770 matches
-
sub forma de "„țol”", preluat din germanul „zoll”. Degetul de Beci avea lungimea de 2,63 cm. În forma prescurtată de notare a sistemul austriac lățimea bisericii de lemn din Săliștea Veche este de 2° 1' 5“, ceea ce însemna 2 stânjeni (orgii), 1 picior (șuc) și 5 degete (țoli), în total 425 cm. Cea mai veche menționare documentară este din 1526, într-un act de vânzare din satul Frăsinet. În documentele de cancelarie în limba slavonă, din secolele 16, 17 și
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
din 1526, într-un act de vânzare din satul Frăsinet. În documentele de cancelarie în limba slavonă, din secolele 16, 17 și 18, apare sub forma slavă "сэжэн" iar în documentele scrise în limba română este adeseori prescurtat „stej”. Mărimea stânjenului din secolele 16 și 17 este necunoscută, însă după obiceiul țării era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
forma slavă "сэжэн" iar în documentele scrise în limba română este adeseori prescurtat „stej”. Mărimea stânjenului din secolele 16 și 17 este necunoscută, însă după obiceiul țării era la nevoie confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
confecționat pe loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți a creat multe probleme la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
loc din opt palme: "„cum iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți a creat multe probleme la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
iaste obiceaiul moșiilor”". Stânjenul era submultiplul funiei, o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți a creat multe probleme la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
o funie de doisprăzece stânjeni fiind folosită la măsurarea unei moșii, după obicei, numai pe lățime. De la sfârșitul secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți a creat multe probleme la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
secolului 17, în Țara Românească sunt cunoscuți doi stânjeni etalon, "stânjenul lui Șerban vodă" și "stânjenul lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți a creat multe probleme la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
lui Constantin vodă". Introducerea a doi stânjeni diferiți a creat multe probleme la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
la efectuarea măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură modernă "stânjenul
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură modernă "stânjenul lui Șerban vodă" păstrat la Mănăstirea Cotroceni avea 1,962 m. Stânjenul lui Șerban vodă a fost cel mai adesea
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură modernă "stânjenul lui Șerban vodă" păstrat la Mănăstirea Cotroceni avea 1,962 m. Stânjenul lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosit, până la introducerea sistemului metric. "Stânjenul lui Constantin vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Acesta a
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură modernă "stânjenul lui Șerban vodă" păstrat la Mănăstirea Cotroceni avea 1,962 m. Stânjenul lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosit, până la introducerea sistemului metric. "Stânjenul lui Constantin vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Acesta a primit patru degete mai mult decât cel anterior, a lui Șerban vodă
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură modernă "stânjenul lui Șerban vodă" păstrat la Mănăstirea Cotroceni avea 1,962 m. Stânjenul lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosit, până la introducerea sistemului metric. "Stânjenul lui Constantin vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Acesta a primit patru degete mai mult decât cel anterior, a lui Șerban vodă. Într-o scrisoare din 1853 se arată că mărimea stânjenului lui Constantin Brâncoveanu "„se
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
până la introducerea sistemului metric. "Stânjenul lui Constantin vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Acesta a primit patru degete mai mult decât cel anterior, a lui Șerban vodă. Într-o scrisoare din 1853 se arată că mărimea stânjenului lui Constantin Brâncoveanu "„se află determinată încă din 1838 de către o comisie ce a fost atunci orânduită de Logofeția Dreptății, după ale căreia cercetări s-a găsit că stânjenul lui Constantin vodă este de 2020 milimetri, adică mai mare decât
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Șerban vodă. Într-o scrisoare din 1853 se arată că mărimea stânjenului lui Constantin Brâncoveanu "„se află determinată încă din 1838 de către o comisie ce a fost atunci orânduită de Logofeția Dreptății, după ale căreia cercetări s-a găsit că stânjenul lui Constantin vodă este de 2020 milimetri, adică mai mare decât a lui Șerban vodă cu 58 milimetri și după această alegere de atunci s-a și consacrat aflata măsură prin multe uvraje date la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
a găsit că stânjenul lui Constantin vodă este de 2020 milimetri, adică mai mare decât a lui Șerban vodă cu 58 milimetri și după această alegere de atunci s-a și consacrat aflata măsură prin multe uvraje date la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă a fost folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
58 milimetri și după această alegere de atunci s-a și consacrat aflata măsură prin multe uvraje date la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă a fost folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. Din stânjenul nou, a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. Din stânjenul nou, a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut din 1612. Mărimea sa era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut din 1612. Mărimea sa era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unui etalon al stânjenului. Din porunca sa a fost confecționat un stânjen etalon care a fost fixat pe peretele
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză stânjenul a variat după mărimea palmei. Grigore II Ghica, care a domnit în Moldova cu întreruperi între anii 1726-1748, a încercat fixarea unui etalon al stânjenului. Din porunca sa a fost confecționat un stânjen etalon care a fost fixat pe peretele bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Iași. „Stânjenul domnesc” a variat semnificativ în timp, în funcție de palma folosită, măsurând 2,376 m în 1790, 2,264 în
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]