996 matches
-
Lou. Fă-te iarăși Încoa’ dacă te plictisești. În capul scărilor, aproape că m-am ciocnit violent de Naomi, care urca. Părea furioasă, iar fața Îi era contractată Într-o expresie și mai Întunecată decât de obicei. A trecut cu stângăcie pe lângă mine, fără să-și ceară scuze și a trântit ușile de la intrare În urma ei. Un prieten de-al meu cu Înclinații teatrale are un fel anume de a pronunța tărăgănat „Ce mitocănie“, ori de câte ori asistă la vreo Încălcare gravă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
roșu, constituiau un adevărat iad, și totuși nu se putea reține de la asemenea forme de violență. Față de Adam nu se arăta niciodată mânios, simțea, însă, că în relațiile cu fiul său exista o vagă, dar teribilă nepotrivire, o stinghereală, o stângăcie care inhiba comunicarea dintre ei. Uneori avea impresia că Adam înțelegea acest lucru și că venea la el cu ramuri ostentative de măslin, mici gesturi de afecțiune și mângâiere, iar Brian se pomenea acceptându-le cu un aer morocănos, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acelor impulsuri artistice cu care se jucase atât de incert. Avea senzația că lucrurile apar și dispar, că se dematerializează cu o malițioasă bizarerie. Unele dintre obiecte erau ca niște mici animale; sau, mai curând, erau făpturi vii, dotate cu stângăcia și inerția obiectelor, făpturi care cădeau, alunecau, se zdruncinau, se rostogoleau. Poate că fetișurile pictate de Alex nu reprezentau decât încercări homeopatice de îmblânzire a acestor mărunte zeități maligne. Existau mici creaturi-obiecte care ascundeau anumite lucruri și se manifestau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu argintiu. Un scrin înalt, îngust, de un negru lucios, care nu părea a fi nici de lemn, nici de metal, și un garderob înalt și îngust, de aceeași culoare, cu o oglindă înaltă și îngustă, elipsoidală, își făceau, cu stângăcie, datoria de uriașe ornamente. Covorul relua modelul verde argintiu al tapetului, adăugându-i câteva linii accentuat negre. O canapea joasă, verde deschis, cu brațe foarte turtite, îmbrățișa o puzderie de perne mici, negre. În fotoliu capitonat cu creton, o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Gabriel avusese nefericita idee de a-și lega la spate, cu o panglică, părul pleoștit. Fața îi era încordată și lucioasă, iar nasul înroșit de vântul de aprilie. Când de abia veniseră, se simțea jenată și încurcată și refuzase cu stângăcie invitația lui Hattie de a intra în casă. Acum își regreta refuzul, dar nu vedea în ce fel și-ar putea remedia gafa care o silise pe Hattie să stea afară, în iarba umedă, și să tremure în vântul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
l-am văzut, noi nici nu știm - nu-i așa, Pearl? - dacă e... adică unde se află exact... — Vai, dragă! exclamă Gabriel. Vreau să spun... — Și ce faci aici? întrebă Brian. — Nu știu, răspunse Hattie, nu cu haz, ci cu stângăcie, făcând ca întrebarea lui Brian să sune și mai dură. Dându-și seama de acest lucru fata adăugă: Presupun că voi studia. — Vom studia, înterveni părintele Bernard, zâmbind. — Și ce vei studia? se interesă Gabriel. Nu știu... nu mă prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
timpul „în altă parte“. Era notoriu faptul că nu-i plăceau copiii și nu-și dăduse nici cea mai mică osteneală să se apropie de nepoata lui, a cărei neîncredere și lipsă de experiență se potriveau aidoma cu monumentala lui stângăcie și lipsă de tact. Relațiile lui cu Pearl fuseseră, deși corecte, și mai lipsite de substanță. Se uitase o singură dată la ea și hotărâse că-i poate acorda încredere absolută. Fetei i se părea că, de atunci încolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o dată, mai lung și cu mai multă forță, și soneria emise un șuierat strident, impertinent. Ușa se deschise și întreg cadrul ei se umplu de silueta masivă, groasă, a filozofului. John Robert nu spuse nimic, dar se dădu îndărăt, cu stângăcie, în holul întunecos, pentru a-i face loc lui Tom, care păși, cu aceeași stângăcie, în spațiul din fața lui. Afară, lumina scânteietoare de aprilie dezvăluia un cer albastru, pufuri de nori albi, grăbiți, mărul din grădină torturat de vânt, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ușa se deschise și întreg cadrul ei se umplu de silueta masivă, groasă, a filozofului. John Robert nu spuse nimic, dar se dădu îndărăt, cu stângăcie, în holul întunecos, pentru a-i face loc lui Tom, care păși, cu aceeași stângăcie, în spațiul din fața lui. Afară, lumina scânteietoare de aprilie dezvăluia un cer albastru, pufuri de nori albi, grăbiți, mărul din grădină torturat de vânt, un gard părăginit, știrb, o iarbă umedă, zbârlită, nepieptănată. Prin contrast, încăperea era întunecată, îngustă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
seriozitate, ci mai curând ca un exemplu cras de imposibilitate, la unul dintre cei mai străluciți studenți ai lui, Steve Glatz. Steve era un tânăr cu o fire nobilă, dar mult prea versat în ale vieții; era lipsit de acea stângăcie care-i caracterizează pe tinerii englezi și care, într-un fel sau altul, se număra printre cerințele formulate de John Robert. Și apoi, diferența de vârstă era prea mare, Steve era trecut de douăzeci și cinci de ani. Bărbații de altă rasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
confidențial, înțelegi, în chip de recomandare, ca să nu te simți obligată să-i faci vânt. Dar eu nu-mi doresc un admirator! Probabil că e o glumă. Tu nu ești o glumă, spuse John Robert, simțind că-i revine toată stângăcia. Adăugă: Mă rog, dacă nu-ți dorești un admirator, atunci ce-ți dorești? O pisică neagră cu lăbuțe albe! Și Hattie rosti aceste cuvinte pe un ton glumeț, pentru că și ea se simțea acum stângace și jenată. Se grăbi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
amici nu apucase să observe, însă, umbra înaltă, care se desprinsese din peretele cârciumii, dintr-un intrând neatins de iluminatul stradal și care înainta acum, înspre dânșii. Un tânăr chipeș, blond, bărbos și cu alură neîndoielnică de hipiot purtând cu stângăcie o pereche de blugi Dolce & Gabbana gri, mototoliți și un tricou galben, smuls de la uscat (se mai vedeau pe el urmele cârligelor!), cu inscripția Forza Petrolul! își ridică ritualic palmele, către ei, plecându-și maiestuos, cu o gentilețe exagerată, fruntea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
agitându-și bâtele; minutele treceau și numărul acestora creștea necontenit. Planând asupra acestei învălmășeli, armele automate ezitau, nemaifiind sigure de țintele tirului lor. Pe măsură ce sfârâitul suflantelor și detunăturile exploziilor scădeau în intensitate, hărmălaia înjurăturilor, mârâiturilor, gemetelor devenea tot mai distinctă. Stângăcia luptelor, neândemânarea, bâjbâiala combatanților îl lămuriră deodată pe Gosseyn. ― Dumnezeule! ― exclamă el ― lupta asta are loc pe întuneric? Întrebarea era pur formală, căci el percepea acum diferența între lumina ce scălda scena de pe ecran și adevărata lumină a zilei. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
întrerupt-o și i-a spus ce frumos vorbește. N-ar fi fost nevoie să se facă profesoară, ar fi putut să-și găsească un job spunând vremea la televizor sau ceva de genul ăsta. Sheba a zâmbit, amuzată de stângăcia lui. Avea să țină minte pontul, i-a spus ea. Săptămâna următoare, n-a mai venit cu caietul de schițe. Nu făcuse nici un desen în săptămâna aceea, a zis. Doar trecuse să mai stea de vorbă. Sheba, bucuroasă că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de pluș. I-ar fi plăcut să vadă mai mult, dar simțea că asta îl făcea pe Connolly să se simtă prost. La ușa băii, el s-a tras în spate în același timp cu ea. Au râs amândoi cu stângăcie. E o nebunie, își amintește ea că s-a gândit când rămas singură. Pur și simplu nebunie. Dar își spusese aceste lucruri sau altele asemenea de atâtea ori în ultimele luni încât n-o mai impresiona. Stătea pe veceu încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu izbuteau să-i vadă. Piața cea mare era plină de civili care alergau de colo-colo haotic, ca niște furnici dintr-un mușuroi distrus, În Încercarea de a se feri de focurile pe care le trăgeau În neștire și cu stângăcie Înfricoșații militari În termen. Stăteau culcați la adăpostul mașinilor de luptă, printre roți și șenile, și trăgeau la Întâmplare spre clădirea Întunecată a unui fost palat regal la Îndemnurile câtorva civili exaltați, cărora li se păruse că Îi zăresc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
inutil textul. S-a acționat pentru răpire este o gafă impardonabilă, care modifică sensul afirmației. Voice over IP, „canal de comunicare”, „furnizori de servicii IT” etc. nu înseamnă nimic pentru cititorul neavizat. Tinerii ziariști se amuză descoperind în textele altora stângăcii și gafe de exprimare. Lectura critică a confraților este utilă și necesară. Cu o condiție însă: același simț critic să-l manifești și față de propriile texte. Capitolul 3. TIPURI DE DISCURS JURNALISTIC În ultimul timp, termenul discurs a căpătat întrebuințări
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
trebuie să aibă răbdare, fără să-și facă prea multe iluzii și fără a dramatiza inutil. „Numai cine nu muncește nu greșește”, spune o vorbă dragă jurnaliștilor cu experiență. Bine ar fi ca tânărul să fie conștient că mai toate stângăciile și ezitările lui vor fi privite de restul colegilor cu bruma de simpatie și înțelegere ce se cuvine oricărui început. * De regulă, sfaturile sunt date pentru a fi încălcate. Fiecare om își construiește propria experiență de viață, trăind tentația păguboasă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a și încercat unele echivalențe în aromână (Moartea lui Fulger, Nunta Zamfirei, El Zorab, Noi vrem pământ). În același grai, folosindu-se de o traducere a lui H. G. Lecca, a transpuns poemul Enoh Arden al lui Alfred Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în care încearcă să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viața păstorească, punând, răzleț, câte un accent satiric, A. nu uită nici o clipă că „armânescu sândzi strigî”. Biruindu-și deprimarea, el își asprește glasul, vrând să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
de artiștii naivi. În albumul editat cu ocazia grandioase manifestări culturale putem citi: „Un viu interes au stârnit lucrările de artă naivă, datorită exprimării nestânjenite a darului natural pentru culoare și formă, ilustrând mentalități, obiceiuri și realități specifice mediilor populare. Stângăciile inerente, departe de a eșua în improvizație sau diletantism, ne relevă un procent ridicat de spontaneitate, de ingenuitate, ce potențează cu un farmec inimitabil libertatea expresiei și autenticitatea gestului creator. Artiștii naivi au adus prospețimea unor soluții plastice neașteptate, note
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
nu?, contopirea până la jertfa dincolo de care nu rămâne altceva decât o tulburătoare respirație, o nestăvilită înfrigurare: adică întâlnirea cu Ochiul Privitorului ce iartă sau nu, luat drei identitate a valorii. Ochiul dezbracă ușor culoarea, îi vede emoțiile, puritatea și defectele, stângăciile și sensurile, leagă și dezleagă nebănuitele ei trepte spre lumină, îi admiră prospețimea, intensitatea, bogăția nuanțelor și deschide paranteze, îi caută similitudini, recunoscându-i sau nu dreptul ca ieșire la mare-râu de sine stătător și se bucură pentru fiecare pas
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ..........a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” (Victor Ernest Mașek) „Jocul creativ al artistului este o luare în posesie a lumii și o fugă de lume: el vrea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Ed. Vasiliana’98, Iași, 2001. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, oferă începând cu ediția a XVII-a, 2008, a Expoziției Naționale de Artă Naivă „Saloanele Moldovei”, Premiul pentru pictură „Aurora Năforniță”. „Farmecul anecdoticii, spontaneitatea, candoarea sentimentelor, stângăciile nevinovate ale perspectivei și vivacitatea culorilor recheamă în minte primii ani, îndepărtați, ai sensibilității noastre. Hotărât lucru, Aurora Năforniță se numără printre reprezentanții de frunte ai genului din întreaga țară.” (Gheorghe Macarie) Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
selecție a subiectelor și a acordurilor de culoare, care, ca și priceperea de a compune, o situează oarecum între arta naivă și amatorism. Este cu atât mai lăudabil faptul că ea nu trișează, nu subminează sinceritatea viziunii prin cochetăria față de stângăcii.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65) O Ocoș Elisabeta 1902 1970 Pictor Născută în anul 1902, în localitatea Valea Mare, județul Arad. Debut artistic 1955 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
interesant dintre naivii români. În vreme ce la mulți artiști naivi sursa de inspirație și idealul de performanță aparțin inventarului tematic și tehnic al picturii tradiționale, profesionale (portret, peisaj, natură statică, etc.), coloratura naivă a pânzelor fiindu-le conferită mai ales de stângăcia mijloacelor și de simplificarea pe care o temă o suportă printr-o interpretare ingenuă, Savu nu-și împrumută motivele de nicăieri, ci și le inventează, le construiește de la un bun început într-o manieră naivă, adică în alt sistem de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]