692 matches
-
cinstea sărbătorii Botezului Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta are putere sfințitoare deosebită și se folosește pentru binecuvântarea creștinilor, a caselor și a țarinilor; a persoanelor și a lucrurilor ce sunt stăpânite de duhuri diavolești; pentru curățirea lucrurilor ce au fost spurcate (fântâni, vase); pentru sfințirea prapurilor, a Crucilor, a troițelor, a clopotelor și a tuturor obiectelor și veșmintelor liturgice; dar mai ales la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir folosit la Taina Mirungerii. Agheasma Mare se poate
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
le cunoască până și un duhovnic. Șantajul i-a fost de multe ori prieten. Și în nimicnicia lui a crezut că o poate șantaja și pe doamna cu coasa. Cică i-ar fi zis „pentru faptul că nu te-am spurcat niciodată în revista mea, îmi ești datoare”. Cică moartea a râs și l-a lăsat să-și continue viața mișelească până-n zilele noastre. ----------------------------- Georghe Andrei NEAGU Director revista „Oglinda Literară” Focșani, Vrancea 1 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe Andrei NEAGU
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
dau ocol și mereu atacă, tot într-un desfrâu, că nu-i mai cuprinde brăcinaru-n brâu. Înzorzonați în uniforme roșii, galbene, violet, portocalii au ajuns la tribune gândacii colorați cu agramaticale platforme, din care nu ști să alegi, că au spurcat vestmintele neamului: ițari, zăvelci, bundițe, ii. Au sfâșiat societatea în bucăți; unele mai mici, altele mai mari, după cum au fost de puternici în teritoriu baronii locali. Uniformele lor de gândaci au fost colorate pe regiuni în tablouri abstracte, foarte dibaci
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
-s bun de-acuma, Iar dorul rău chircit în mine Plânge ploaia, râde bruma. Alungă-mă din viața ta ! ................ Așa sunt cei ce nu iubesc Și-n viață nu prea se descurcă; Ei joacă-n rol actoricesc Și sentimentele le spurcă. În râvna lor de-a face rău Plivesc mormanul de gunoi Și dorm în cuiburi de căcău, Visând la lumea de apoi. Căzuți sunt ei ispitelor - De demoni prinși, de eidoloni, Văd în alb-negru, nu-n color - Trăind vieți de
ALUNGĂ-MĂ DE LÂNGĂ TINE ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353956_a_355285]
-
fi aflat că Eliade i-a atins pe țiganii din România...Și țiganii din India se numesc Rom, și ei, ca și cei din România sunt declarați de neatins. Cine îi atinge, este eliminat din societatea hindusă. Astfel, Eliade a spurcat casa binefăcătorului său, Dasgupta Sen, pentru că s-a atins de țiganii din România. A spurcat-o și pe fiica acestuia, Maitreyi. Impuritatea inconștientă a lui Eliade, a contaminat orice brahman indian pe care Eliade l-a atins în India...A
MIRCEA ELIADE ȘI ȚIGANII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354234_a_355563]
-
se numesc Rom, și ei, ca și cei din România sunt declarați de neatins. Cine îi atinge, este eliminat din societatea hindusă. Astfel, Eliade a spurcat casa binefăcătorului său, Dasgupta Sen, pentru că s-a atins de țiganii din România. A spurcat-o și pe fiica acestuia, Maitreyi. Impuritatea inconștientă a lui Eliade, a contaminat orice brahman indian pe care Eliade l-a atins în India...A necinstit bursa Maharadjahului Manindra Chandra Nandi, Kazimbar Rajbari. A sfărâmat onoarea guru-ului său, Dasgupta
MIRCEA ELIADE ȘI ȚIGANII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354234_a_355563]
-
Toate Articolele Autorului Iubiți dușmani și trădători, Uzurpatori și iude, Nu vă e teamă uneori De Cel ce vă repude Ca pe-o scursoare de scursori? Iubiți fanatici posedați De sfadă și distrugeri, Nu vă e teamă când vărsați Venin spurcat de uger Din care demoni alăptați? Iubiți codoși ce v-ați spurcat La limbă mincinoasă, Nu vă e teamă că-n păcat Sfruntați și nu vă pasă De neamul ce l-ați ferecat? Iubiți călăi ce ați ucis A patriei
IUBIŢI DUŞMANI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354744_a_356073]
-
e teamă uneori De Cel ce vă repude Ca pe-o scursoare de scursori? Iubiți fanatici posedați De sfadă și distrugeri, Nu vă e teamă când vărsați Venin spurcat de uger Din care demoni alăptați? Iubiți codoși ce v-ați spurcat La limbă mincinoasă, Nu vă e teamă că-n păcat Sfruntați și nu vă pasă De neamul ce l-ați ferecat? Iubiți călăi ce ați ucis A patriei suflare, Nu vă e teamă că în vis Nu veți găsi iertare
IUBIŢI DUŞMANI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354744_a_356073]
-
Ediția nr. 510 din 24 mai 2012 Toate Articolele Autorului Între vorbe și-ntre fapte E mereu un spațiu gol Peste care un șeol Stăpânește ca o noapte Oamenii de teamă urcă Semnele care coboară Când lumina înfioară Lighioanele ce spurcă Și întoarce împotrivă Marginea după un centru Veșnic temerea ei pentru Naufragiu sau derivă Totul ni se pare straniu Nici aievea, nici în vis Un abis întredeschis Ca o mină de uraniu Referință Bibliografică: Între vorbe si-ntre fapte / Ion
ÎNTRE VORBE SI-NTRE FAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347043_a_348372]
-
Cu cel ce blând și bun cu mine-i Și nu mă fură, nu mă ucide-n gând În mine aruncând cu vina vinei. Sunt multe feluri de păcate Dar cel mai blestemat, vă jur e Acela de-a fura! Spurcat e Omul care fură ca să fure... Sunt anotimpul morții - o ucigașă toamnă, Când frunză sunt și-n muguri iubito mă adori Nesăbuită-amantă ce încă mă condamnă La dragoste de floare și la viol de flori... Sunt, poate, doar o umbră
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
zilnic ni se fură pâinea; ce mizerii cine se îndură să-i numere verii banii ce stau țuț, ouăle de struț? miriștile mele nopțile ridică lumea de calică și plină de rele; drumurile urcă un hățiș de plase apa care spurcă să n-o pui în vase! arma și-o ridică vorba de ocară, brusc o căprioară a-nghețat de frică! Referință Bibliografică: brusc, o căprioară / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de
BRUSC, O CĂPRIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358468_a_359797]
-
se amăgea că făptura bălții nimerise chiar acolo unde s-ar fi vrut el, pe când își făcea speranțe deșarte. A doua zi, satul huia că biata Casandra a căzut într-o suferință lungă, care i s-a tras de la o spurcată de broască, nimerită, cine știe cum, chiar în patul fetei. Și întâmplarea aceea n-a fost de șagă, căci după vreo câteva luni fata s-a stins cu zile. Dupa câte-un gard cu leațuri de-a curmezișul, puteai auzi și cuvinte
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
al ei care nu se implică niciodată în acțiuni în care și-ar prinde urechile de prost ce e, iar dăunător este, cu predilecție, acel fanfaron ce se pricepe la toate, le știe pe toate, se bagă în față, trîmbițează, spurcă, prezice, anatemizează, arată cu degetul și se declară un patriot care își jerfește viața, sănătatea, timpul liber și aspirațiile proprii pentru binele obștei, iar patria ar trebui să-i fie recunoscătoare. Iată de ce eu m-am hotărît să nu-i
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
arătau din ochi și-și dădeau coate, șoșotind ca acum Ileana lu' Oajdea, către Maria lu' Iepure: - Uite căzăcelu', tu Marie, ci frumos crește! Numai di n-ar avea apucăturili lu' tată-său... Seca-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai ea știe. Da' are un bărbat tare di treabă. Pânea lu' Dumnezău! Crește omu' progenitură străină în bătătura lui, ca și cum îi făcut di el
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
De fapt ce este un cabotin? Un om caraghios dar de care nu se poate râde. El nu este un tip amuzant, el este stupid, ignorant, nu departe de unul cretin, și care pozează într-o persoană „specială”. Când vorbește, „spurcă” locul, cum spune românul, prin falsitate, minciună. Când materializează gândurile, produce ceea ce corespunde caracterului său de cabotin, adică ceva dezgustător, lipsit de valoare autentică. Cabotinul pozează, „dă cu gura”, vrând să ademenească oamenii, dar pus în fața săvârșirii unui gest serios
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
solar Alpha Draconis... Planeta Draconia. Populația, drăcarii, sunt niște nespălați, bețivi și răi, a căror principală activitate este jaful. Nici muierile lor drăcițele, sau puradeii, drăculeții, nu sunt mai zdraveni. Toată ziua se păruiesc, se drăcuiesc, se bălăcăresc, bârfesc, se spurcă pe la garduri, iar ăia mici fură, fumează și beau de sting. Planetele, pe o rază de câțiva ani lumină, erau disperate fiindcă, de vreo cinci-șase ori pe secol, demenții lor vecini porneau un război de mai mare jalea, înarmați până în
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > AZI E ZIUA TA ȘI PLÂNG Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului La mulți ani țară de glorii Azi târâtă în genunchi, Bestiile, trădătorii Ți-au spurcat sfântul tău trunchi! La mulți ani țară bogată Azi săracă-n trist prohod, Românie alungată În cel mai cumplit exod! La mulți ani țară de vise, Azi secătuită toată, Îți sunt visele ucise, Vulturi lacomi îți dau roată. La mulți
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
să-i elibereze, ci continua profetic amenințările lui Iezechil, plângerile lui Ieremia, nesocotind Sabatul, făcând chiar vindecări în acea zi sacră. Pentru ei, tot ceea ce era iudaic era sfânt, fiind așternutul picioarelor lui Iehova. Pământul, pâinea și vinul neiudeilor erau spurcate și nu se atingeau de ele... Vanitatea, lauda și trufia erau cu adevărat imbold în tot ceea ce făceau”. (ibid. 94) Chiar dacă erau urmașii seminției după Moise, faptele lui spirituale nu le-au urmat mai marii nației, ba mai mult au
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
a permis îngroparea cadavrului! strigă altcineva. Trebuia lăsat să putrezească pe cruce așa cum fac de obicei romanii! -Știți cu toții că nu se putea asta! spuse arhiereul Anna adresându-se celui care spuse aceasta. Doar e Pesahul și nu ne puteam spurca cu un mort atârnând pe cruce! Trebuiau totuși să-l îngroape într-un loc secret! Sau aruncat în valea Hinom printre gunoaiele fumegânde. Arhiereul Caiafa se ridică și întinse amândouă mâinile înainte dorind prin gestul său să-i facă să
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
iluzii Despre cum se-ntinde bârfa: Afla fufa, afla târfa Doar prin câteva aluzii Prima și singura care Vindea mahalalei zvonul Că-i ținea apoi isonul Dintre țațe, fiecare: Cin' se-nsoară, cine naște Fără nici un căpătâi Cine s-a spurcat întâi Că ea știe și cunoaște Cine-nnoadă și deznoadă Intrigile de duzină, Cine până la chenzină Face foamea stând la coadă Amorsa că nu se poate Un fitil sau o petardă Pe care-o lăsa să ardă Și dădea la
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
de „pace între palate”, ca să ne rezolve, dracului, câte ceva din bietele pensii, sau salarii și să lase alegerile care sunt atât de apropiate să rezolve ele conflictele! Ei bine, nu; murdăria și mahalagismul răutăților meschine a mai răbufnit încă o dată, spurcând totul exact când s-at fi putut stabili două săptămâni de calm național în care fiecare să-și vadă de rezolvarea problemelor pentru care este plătit de la bugetul de stat. Iar, măcar de ziua națională, să nu stea unul cu
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
dacă se va găsi vreun admirator cretin să-i facă statuia, așa trebuie să i-o facă: Fluturând un dosar cu bieți fluturași, dar cu gestul turnător de „te am la mâna”, sprijinit pe însemnele Republicii, fără jenă că le spurca! În politică, a nu avea nici un Dumnezeu, echivalează cu a nu avea doctrina. Iar, cănd n-ai doctrina latri orice, numai să nu taci. Asta ar trebui sa inteleaga popularii Europeni care au venit la noi, ca și cum special pentru noi
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
războaie! A patra mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate, pe drumurile înstrăinării! A noua mască: să nu se mai dea foc caselor! A zecea mască: să nu
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
vers de Topârceanu Fără muște, melci, gândaci... Sau ca într-un vers de Blaga, Mai psihotic, pesimist, Plouă de ne stoarce vlaga, Plouă-afurisit de trist... Cel mai rău, însă, mai bine Plouă cu venin și borș, Ca-ntr-un vers spurcat de... mine, Cu trohei și iambi întorși... Referință Bibliografică: Ca-ntr-un vers bacovian / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CA-NTR-UN VERS BACOVIAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360278_a_361607]
-
palat! De azi înainte o să te târăști la picioarele mele! - Îți arăt eu ție! - îi răspunse diavolul și prinzând-o în brațe o trânti pe piatra rece și umedă. - Ce faci, nenorocitule? Mă violezi? Huuu! Piei, Sarsailă! Ia-ți mâna spurcată de pe mine! - În talpa iadului vei ajunge târfa noastră! Femeia țipă în chinurile groaznice ale dracului. Vlad văzând că dăduse greș, vru să iasă tiptil din trupul vrăjitoarei, dar coada necuratului îl lovi împingându-l la loc. - Nu pleci nicăieri
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]