768 matches
-
în vedere doar nevoile fiecăruia, iar cel care stabilea părțile respecta regula de a-și lua ultima parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnitorul Scarlat Alexandru Calimah emite carte domnească prin care împuternicește pe banul la acea vreme, Petrache Negrea, să meargă la starea moșiei... undi, fiind de față toți răzășii și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi diferite, „de șase, șapte și nouă palme”, pentru ca numărul lor să rămână același pe toate punctele de hotar măsurate. Ar fi fost și greu și nepractic. Prima diviziune în cele 34 părți egale e posibil să fi avut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Judecătoriei ținutului Tecuci să dispună a i „să alegi și a stâlpi” niște cumpărături, pe care le făcuse anterior „în hotarul moșiei Umbrărești di pi la unii din răzășii acei moșii”, din bătrânii Manea, Sobieschi, Scurtu, Rahilia, Epure, Calalbu, Țarălungă, stânjeni care, adunați, însumau 80 unități, cumpărătorul dorind acum să și-i strângă laolaltă într-un singur trup de moșie. Cererea pentru alegerea și adunarea lor la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu s-ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș, devenit cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
forțată a unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în totalitate. În cele din urmă, răzeșii din Umbrărești au reintrat în stăpânirea celor 13 stânjeni de moșie „rău vânduți”, păstrându-se integritatea obștii. Se observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care, în afara stăpânirilor evidențiate prin actele citate, întâlnim stăpâniri ale altora și de alt tip în același timp. Situații asemănătoare avem în satul vecin, Durăștii, considerat vândut în întregime vornicului Ionașco Balș către sfârșitul secolului al XVII-lea, deși 60 stânjeni au rămas răzeșilor care nu au acceptat să vândă. La fel în satul Torceștii, unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă de 100 stânjeni, mult timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
către sfârșitul secolului al XVII-lea, deși 60 stânjeni au rămas răzeșilor care nu au acceptat să vândă. La fel în satul Torceștii, unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă de 100 stânjeni, mult timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa se explică existența țăranilor răzeși, deci liberi, nesupuși la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și cunoscut. Din constatările următoare se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
piatră ce este de hotar între sate (sic) Trohăneștii, carii suntu a mănăstirii a lui Păun, și între Tămășeni (deci piatra se afla hotar al celor două sate, n.n.) și au măsurat locul în curmeziș cu odgon de 40 de stânjeni până în piatra care este de hotar între Bozieștii de Mijloc, cari sunt a dumisali logofătului Miron și în Bozieștii de Sus, ce să cheamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor”. Observăm din acest fragment că Miron Costin deținea stăpânire în partea de mijloc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocina Corpăceștilor”. Observăm din acest fragment că Miron Costin deținea stăpânire în partea de mijloc a Bozieștilor, la care se va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523 stânjeni, considerați cu ocazia unui proces din 1842 „stânjeni proști”, dar care, echivalați cu 2,23 m stânjenul, cât măsura acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m, peste un kilometru în curmeziș. Cam aceasta ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din acest fragment că Miron Costin deținea stăpânire în partea de mijloc a Bozieștilor, la care se va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523 stânjeni, considerați cu ocazia unui proces din 1842 „stânjeni proști”, dar care, echivalați cu 2,23 m stânjenul, cât măsura acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m, peste un kilometru în curmeziș. Cam aceasta ar fi distanța de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în partea de mijloc a Bozieștilor, la care se va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523 stânjeni, considerați cu ocazia unui proces din 1842 „stânjeni proști”, dar care, echivalați cu 2,23 m stânjenul, cât măsura acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m, peste un kilometru în curmeziș. Cam aceasta ar fi distanța de la Pădurea Bărcii și până la sud de satul Tămășeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523 stânjeni, considerați cu ocazia unui proces din 1842 „stânjeni proști”, dar care, echivalați cu 2,23 m stânjenul, cât măsura acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m, peste un kilometru în curmeziș. Cam aceasta ar fi distanța de la Pădurea Bărcii și până la sud de satul Tămășeni. Se înțelege că acest loc era stăpânit de Corpăcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ban la aceea de mare vornic. A fost un bun inginer hotarnic, documentele relevându-ni-1 în această postură de foarte multe ori. Prin cumpărături, își va extinde stăpânirea de la Umbrărești cu unele terenuri cum au fost: Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei frați cu numele de familie Soare și cu prenumele Arhire, Ștefan, Radu, probabil urmași ai Corpăceștilor, precum și mulți stânjeni din partea de sud a Umbrăreștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei frați cu numele de familie Soare și cu prenumele Arhire, Ștefan, Radu, probabil urmași ai Corpăceștilor, precum și mulți stânjeni din partea de sud a Umbrăreștilor, de la răzeșii din Sinești. Alte cumpărături înscrise în „sămi” sunt situate în diferite ținuturi din țară, inclusiv în Bucovina aflată atunci în granițele statului austriac. Într-o samă din anul 1794, anul cel mai fast
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe cinci bătrâni, ar pleda tot pentru ipoteza enunțată, a exitenței vetrei satului Torcești din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat moșia Torceștilor în trecutul îndepărtat se numeau: Gurban, Ciovlec, Căuie, Fetion, fiecare măsurând în lățime 250 de stânjeni domnești și cu lungimea din Călmățuiul Mic, la răsărit, până în apa Bârladului, la apus. Nici unul dintre numele de bătrâni de la Torcești nu s-a păstrat în amintirea oamenilor de aici, pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrat în amintirea oamenilor de aici, pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că satul a umblat în vechime pe bătrâni, datele acestea păstrându-se doar în documentele vechi. Numărul mic de bătrâni, cuprinzând o sumă mare de stânjeni, ne indică faptul că disoluția obștii, a devălmășiei absolute prin împărțirea moșiei pe capi de familie, s-a produs cu mult mai de timpuriu decât la Umbrărești și cu mult timp înainte de data din actul în care o aflăm menționată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte a lui Andronic”, de asemenea nevândută inițial și pentru care ei primiseră de la răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol, căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de cei 100 de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
folosiți ca lucrători în agricultură. În baza Legii Rurale din august 1864, partea de nord a moșiei Torcești de la est de Bârlad, pe întreaga ei lungime din Bârlad și până în valea Călmățuiului Mic, Herătău, și pe o lățime de 200 stânjeni, a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adevăr, zapisul de vânzare din 1684 menționează lungul moșie Torceștilor „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, la fel și hotarnicile fac această precizare. Documentul din 1777, în afara celor trei dimensiuni ale curmezișului moșiei, dă și dimensiunea lungimii în suma de 5600 stânjeni, începând din „matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus, fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul este boieresc sau mănăstiresc, iar cele neaservite sunt arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii condreni și sălcieni. Torceștii - „a dumisali postelnicului Panaite Balș; și Slobozia-Torcești - „răzășască”. Repetăm, este pentru prima dată când această așezare cu vatră distinctă se recenzează separat de Torceștii de la est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]