenbaum suna așa: "Vârtsă: 54 de de ani. Ten: obișnuit. Păr: șaten închis. Rărit în creștet. Gât subțire și mic. Ochii mici și adânciți în orbite. Sprâncene arcuite. Frunte înaltă și puternic bombată. Nas mare, roșu și cu coșuri pe el. Dantură: proastă și aproape inexistentă pe partea stângă. Greutate: 57 de kg. Semne particulare: o ancoră tatuată cu cerneală indiană pe mâna dreaptă, la baza dintre
Prima fotografie cu Jack Spintecătorul, criminalul care a îngrozit Londra cu peste un secol în urmă () [Corola-journal/Journalistic/69081_a_70406]