359 matches
-
complete (1920), piesa La 30 de ani - poate după Paul-Bernard Rosier -, un amestec de farsă și vodevil, s-a jucat stagiuni de-a rândul. Tonul surâzător, de badinerie, este acela care convine cel mai mult comediografului, cum se întâmplă în sprințara idilă Dragoste de cioban. În schimb, Lizi („Convorbiri literare”, 1894) este o melodramă întocmită după regulile genului (lacrimi, taine, dezvăluiri senzaționale). P.-M. e un scriitor cu lecturi moderne, un admirator, probabil, al dramaturgiei scandinave, al lui H. Ibsen îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine (Sora și hoțul, Doina) îl vor înrâuri pe Eminescu (în Făt-Frumos din tei, Povestea teiului, De-aș avea...). Al doilea ciclu, Lăcrimioare (1845-1847), din volumul Doine și lăcrimioare (1853), cântă amorul grațios, sprințar pentru Elena Negri (Steluța). Liricii de dragoste, plină de efuziuni și alte lejere palpituri, nu-i lipsește sinceritatea, ci fiorul. Ecouri din stihuirile anacreontice, din romanțe, din cântecul de lume sunt perceptibile. Melancoliile, ușoare, trec aproape fără să lase urme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
hrănindu-se (o fi trăit numai din amintiri și apă rece?), lipsită de putere, rămasă fără dinți, abia târându-se de ici-colo, șontâc-șontâc, nimic din ce vedeai nu-ți amintea de frumusețea de "jeune fille d'Honfleur 120", nici de sprințara minte de când era femeie coaptă, nici de înțelepciunea cu care te uimea când părul i-a albit și nu mai strălucea în văzul lumii. Plecat-am repede, mă prindea frigul... Papelardie, care-i urma, are un nume pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
tineri dansează cu foc în băltoacele formate după ploaia puternică din timpul zilei. Două lumi se înfruntă, fiecare cu propria acoperire audio : de-a lungul rândului se revarsă din difuzoare cântări religioase și rugăciuni. În corturi, răsună puternic muzică moldovenească sprințară, de petrecere, interpretată live de o formație din Republica Moldova, invitată special pentru eveni ment. „Fă-mă Doamne director de cramă/ Să beau zilnic câte-o dami geană/ Cu paharul și cu litrul/ Cum bea și mitropolitul !”, repetă obsesiv solistul formației
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Quinta, arteră vitală a Havanei, într-o competiție anemică, cu mașini parcă recent scoase de la naftalină. Imensa Volgă din față își tîrîie greoi oasele bătrîne și scoate un fum negru, înecăcios, ca într-o acțiune de camuflaj bine studiată. Moskvici-uri sprințare, foiesc ca niște balerine bătrîne, care încă mai fac eforturi inutile să arate că au fost odată cineva. Mașini americane, lungi cît un vapor de mare tonaj, cu aripioare stupide, cu lanterne de prost gust, afumă frumoasa Havana fără milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de aprobare „de sus“, subliniind dependența artei de controlul politic. Dar cuvintele mele au creat un val și mai mare de neînțelegeri și animozități. Maestrul Ohanesian, care ieșise primul din sala Operei, bătându-l la sprint chiar și pe mai sprințarul Caramitru, mi-a făcut atât de multă publicitate negativă (la televizor, la radio, În ziare, pe stradă, oriunde), Încât ar trebui să-i mulțumesc, căci nici un agent de presă plătit nu ar fi lucrat mai bine În numele meu! Am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
rea, mohorâtă, amestecându-se cu starea mea de boală, cu necazurile din acea perioadă și cu neșansa de a fi întâlnit un om nedelicat, un medic înăcrit de propria lui mediocritate, răzbunându-se și el pe cine putea. * Femeiușca aceea sprințară, veselă, simpatică de la nunta Marianei, părând perfect mulțumită de ea însăși și de viață, sigură de farmecele ei - cu care reușea să-și țină „legat” soțul de mai bine de șase ani, obligându-mă să dansez mereu cu ea, dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
jur... De aici înainte nu mai este nici o noutate golul ce-l simt deodată în clipa în care Spiritul domnesc mă părăsește, pentru a mă aștepta în altă parte...Pornesc cu pas sprinten spre insula verde a Copoului. Simt zefirul sprințar zbenguindu-se în jurul meu. Il văd pur și simplu cum se hârjonește cu o floare de cais îmbujorată peste măsură de plăcere...De departe mi se arată biserica Sf. Atanasie, pitită între viile și livezile din jur...In timp ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dovedea că nu înțelesese nimic din ceea ce i se spusese. Să avem pretenția ca interviul să urmărească o anumită structură - deja am cere prea mult (totul era haotic, fără nici o legătură, fără nici o relevanță, o perfectă discuție între o doamnă sprințară și un Gâgă). În fine, poate era o problemă de concentrare și de „etate“, după ținți postii cu birza, hodoronchodoronc, zdroncazdronca si clopoțeii... Numai că analistul redutabil care este nici nu știe pe ce lume se află. De exemplu, la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
din film, care sunt, fiecare în parte și toți la un loc, foarte bine distribuiți (a, ba da : este amintită Mihaela Rădulescu, cu o apariție scurtă, dar cu impact garantat)... Restul cronicii (adică mai mult de 75%) este o variațiune sprințară și locvace, desigur, doar este semnată de Andrei Gorzo ! pe tema Cine este naratorul acestei povești ? (cronica se intitulează E o falsă problemă, pentru că este clar de la bun început. Vocea din off este a lui Kiki, iar dacă acest lucru
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un loc mai înalt decât voi înșivă. Sus inima! și capul! Viața, viața adevărată e în altă parte... Tipuri de trecere Cum ne trecem și ne petrecem viața? O bună întrebare pentru mahmureala obștească de după sărbători. Ești obosit, nu prea sprințar la minte, dezabuzat. Te vizitează, palid, gândul deșertăciunii (și balastul indigestiei), cu tot alaiul lor de plati tudini solemne. Ce sens au lucrurile? Cum trăim? La ce bun? Ca să mă simt cât de cât activ și inteligent, încropesc, în grabă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Sărbătorile nu sunt „ocazii“ festive ale propriei creativități. Rostul lor nu e seducerea destinatarului sau exhibarea talentelor personale, oricât de năvalnice. E vorba strict de un gest de solidaritate spirituală, caldă, pacificatoare, discretă. Pentru declarații de amor, giumbușlucuri rimate, glumițe sprințare, jocuri de cuvinte și finețuri retorice se pot folosi celelalte zile ale anului. De la o vreme însă și datina exprimată laconic, și inflația lirică privată pierd teren dinaintea unei soluții noi, stupefiant hibride: un amestec de gata făcut și fantezie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fost bine primită de către cei ce-au prins de veste că există. Au fost și excepții. În spațiul lui Creangă (Moldova, inclusiv Basarabia), cartea a fost total ignorată, iar o revistă de însemnătatea și reprezentativitatea "României literare", prin pana mult sprințarului de categorie grea Alex. Ștefănescu, a încercat chiar s-o "demoleze" într-o recenzioară greu de calificat altfel decât tendențioasă. Pregătesc, de asemenea, pentru Editura Dacia, o nouă ediție a studiului de tipologie literară apărut în 1973, Agârbiceanu și demonii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
grea, de sfârșit de lume. Nu se mai vedea nimic pe geam. Se apropie curioasă de fereastră. Ploua cu stropi deși ce păreau să se lege unul de altul într o pânză țesută de un ac de foc care sărea sprințar de colo-colo, mânuit de un croitor nevăzut. își ridică anevoie privirea înspre cer, dar nici acolo nu vedea decât aceeași țesătură compactă din inele de stropi. Ploaia nefi rească și șfichiuitoare nu părea să mai contenească. Așa plouase și în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nepăsare; nepoțică; nervi; nevastă; niciodată mulțumită; nimic; obraz; opus; oraș; ordonată; păcat; perfectă; plăcere; plăpînd; plete; plimbă; prieten; probleme; prunc; pur; pură; puritate; rafinament; Raluca; răutate; rea; regină; relație; responsabilitate; rochiță; ruj; saturație; scumpă; secret; sens; sensibilă; sexul frumos; soție; sprințară; stăpîna casei; suferință; suflet; șatenă; școală; șmecheră; Tamara; tatei; tînăr; tot; trădare; trăsături; tristă; vagin; verde; viață; cu viață; vie; viitoarea mamă; viitor; viol; Viorela; wow; zgîrcit; zîmbet (1); 826/232/76/156/0 față: chip (160); spate (65); frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drului, un vas de porțelan albastru cu o montură în metal auriu, semeț, cu gura curbă orientată spre grupajul de fructe aflat în fața sa, ne aduc aminte de parfumurile nealterate ale toamnelor, când fructele noi și vinul vechi, rece și sprințar, scos proaspăt din vreo hrubă numai de pictor (poate) știută, nasc în noi stări de meditație și poezie. Regula structural-geometrică, după care se clădește această pictură, este una intuitivă și sub- tilă, din care răzbat vederii noastre tăinuitele ra- porturi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
era din rândurile celor ce pot fi "convertiți", măsura lui intelectuală ar fi deznădăjduit orice încercare naivă de acest soi". Virgil Cândea, O notă pentru Jurnalul fericirii, Renașterea, Anul VIII, nr. 3 (87), Martie 1997, p. 4. ,, Avea un pas sprințar Părintele Nicolae. Și când se oprea sus, în capul scărilor de la Paraclis, mai că se părea a-și lua zborul. Liber ca pasărea cerului! Inima îi era deschisă, prietenia caldă, iar buna dispoziție un sac fără fund. Abia acum văd
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un public de toate vârstele, dar mai ales tineretul școlar, greșelile de tipar se strecoară nestingherit, înșelând atenția redactorilor, cum o face și câte o reclamă de felul „Văpsea pentru păr rapid”, atunci când produsele cosmetice nu sunt prezentate în rime sprințare, chiar galante, potrivite de poetul Carol Scrob. Au mai colaborat Pavel Al. Macedonski, Eufrosina Pallă, Th. Bădărău, Coriolan Bărbat, Maura Prigor, Em. Bucuța, Alexandru Nora, Victor Săhleanu, Luigi Vampa, G.C. Ionescu-Sisești, D.N. Ciotori, N. Istrati, Gavril Todică, Dumitru Furtună, Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
cu vederea: „L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă.” Din cele cinci poezii, câte ni s-au păstrat, Eminescu o alege pe cea mai perisabilă. Marșul oștirii române, o compunere în dulcele stil al vremii, cu versuri de Alecsandri sprințar și vesel. Nimic marțial și greu în suita de îndemnuri care nu sădesc atât datoria, cât speranța. E un aer de firesc bucuros, ca în preziua unei împliniri așteptate, în ritmul lui Cârlova. De altfel, acea poezie patriotică parte a
Un minimalist by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5976_a_7301]
-
și prima oară în rolul Contesei. Un început remarcabil. Vocea rotundă, cu timbru prețios, s-a mlădiat bine condusă pe o frazare nobilă cu respect pentru stil (atenție doar la stabilitatea intonației). Înfățișare statuară, potrivită rolului (Rosina acestei perioade nu sprințara copilă din "Bărbierul") o prezență scenică sensibilă - iată o Contesă mozartiană credibilă; doar o oarecare rigiditate în jocul de scenă, explicabilă, se va atenua probabil cu timpul. Suzana Mihaelei Stanciu lansează cu ușurință vocalize, volute aeriene, doar gravele sunt aruncate
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
vis și ipoteză)./ Când am ajuns la el (pe banda/ lui Möbius, nu prin lungi suveici/ ascensoriale), damf de fleici/ făcea,-n invazie, pe sub prag,/ în hol, să-ți saliveze glanda./ Dimov ne aștepta cu drag.” Alături de versul ludic și sprințar, apar, ca niște apoziții picturale, o serie de ilustrații eclectice, cuprinzând deopotrivă desene ale autorului și reproduceri după tablouri cunoscute precum cele ale lui Henri Rousseau (Le Douanier). Interesante sunt cele patru lucrări hors-texte ale autorului, în care culoarea prinde
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
de cînd mă știu, nu-l atinge, de vreme ce toate studiile de psihologie arată că nu "te știi" de-atunci. Totuși, Sașa Pană riscă să-l așeze în titlul unui jurnal amestecat, Născut în '02 (din abia 1973, la Minerva). Nehotărîre sprințară, a unei prescurtări pe care și-o pot permite doar cei care trăiesc aceleași timpuri. Așa că nici nu mai știm, și de ce trec anii vom ști tot mai puțin, care '02. 1900, pesemne. Începutul (vezi mai sus) e ceva mai
Ab ovo by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8021_a_9346]
-
Cronicar Decalog sprințar Amuzant interviul lui Gheorghe Erizianu, directorul Editurii Cartier din Chișinău, din numărul 466 al OBSERVATORULUI CULTURAL. Mucalit și inteligent, Erizeanu pune la `ndem`na editorilor un decalog de sfaturi de piață. Iată-l: „1. Fii sigur, nu cunoști piața de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
un repertoriu nu foarte bogat, dar deosebit - text, melodie, interpretare. Deci, se poate, se mai poate, doar cu mai multă discernere. Daniela Marcu, căci despre ea este vorba, este din localitatea Subcetate-Mureș, județul Harghita, și-a adus cu sine suflul sprințar, dar cald al unor melodii și cântece dintr-o zonă geografică al cărui folclor este prea puțin sau deloc cunoscut - zona Mureșului superior... ȘTIRE TV DE ULTIMĂ O(A)RĂ La ora ,0.00" dintre 6 și 7 august, autoritățile
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
de reciclare a inevitabilei mediocrități, chiar în situațiile în care nobile intenții îi stau la temelie și pioase simțăminte încarcă raportul nostru cu trecutul: "Gentila libertate cîntată de Alecsandri era cu neputință să nu fie asociată neamului păsăresc, de unde ritmul sprințar: "Libertatea-n fața lumii a aprins un mîndru soare/ Și-acum neamurile toate către dînsul ațintesc/ Ca un cîrd de vulturi ageri ce cu-aripi mîntuitoare/ Se cere vesel ca să zboare/ Către soarele ceresc". "Mîndru soare", "soarele ceresc" către care
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]