467 matches
-
decurg de aici. Însuși cadrul natural parcă este altul, În zona veche unde valea se Îngustează, gradul de Împădurire este mai mare, În timp ce În zona Vicol, deschiderea este foarte mare, iar pădurea mai limitată ce a făcut loc pășunilor și stîncăriilor, ce atrag privirea turiștilor. Baza materială de cazare (3 complexe balneare, 11 hoteluri, 17 vile, 39 pensiuni, 3 campinguri și o cabana), cea gastronomică (restaurante, pensiuni, cofetării, baruri, terase, autoserviri, bufete, etc.), de tratament și agrement și inclusiv vaporaș pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
unui spațiu retentiv, de formă vag spiralată, care să introducă o asimetrie esențială între intrare și ieșire, corespunzătoare ireversibilității timpului. De aceea, era serios preocupat în primul rând de recuperarea ulterioară a meșterilor. Zile întregi își plimbară pietrarii mâinile peste stâncăria peșterii, încercând să-i îmbrățișeze amfitrionic necuprinsul obscur și întortocheat. Unii își aduseră femeile și le iubiră prin firidele bântuite de lilieci ale locului; spuneau că trupurile sunt fântâni și că zvâcnirile lor ar fi fost în stare să scoată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
loc viran, între drumușoare și cărări, o femeie. Era între două vârste, destul de bine îmbrăcată. Aduna vreascuri din locul viran, care, ca pretutindeni aici, se află împresurat de plantații. Aici plantațiile sunt cu grijă orânduite și distribuite. Munțișorii atent întreținuți. Stâncăriile din marginea drumușoarelor sunt reținute pe alocuri de scoabe mari și bare de fier care le unesc și le rețin. Crăpăturile sunt astupate cu ciment. Oamenii corijează și cred că înfrumusețează opera lui Dumnezeu, în realitate își urmăresc interesul, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comod, luminos. Foaierul cel mare se deschide pe o terasă deasupra mării. În pădurea veche de la poalele munților Caucazului, diversă, cuprinzând multe specii, legate cu ghirlănzi de liane, cresc acum și varietăți străine, iernile fiind aici destul de blânde, la adăpostul stâncăriilor enorme care urcă la peste 5000 m. Toate plantele subtropicale le-am cercetat în grădina botanică bine întreținută (15 Ha.). Am văzut o sequoia gigantea americană; pini de Himalaia și toate speciile de palmieri. Unii arbori străini progresează; alții trăiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plină de chiparoși piramidali și gigantici tufoși, cum și de toate soiurile de palmieri. Am găsit un arbore care face fragi. Esențe mirositoare, ale căror frunze le cunoaștem și noi ca mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum și de toate soiurile de palmieri. Am găsit un arbore care face fragi. Esențe mirositoare, ale căror frunze le cunoaștem și noi ca mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lungul șoselei care duce sus, spre Vathara, am recunoscut lucrarea iernii trecute. Viscolituri mari (8 m.) au dărâmat case de adăpost, și clădiri ușoare pentru popasul drumeților. Stâlpii de beton pentru lampioane au fost răsuciți, dărâmați unii; s-au prăvălit stâncării, s-au surpat margini de șosea. Întâlnesc lucrători care repară șoseaua, bărbați, femei, fete. Unii blonzi ruși; alții bruni: aceștia sunt locuitori ai Abhaziei. Câteva femei mă întreabă cât e vremea. Le arăt ceasul; îmi răspund că nu cunosc cifrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stăpâni mediul sau să-și asigure supraviețuirea à la longue. Dovada că tactica a fost bună, e că ei, lichenii, există și astăzi și tot În zonele cele mai neprielnice ale uscatului, acolo unde alții nu pot rezista; amintesc doar stâncăriile. Tocmai acest caracter, să-i spunem de biocenoză internă, al lichenilor a făcut Însă ca acest cap de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poposești, În consecință să degradezi, prea mult, dar te face să revii. Ca și pentru miticul Anteu, contactul cu primordialul dă puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996, ora 11,21 88. Muntele, o semeție primordială După scurta escală, adaptativă, de pe stâncăriile de lângă malul stâng al Prutului, să ne uităm spre apus. Iar dacă n’am fost prea mulți, nici o pagubă. Acele stâncării sunt unice și nici n’arată prea bine Împănate cu oameni și, mai ales, cu ceea ce rămâne În urma lor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996, ora 11,21 88. Muntele, o semeție primordială După scurta escală, adaptativă, de pe stâncăriile de lângă malul stâng al Prutului, să ne uităm spre apus. Iar dacă n’am fost prea mulți, nici o pagubă. Acele stâncării sunt unice și nici n’arată prea bine Împănate cu oameni și, mai ales, cu ceea ce rămâne În urma lor. Acum Însă, cu ochii minții, vom Întâlni Carpații. Iar dacă, pornind Într’acolo, nu ne vom fixa În vreo stațiune de la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile Prutului din care provin. Și nu sunt singurul. Cine mai are astfel de preferințe? La asta am meditat În vârful muntelui, asta vă Împărtășesc și domniilor voastre. Căci unii vor fi observat că pomeneam de licheni În vârful muntelui, dar tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pomeneam ca iubitori de negentropie, mai mult, aproape incapabili a și-o crea dacă n’o au prin preajmă. Și de aceea preferă muntele, stânca semeață În general, chiar dacă e În vârful muntelui, la două mii de metri, ori e doar stâncăria de câteva zeci de metri Înălțime de care vorbeam deunăzi ori, În sfârșit, din ținuturile arctice chiar. Dar preferă și arborii, indiferent de altitudinea la care aceștia trăiesc, căci arborele, ca orice ființă, e un producător de negentropie, evident În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă mai multă negentropie. Apoi și acestea vor lăsa loc liber, În stâncăriile Înalte ce adăpostesc cea mai pură negentropiue, celor mai vechi și, implicit, mai doritoare plante, mușchii și lichenii. Nu cumva diversitatea negentropică tocmai trecută În revistă e o condiție a menținerii biodiversității? Retoric... Dar negentropia are și o conotație informatică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deal pe terenuri cu panțe peste 25 la sută, într-un stadiu avansat de degradare a solului și cu vegetație slabă. Pășuni și finețe de munte Clasa I Pășuni și finețe situate în zona de munte, lipsite de arboret sau stîncărie, cu covor vegetal bine încheiat și compoziție floristica valoroasă. Clasa a II-a Pășuni și finețe situate în zona de munte, acoperite cu arboret sau stîncărie pînă la 20 la sută din suprafața și cu covor vegetal bine încheiat. Clasa
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]
-
Clasa I Pășuni și finețe situate în zona de munte, lipsite de arboret sau stîncărie, cu covor vegetal bine încheiat și compoziție floristica valoroasă. Clasa a II-a Pășuni și finețe situate în zona de munte, acoperite cu arboret sau stîncărie pînă la 20 la sută din suprafața și cu covor vegetal bine încheiat. Clasa a III-a Pășuni și finețe situate în zona de munte acoperite cu stîncărie sau tufișuri peste 20 la sută din suprafața. NOTĂ: Plantațiile de vii
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]
-
Pășuni și finețe situate în zona de munte, acoperite cu arboret sau stîncărie pînă la 20 la sută din suprafața și cu covor vegetal bine încheiat. Clasa a III-a Pășuni și finețe situate în zona de munte acoperite cu stîncărie sau tufișuri peste 20 la sută din suprafața. NOTĂ: Plantațiile de vii și livezi de pomi cu goluri de peste 50 la suta se vor considera că terenuri arabile, pășuni sau finețe, în funcție de categoria de folosință a terenurilor.
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]
-
masa verde realizată pe pajiști înregistrează variații în funcție de condițiile pedoclimatice în care sunt dispuse suprafețele respective, de diversitatea factorilor limitativi care acționează asupra acestor suprafețe și de lucrările agricole efectuate. Pe suprafața de 376,7 mii ha cu pietriș, grohotiș, stâncării și roca-mama la suprafață nu se poate acționa cu lucrări agroameliorative. Aceste terenuri sunt incluse în cadrul pajiștilor montane și alpine, sub formă de enclave, fără producție de masa verde. Pe celelalte categorii de terenuri, afectate în diferite proporții de influență
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
masa verde realizată pe pajiști înregistrează variații în funcție de condițiile pedoclimatice în care sunt dispuse suprafețele respective, de diversitatea factorilor limitativi care acționează asupra acestor suprafețe și de lucrările agricole efectuate. Pe suprafața de 376,7 mii ha cu pietriș, grohotiș, stâncării și roca-mama la suprafață nu se poate acționa cu lucrări agroameliorative. Aceste terenuri sunt incluse în cadrul pajiștilor montane și alpine, sub formă de enclave, fără producție de masa verde. Pe celelalte categorii de terenuri, afectate în diferite proporții de influență
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
masa verde realizată pe pajiști înregistrează variații în funcție de condițiile pedoclimatice în care sunt dispuse suprafețele respective, de diversitatea factorilor limitativi care acționează asupra acestor suprafețe și de lucrările agricole efectuate. Pe suprafața de 376,7 mii ha cu pietriș, grohotiș, stâncării și roca-mama la suprafață nu se poate acționa cu lucrări agroameliorative. Aceste terenuri sunt incluse în cadrul pajiștilor montane și alpine, sub formă de enclave, fără producție de masa verde. Pe celelalte categorii de terenuri, afectate în diferite proporții de influență
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
a p��durilor, prevăzute de autoritatea centrală pentru protecția mediului; ... e) să asigure aplicarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile cu funcții deosebite de protecție, situate pe terenuri cu panțe foarte mari, cu procese de alunecare și eroziune, pe grohotișuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetației forestiere, precum și pentru alte asemenea păduri; ... f) să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetației lemnoase de pe pășunile împădurite care îndeplinesc funcții de protecție a solului și a resurselor de apă; ... g) să
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151220_a_152549]
-
silvice; Limita sud-estică: continuă spre sud-vest, pe versantii sudici ai dealului Celea Mare, pe limita fondului forestier, învecinându-se cu pășunile aparținând orașului Hârșova; Limita sudică: (ce coincide cu limita fondului forestier) se îndreaptă spre nord-vest, fiind limitrofa pășunilor și stâncăriilor aparținând orașului Hârșova și fluviului Dunărea; Limita sud-vestică: se îndreaptă spre nord-vest, de-a lungul malului fluviului Dunărea; Limita vestică: orientată predominant spre nord, străbate pe la poale versantii vestici ai dealului Celea Mare și mărginește pășunile și alte terenuri aparținând
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un teren neproductiv cu stâncării, ocolește prin est și sud - orientându-se spre vest - o altă stâncărie, și apoi, se redirectionează spre sud -est până în albia Pârâului Lacului Negru, la borna silvică 119; Limita sudică: reprezintă în teren punctul de inflexiune al limitelor estică și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un teren neproductiv cu stâncării, ocolește prin est și sud - orientându-se spre vest - o altă stâncărie, și apoi, se redirectionează spre sud -est până în albia Pârâului Lacului Negru, la borna silvică 119; Limita sudică: reprezintă în teren punctul de inflexiune al limitelor estică și vestică, respectiv borna silvică 119, situată în albia Pârâului Lacului Negru; Limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]