1,684 matches
-
învoise să urce și nea Mărin (unchi prin alianță, din partea tatălui meu), localnic al Săliștei Sibiului, care îmi tot povestea de o aventură a sa, petrecută cu mulți ani în urmă, în desișul sălbatic al muntelui. Doream să ajungem la stâna unde un prieten de-al său, bătrân cioban, își făurise o lume a lui. Baciul Ioan trăise mult în singurătatea muntelui, de pe când era copil, și nu obișnuia să coboare în sat decât arareori, odată la trei sau patru ani
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ajuns la poalele vârfului de munte, în lătratul aprig al celor patru câini ciobănești, pe care baciul Ioan îi crescuse de mici, alăptându-i și îngrijindu-i ca pe copiii lui. Știa că vom veni, așa că ne aștepta semeț în fața stânii. Cum ne-a văzut nici nu a așteptat salutul nostru că vocea lui domoală și apăsată s-a auzit în ecoul muntelui: No, seară-bună, bine ați venit dragii mei. Apelativul dragii mei este un semn de mare prietenie și apropiere
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
îi dădea puterea să descifreze neînțelesul, să accepte divinul în totalitatea valorilor, să destăinuie ritualul prin toate activitățile sale: de la trezirea din zorii dimineții, la spălarea de trei ori cu apă rece pe față și subsuoară, la îngrijirea animalelor de la stână, la curățirea locului odihnei trupului și până la pregătirea hranei. Ajunseserăm pe înserate, când tocmai bătrânul stăpân al stânei din poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
sale: de la trezirea din zorii dimineții, la spălarea de trei ori cu apă rece pe față și subsuoară, la îngrijirea animalelor de la stână, la curățirea locului odihnei trupului și până la pregătirea hranei. Ajunseserăm pe înserate, când tocmai bătrânul stăpân al stânei din poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu de înțeles. Aflasem că nu terminase decât patru clase, dar învățase să citească de la un cioban
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu de înțeles. Aflasem că nu terminase decât patru clase, dar învățase să citească de la un cioban de la stână, care murise de mult și care, în tinerețea lui, fusese pentru un timp învățător în satul Tilișca. Am rămas uimit de toate cărțile pe care le avea rânduite pe rafturile de deasupra patului și laviței vechi, în care își ținea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
povestire: No, dragii mei, parcă văd și acum acea noapte cu ceață groasă din Lunea curată. Aveam vreo cinsprezece ani, plecaseră ai mei în lumea cealaltă, iar eu rămăsesem în grija acelor oameni care se aflau aici, pe munte, cu stâna care era mult mai mare decât este acum. Era după lăsatul secului, lunea cea dintâi a Păresimilor, cu o căldură mare peste zi, iar spre seară negură(3) de nu vedeai nici la jumătate de metru. Mulți s-au pierdut
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
feri eu de dușmani, Ce mi se înfoaie-n pepeni Mă cunosc doar când am...bani. IN VINO VERITAS Unuia care te plimbă De la Ană la Caiafa, Servește-i vin cu carafa Și-ți vorbi aceeași....limbă. Nechibzuință Când la stână lupu-i paznic, Van alegi grâu de neghină, Sigur nu-l mănâncă harnic Certamente vreo...galină De gustibus... Mi ți-o știe tot creștinul, De-i năframă, de e bască, Unora le place vinul, Celor mulți rămâne...boască. TOMBOLA La tombolă
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1423740465.html [Corola-blog/BlogPost/363032_a_364361]
-
de s-ar putea mai bine ... Să nu uităm ce știm De neclintitul zid Și ... cum că la Rovine Plângea chiar Baiazid. Sub înaltul salcâm, Sara pe deal buciumul sună cu jale, Viersul ajungând Sub cel clar de lună Până la stâna din coastă, Unde dulcea minune, Atât de fragedă ... O floare-albastră, Pe aceeași ulicioară, Avea dorința S-o ridice de-atâtea ori De subsuori. Și dacă ... iubind în taină ... Pe lângă plopii fără soț ... Se uită peste vârfuri La steaua care-a
EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_poezie_de_ion_i_pa_al_florin_tene_1389421165.html [Corola-blog/BlogPost/363804_a_365133]
-
consumă cina, și mai trag, ...să meargă, câte-un strop de vin. Liniștea adâncă, a nopții depline, face să se-audă, tot mai apasat, vorbe de drumeți: parcă sunt străine... Se-aud tot mai clar, venind dinspre sat. Câinii de la stână, vânturând din coadă, le și dau de știre, cu câte-un lătrat, c-au intrat, călări, trei bărbați pe poartă: Și zărind pastorii, s-au apropiat. „Seară bună, oameni!” - zic, ...stâlcit puțin: „Suntem Magi, și <semnul> care l-am urmat
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nostalgie_de_iarna_madrilena_.html [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
scrisă, ca mai toate celelalte, cu gândul la copilărie și pentru copiii de vârsta grădiniței și a clasei zero - este o scenetă suculentă, cuprinzând un ordin milităros limpede: ,,- Deșteptarea! Lapte ai ?/ Am venit ca să îmi dai,/ Jos, în vale, de la stână,/ Laptele ia-l! Mi-l adună!/ Căci e tatăl tău cioban/ Și eu fac parte din neam.”. Fior dramatic, stopat înainte de a deveni, abrupt, siropos, melodramatic, depistăm în cele trei strofe ale basoreliefului din ,,Dorul de sat”: ,, Din sat, plecăm
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Grandios pășește agale pe poteci, Prin înfundături de munți, prin locuri reci, În arșița verii prin ceață și ploi, În deplină libertate, prin noroi. Pe la stâne strecoară spaima printre oi, Apucă ce-i place, sau ce-i de soi, Cu nasul în miere, cu botu-nroșit, Tratează albina... în mod iscusit. Își apără puii de omul zărit, Sigur îl atacă, de este rănit, Dar nici la hoit
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1455975036.html [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
-s ospitalieri și buni! În tarlaua care de păpușoi, Lăcomia lui e-n toi. Dar la om, cu capul este o problemă, Deci aici atacă, îl scoate din schemă, Sau poate mușca un, picior, o mână De-l prinde la stână. Îl scalpează iute, nu e de gândit, Îl plesnește tare, de l-a necăjit. De picior îl prinde, poate să-l arunce Și de nu se mișcă... atunci el se duce. Omul, doar "o sută unu" a rostit, Zece metri
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1455975036.html [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
care creau iluzia optică de dimensiune redusă, făcându-i să întrebe dacă în acest pat chiar putea să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
fiecare 3 zile să-i faci un ou fiert, moale. Cu mămăliguță. Poate să-l mănânce și cu usturoi. Nu mujdei. Cățel. Vezi unde poți găsi, pe la vecini, pe unde crezi matale, lapte de capră... - Avem noi capre, sunt la stână, sări ca arsă femeia, ca și cum asta era salvarea bărbatului. - Foarte bine! Dimineața, în fiecare dimineață și seara, înțelegi? Și seara! să-i dai câte o cană de lapte de capră nefiert. Numai să fie strecurat bine! - Am înțeles domn doctor
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
zicea nea Nelu, că doar îi vin sfințât!” Știam de acasă că slujba s-a terminat, căci îl auzeam pe nea Nelu cântând pe uliță Maramureș, plai cu flori. Dar în copilăria tatei, de sărbătorile mari, tunau Bătrânii jieni de la stâni și colibi, încălțați cu opinci, cu straie înverigate, cu părul rătezat la umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
îl aveau cu ei pretutindeni. Pentru ei, Pământul însuși, cu bolta cerească, era o biserică. Se spovedeau la brazi, se împărtășeau mâncând prima brândușă pe care o vedeau primăvara, ciopleau cruci pe arbori, aveau cruce în vârful colibii, în vârful stânii, în mijlocul mesei. Acolo, pe munți, în poiene și păduri, erau vecini cu Dumnezeu, cu Duhurile Sfinte. Pământ, Cer, arbori, animale, totul era sacru. În lumea ce creștea jos, în Vale, sacru mai era numai Banul. Tot ce atingea el devenea
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
în lucru un roman - „Înainte de magnolii” ( am împrumutat din piesă titlul și o parte dintre personaje, dar am schimbat destul de mult mesajul), un volum de poezie, unul de proză scurtă umoristică și un altul care se va numi „Cronica de Stână”, ale cărui capitole pot fi urmărite în „Helis”, un fel de fotografie în proză a momentului literar actual al județului, prin reprezentanții Asociației Culturale Helis. Ce au comun stâna cu literatura? Vă invit să citiți! 11. Care sunt mottoul, citatul
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_februarie_2013_florentina_loredana_dalian_1364296525.html [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
scurtă umoristică și un altul care se va numi „Cronica de Stână”, ale cărui capitole pot fi urmărite în „Helis”, un fel de fotografie în proză a momentului literar actual al județului, prin reprezentanții Asociației Culturale Helis. Ce au comun stâna cu literatura? Vă invit să citiți! 11. Care sunt mottoul, citatul, cuvintele dragi care vă călăuzesc în parcursul dumneavoastră existențial? Ar fi mai multe, dar îmi place în mod deosebit unul, ceva ce mi-ar fi plăcut să fi scris
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_februarie_2013_florentina_loredana_dalian_1364296525.html [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
pănă astăzi și despre portul popular al sebeșenilor. Multe vorbe înțelepte care susțineau obiceiurile locurilor îmi spunea Dumitru Sinu și le rostea trăindu-le, asemeni celor ce le dăruiseră spre învățare și luare-aminte: „Nu te duce cu mâna goală la stână, pune-n desagă o bucată de slănină, o ceapă, o roșie, două-trei mere, un morman de prune și du-le la oameni! Ține minte: Dumnezeul cu care pleci din Avrig spre Negoiu, cu același Dumnezeu ajungi Sus; iar cu Dumnezeul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Nu ți-am zis că-i de prăsilă? Dă-mi și porcul c-are slană. -Măi...Vasile porcu-mi trebe Că s-apropie Crăciunul Poate-ți dau oleac' de slană Da nu face pe nebunul. -Uite, facem o prinsoare Am la stână un măgar Și mai punem și țurcana Iar tu-mi dai un armăsar. -Nu pot, bade Toderica Să mă lepăd de-armăsar Apoi cum mai merg la mândre? Ăsta mâncă numai jar. -Măi... Vasile ține iapa, Eu țin țurca și
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
prințesă cu haine țesute în fir de aur, cu fote și ii numai de mâna ei țesute. Gospodăria lui Duran era cea mai arătoasă din sat, șase hectare de pământ, șase perechi de boi , două cârduri de oi cu două stâne, zece vaci breze, patru cai, brișcă și alte și alte acareturi, pătule cu porumb, magazii de grâu și saivan. +i din toată strânsura asta a lui cumpăra galbeni și mahmudele, zicea el că toate-n lume vor pieri, dar valoare
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Corola de Lumină a Bunilor și Străbunilor, a Moșilor și Strămoșilor, ca o permanentă Naștere-renaștere a Neamului: „Stau străbunii noștri la ferestre privind colindătorii și ascultând, cutremurați, colindele despre dulcele Prunc Iisus, Care, mic și neajutorat, culcat pe fân în stâna baciului Crăciun, binecuvântând cu mâini micuțe albastrele galaxii ieșite din gândurile Marelui Creator, Pantocratorul desăvârșitelor frumuseți celeste.” (Preot Dimitrie Bejan, Simple povestiri. Cugetări morale despre viața de toate zilele. Trinitas, Iași-2008, p. 251) Cerul și Pământul se îmbrățișează, se contopesc
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Sfântă,/ sufletul plecându-mi-l,/ gura mea vă cântă:// Fiu Frumos și Sfânt, Maică Preacurată,/ ceruri și pământ/ preamăresc cântând/ Taina minunată.// Înfășat în scutecaș/ de inuț subțire,/ vine Sfântul Copilaș,/ Miel pentru jertfire.// În grăjduț cu mielușei,/ păstorași de stână/ dar călduț I-aduc și ei,/ cojocel de lână.// Dulce Copilaș Ceresc/ și Măicuță bună,/ ceruri și pământ privesc/ Taina împreună.// Noi cu îngerii venim/ înălțând osane/ și din coruri împletim/ dragostei coroane.,, (Traian Dorz, Minune și Taină-imne, colinde, cântece
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
securitate, mutarea în locuri strategice, asigurarea de alimente, atacuri asupra dușmanilor înrăiți ai poporului care-i urmăreau de ani de zile, relațiile de prietenie pe care le-au menținut cu locuitorii satelor, în mod special cu bacii și ciobanii de la stânele de sub poalele Făgărașului, care le-au fost de mare ajutor, plus acțiunile de mobilizare ale oamenilor prin cuvântări patriotice pentru a nu ceda formelor inumane la care erau supuși, să adere la o colectivizare forțată, la distrugerea satului romanesc etc.
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Jerbe_de_flori_pentru_eroi_nemuritori_marin_voican_ghioroiu_1350468019.html [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
pe piept cu mâna, Venind spre Domnul smeriți să ne rugăm, Căci pe stăpâni fără rost îi implorăm Îngenunchind și sărutând țărâna. Noi, umiliți adânc, glas nu ridicăm, Căci suntem blânzi și limpede-i fântâna, Muncim ogor, ne apărăm și stâna, Iar sărăcie, eroic suportăm. Când dăm iertare la cei ce ne-au greșit, Adevărat, atingem sigur cerul, Iertați, noi fi-vom de Cel Înalt slăvit, Căci am răbdat purtând în suflet Crezul! Dar vai de-aceia ce mult ne-au
LA LIMITA RĂBDĂRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1440702487.html [Corola-blog/BlogPost/343434_a_344763]