282 matches
-
parte și a ascultat În tăcere, fără să răspundă. Trecură cinci secunde eterne. — Bea? am murmurat eu. Tu ești? Glasul care a răspuns mi-a căzut ca o lovitură de ciocan În stomac. — Ticălos nemernic! Îți jur c-o să te stîlcesc În bătaie. Tonul era oțelit, de mînie reținută. Rece și senină. Asta m-a Înspăimîntat cel mai mult. Mi-l puteam imagina pe domnul Aguilar cu telefonul În mînă, În vestibulul casei sale, același pe care Îl folosisem de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
am Înarmat cu curaj și mi-am dat seama cum arătam: ud leoarcă. Mi-am dat deoparte părul de pe frunte și mi-am zis că acum e-acum. Dacă apărea domnul Aguilar, pregătit să-mi rupă picioarele și să-mi stîlcească fața, cu cît mai repede cu atît mai bine. Am ciocănit din nou și, În scurt timp, am auzit pași apropiindu-se de ușă. Vizorul se Întredeschise. O privire Întunecată și bănuitoare mă observa. — Cine-i? Am recunoscut glasul Ceciliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de unde aștepta să-i parvină prin poștă certificatul de deces. Sanmartí, căruia Îi plăcea să curteze fetișcane avînd jumătate din vîrsta lui, parvenise prin deviza, atît de În vogă În acei ani, a omului care a reușit prin mijloace proprii. Stîlcea limba engleză cu un accent caraghios, Încredințat că aceasta era limba viitorului, și Își Încheia frazele prin apendicele okey. Editura (pe care Sanmartí o botezase cu ciudatul nume „Endymion“, Întrucît Îi suna atît solemn-evlavios, cît și propice pentru pungă) publica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
s-aștept trei sferturi de oră pe hol pentru a-mi arăta ce important e părea preocupat mai mult de mustața lui, pe care nu reușea să o netezească în ciuda pomezii cu care se dăduse, decât de tânăra învățătoare. Îi stâlci numele de câteva ori, se prefăcu că răsfoiește dosarele, se uită la ceasul lui de aur, își aranjă părul, își privi unghiile curate. Avea niște ochi de vită, în care-i citeai prostia și ignoranța, ca acele animale pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
lui Volincă. Vine, vine, vine o ceva cu pârâituri. - Ru-șii!, țipă ascuțit, tăiat În două, Ileana lui Maxim. Ca și atunci, În casă, mama se culcă deasupra mea - după ce m-a trântit pe jos; ca și În casă, Îmi turtește, stâlcește nasul - măcar de-am fi În ogorul prășit și răcoros, dar suntem În altul, bolohanii uscați și fierbinți și Înțepăcioși Îmi Înghimpă obrazul. - Acuma, tot o fugă! Să nu se-ntoarcă! - tot glasul Ilenei. Ne ridicăm, alergăm prin păpușoi. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
respectabile, dar conducătorul unui regim sângeros, care a schilodit mii de familii din România. |sta e, poate, blestemul pe care l-a lăsat acel 25 decembrie în care cei doi au fost omorâți: un lucru făcut strâmb are efecte din ce în ce mai stâlcite odată cu trecerea timpului. DAMELE GAZETIERE Când teatrul nu era artă, ci păpușerie Emilia CHISCOP Îi dedic primul meu articol din 2008 Mihaelei Michailov, cronicara mea de teatru preferată, mereu copilăroasă și convingătoare, și mă voi întoarce în ianuarie 1840, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
prezentatorul termină de vorbit. Poți să spui și o rugăciune în gând, pentru că fără ceva noroc sau ajutor divin nu va ieși totul perfect. 12. ți se dă pasa cu numele greșit - fie nu este numele tău, fie prezentatorul îți stâlcește numele. Această situație apare destul de frecvent. Indiferent de cauza din care ți s-a greșit numele, nu trebuie să reacționezi. Singura soluție este să faci transmisiunea ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic și să nu evidențiezi greșeala, tocmai pentru că
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
refrenul cu pricina. Nici atunci nu știam și nici acum nu știu ce înseamnă, de pildă, cucuion, dar îmi plăcea teribil cuvântul acesta. Cred că, de fapt, era vorba despre un „avion cu motor“, pe care, însă, limba mea de fetiță îl stâlcise bine de tot, malformându-l. Ce vreau eu de fapt acum este doar să fie reținută ideea de zbor. Pentru că mai toți dintre noi, muritori cu voie sau fără voie, ne dorim să avem măcar vise de zbor (a nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
chiar bună, a spus Rose. Ei bine, ce zici... ți-ar plăcea să mergi cu mine? — Artă mexicană...! a repetat Mustafa Încrezător. Sigur, de ce nu? — Grozav, s-a Înveselit Rose. Ce bine că te-am cunoscut, Mostapha, a zis ea stâlcindu-i din nou numele. Însă de data asta Mustafa nu a mai simțit nevoia s-o corecteze. CAPITOLUL TREI Zahăr — E adevărat? Vă rog spuneți-mi că nu e adevărat! a exclamat unchiul Dikran Stamboulian dând ușa de perete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a zis că ca să șteargă datoria să-i fac invitație la o matinée la Excelsior. Pă bune și fără Îndoială, Rosita Rosenberg ie Miss râs. Ăia din lojă crăpa dă râs ca gâdilații, da io n-am Înțelegut iotă, că stâlcea limba de-o au muscalii să nu-i halească din zbor nici Mucea Sinagoga, și io d-aia d-abia așteptam s-ajung la han, să-mi zică Fainberg și lu mandea bancurile. Că decât dă bancuri mi-ardea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
jaloane În viguroasa Îndustre dă cinema. Ginitorii mei, În care-ți reflectezi moaca dă bulcă cu lapte, a trăit și vremuri mai miștoace, da să bunghea ca doi lingușitori la Farfarello, un blond tip cărămidă, cu rât dă cioroi și stâlcește spaniola; la domn Persky, ăla cu surâsu dă cutie poștală și biciclete, că pare o broască râioasă sub apă; la doamna Mariana Ruiz Villalba de Anglada, cu subțirimea care o obligă la ea Patou, și la bietu furnic Leopoldo Katz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ni s-a împlinit visul". El, sincer și personal, era împotriva acestor amestecuri de fapte, de sentimente, era împotriva justificărilor și motivărilor de tot felul, din care, pînă la urmă, nu se mai știe nimic, iar binele și răul sînt stîlcite în așa hal, încît nu-ți mai trebuie nici de un fel să te saturi și de unul și de altul. Cînd se ajunge aici înseamnă că ticăloșia a izbîndit, că oamenii lasă de la ei și așa ajung să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
înainte de nuntă, fugise cu altul. Un marinar frumos și bețiv care se aciuise prin cătun. Părinții au căutat-o, au găsit-o, dar în noaptea nunții, în timpul petrecerii, marinarul a apărut din nou. A fost prins de rudele mirelui și stâlcit în bătaie, după care nunta a continuat. "Ce să facem, au zis rudele mirelui, am cheltuit prea mult cu pregătirile". Pe bărbatul ei l-a urât și nu l-a iertat niciodată că o luase cu forța. Când a murit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
spus nimic și mașina ne legăna când la dreapta, când la stânga. Mergea prea repede, mi se făcuse frică să nu ajungă pe o oglindă de gheață și să nu se mai poată opri decât aiurea, în vreun zid sau stâlp, stâlcindu-ne. Muzica stridentă răsuna enervant în urechile mele și Iuliu Sofronie ținea ritmul, bătându-se cu podul palmei pe genunchi. Conducea cu o singură mână. Apoi străzile parcă s-au făcut mai luminoase și iarăși am știut unde suntem, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe mâneca pardesiului tău, citesc de patru săptămâni numărul matricol cusut cu ață albă la o curățătorie chimică și - de ce să nu ți-o spun, adăugase el, fiindcă n-ai făcut decât să încurci virgulele la copiatul manuscrisului și să stâlcești ortografia, așa că nu poți avea nici o pretenție bănească. Mi-am scos pălăria și cu trei degete ale mânii drepte, împreunate la vârfuri ca pentru închinăciune, am apucat cele câteva fire de păr din creștetul capului, ridicându-mi astfel țeasta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și lui Stefan un cămin mai bun. Mal se gândi: absolut calmă. Știe ce efect are. Spuse: — N-o să te las. Nu-i face rău băiatului meu sau o să-ți fac eu ție rău. — Nu poți. Copilul îi aparține mamei. Stâlcește-o! Arată-i că tu faci legea! — E bogat, Celeste? Dacă trebuie să te fuți ca să supraviețuiești, ar trebui să te fuți cu bărbați bogați. Corect, Fräulein? Sau cu bărbați puternici, ca Kempflerr. Întotdeauna revii la povestea aia, pentru că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
intră ca goard la primărie, se înscrie în P.M.R. și cu timpul ajunge „viciu”, după cum se lăuda el. Pe lângă faptul că era incult, natura l-a înzestrat și cu o bâlbăială pronunțată, mai ales, când se supăra și din cauza defectului stâlcea cuvintele, sau le boteza după cum îi venea la gură. Odată, stând de vorbă cu chiaburii, le explica importanța achitării cotelor și le spunea să nu-l aștepte pe „Hoțenvever”, vrând să spună pe Eisenhower. El le mai explica oamenilor, ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
intră ca goard la primărie, se înscrie în P.M.R. și cu timpul ajunge „viciu”, după cum se lăuda el. Pe lângă faptul că era incult, natura l-a înzestrat și cu o bâlbăială pronunțată, mai ales, când se supăra și din cauza defectului stâlcea cuvintele, sau le boteza după cum îi venea la gură. Odată, stând de vorbă cu chiaburii, le explica importanța achitării cotelor și le spunea să nu-l aștepte pe „Hoțenvever”, vrând să spună pe Eisenhower. El le mai explica oamenilor, ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de spirt, toată populația din partea locului veghea. La întâiele țipete, au ieșit de prin toate casele bărbați și femei înarmați cu ciomege, cu topoare, cu furci și o luptă crâncenă începu. Rezultatul a fost că doi guarzi comunali au fost stâlciți în bătaie, iar un contrabandist a fost ucis. Bineînțeles că s-au tras și focuri de revolver. După cum era și firesc, în acea noapte întunecoasă numai o parte a contrabandei a fost capturată. Casa de la Colentina: în sfârșit, mai era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Mihai Ungheanu și Nicolae Dragoș au vrut să mă dea afară din redacție din 1977, până în 1990 a parcurs și el un lung drum al alienării și al abjecției... Ar urma la rând cei 30 de mineri care ne-au stâlcit în bătaie, pe mine și pe mai tinerii mei colegi, în centrul țigănitului București... Cei 30 de mineri "anonimi" se numesc Ion Iliescu, Petre Roman și tot guvernul României din iunie 1990... Ca să închei această listă mai repede, mai adaug
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scrie astfel - licențios-sclifosit - mai mult de o sută de pagini. Un stil care, la început, trezește curiozitatea, prin noutate, devine agasant și chiar dizgrațios prin repetare. „milă față de mama dar nici o îngăduință: mama trebuie să dispară. râgâie; scapă pârțuri; le stâlcește în pâlnia spațiului dintre trompele uterine; pot să-mi închipui orice. Nimeni nu cumpără scornirile mele și n-are ce face cu astfel de născociri. Mi se va întoarce spatele. Mi se va zice că - zăbovind suspendat deasupra putorii - eu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de mult, de secole sau chiar de milenii. Am rupt legătura cu partea primitivă și curată din noi, nu mai știm să ne purtăm natural, copilărește. Privește-o pe Nyoman, de pildă, câtă eleganță! După felul În care Karl Îi stâlcea numele, până și urechea needucată a fetei putea să priceapă că vorbeau despre ea. S-a Înălțat doar atât cât să-și schimbe greutatea de pe-o parte pe alta a corpului ca să-și poată aranja sarongul. S-a uitat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
roșii de plâns și chipul subțiat ca de boală. Îi zâmbise ca-n alte anotimpuri, dar refu zase blând să guste din vinul adus de el. Seara, când creta galbenă se terminase pentru prima oară după mult timp, Ivan își stâlcise mintea cum să treacă și la cea verde, s-o mai înveselească puțin. În cele din urmă, îi preparase o cremă de lămâie verde, cu scorțișoară și cardamom. Așteptase nerăbdător s-o audă ghicind ingredientele și flecărind șăgal nic, trecându
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mărturie în plus e a Monicăi Lovinescu care, în voluminoasa lucrare apărută în Franța și în România, post mortem, cu titlul „La apa Vavilonului”, afirma că este autorul român cel mai intraductibil în franceză, datorită multitudinii de neologisme franțuzești, voit stâlcite de personajele caragialiene. Vasile Goldiș îi mulțumește de colaborare astfel: „Scrie-ne orice, numai să fie ieșit din sufletul lui Caragiale și să fie iscălit Caragiale. Îți sărut mâinile, te salut cu stimă, iubire și devotament.” Și în 1911 e
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de hârtii a câte douăzeci de lei, de însuși Conu Anghel Mihăilescu, șeful partidului liberal. I-a plăcut afișul antialcoolic făcut de mine și pus pe peretele primăriei. Reprezenta o pereche de bețivi cu niște poziții și mutre atât de stâlcite sub rachiu că-ți venea să nu te mai atingi nici de umbra paharului. “Să nu se lege nimeni de tânărul ăsta muncitor și doritor de carte. Jur pe Fernanda ( era soția sa, o franțuzoaică ajunsă prin miracol pe aici
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]