521 matches
-
În destinul familiei, ci și alegerea materialelor de construcție. O atenție deosebită se acorda alegerii zidarilor, Întrucât unele defecte ale acestora se puteau Îndrepta asupra familiei care urma să ocupe noua casă (foarte important era ca maeștrii să nu fie stârpi). Așezarea la temelia casei a unor elemente de proveniență vegetală, minerală sau animală face viața omului Înfloritoare și fără amărăciuni. Însăși mutarea În casă nouă nu poate avea loc la Întâmplare; la unele popoare, ea se petrece Într-o zi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din sobă, Îl Înfășoară Într-o basma și-l dă părinților copilului. Cât o trăi tăciunele, copilului vostru n-o să i se clintească nici măcar un fir dă păr pă cap, da dacă tăciunili o să să facă cenușă și o să să stârpească, atât i-a fost. Copilul crește, se căsătorește, are și doi fluturi de copii, moare femeia lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure Împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dacii au fost exterminați de romani în războaie și astfel nu au putut contribui la formarea noastră ca popor. Dar la fel de năstrușnic este gândul că, atunci când au ajuns în spațiul românesc, dacii au umplut un vid de populație ori au stârpit semințiile pe care le-au găsit. Așadar, să pornim căutarea mai departe, uitându-ne nu atât spre anonimii agricultori din neolitic, cât mai ales spre vânătorii și culegătorii din străvechime. Din punct de vedere genetic, nici nu se poate coborî
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mărturisi, în Gândirea, că " Un splendid act de dreptate românească a săvârșit Octavian Goga când, în 1938, a suprimat Adevărul, Dimineața și Lupta. Restul abia în 1940 l-am putut duce la capăt eu, când, în calitate de ministru al Propagandei, am stârpit toate cotidianele și publicațiile săptămânale și lunare evreiești din România" (După douăzeci de ani, în Gândirea, XX, nr. 10, decembrie 1941)"60. Și în Reviste românești de poezie, Emil Manu se oprește asupra perioadei în care apar cele două publicații
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
una și aceeași. Sigur, dacă ar fi avut responsabilitatea afirmării în public a propriilor opinii, cuvântul său ar fi căpătat autoritate. Dovadă faptul că el este considerat periculos. Dovadă faptul că ideile sale, diseminate de Brehnace, prind rădăcină, dar sunt stârpite prompt de Corb și de acoliții săi. Lupul ar fi putut fi un fel de înțelept văzut de mulțime ca un reper, dacă ar fi acceptat să riște și să-și spună apăsat punctul de vedere. Dar el nu o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
indirect - din discursurile capilor săi. Voi remarca, pentru început, că în toate documentele legate de activitatea Securității apar în mod tendențios câteva verbe dirijate împotriva „dușmanilor poporului”: „a zdrobi”, „a reprima”, „a desființa”, „a demasca”, „a nimici”, „a lichida”, „a stârpi”, „a da de pământ” (ultimul utilizat cu sensul de a împușca). Ministrul Teohari Georgescu declara în 1949 că „Securitatea este organul care izbește” (Banalitatea răului, p. 74), dorind să prevină scăpările și lipsurile instituției pe care o conducea. „Se va
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
sălbatice care nu sunt prelucrate termic la peste 80 0 C, timp de 10 minute. Se consumă numai după fierbere sau prăjire suficientă sau prin congelare timp de minim 24 ore pentru distrugerea chiștilor. În crescătoriile de porci se vor stârpi șobolanii, posibili purtători de chiști iar alimentele vor fi ferite de accesul șoarecilor, șobolanilor și a altor vectori ai paraziților. Tratamentul cu substanțe chimice vermifuge se face cu piperazină, ditiazanină, hexilrezorcină, tetracloretilen. Se mai recomandă cortizon (50-60 mg/zi) și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
în care era tratat Vlad Țepeș, unul dintre simbolurile naționalismului romantic: "Unii scriitori, între câri și mare nostru poet Eminescu, au văzut în figură lui Vlad Țepeș un făcător de dreptate, un domn care a fost crud numai pentru a stârpi hoția și nedreptatea din țară. În realitate însă el a fost un tiran neomenos, care iubea suferință altora, un degenerat în minte întocmai că Ivan cel Groaznic din Rusia. Meritul sau stă însă în apărarea țării împotriva lui Mahomed ÎI
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
civilizației, înșelătoare întocmai ca „strălucirea de putregai a Romei în amurgul Antichității”. Întrucât spiritul critic proliferează în societățile cu regimuri liberale, democratice, gândiriștii duc împotriva democrației și a democratismului o luptă pe viață și pe moarte. Ar dori să le stârpească în înseși rădăcinile lor. Preluând viziunea lui Berdeaev din Un Nouveau Moyen Âge, Crainic prezintă Renașterea ca ruptură în istoria umanității, ca deviere a evoluției istorice de la cursul firesc. Prin Renaștere și orientările derivate din ea, spiritul religios a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
Kogălniceanu în cadrul unui discurs rostit în Camera Deputaților la 2 martie 1882. Cu acest prilej, Mihail Kogălniceanu afirma: "Astăzi, D-lor, în Dobrogea nu mai există propagandă străină; Fiți bine încredințați de aceasta! Și nu cu măsuri aspre s-au stârpit aceste propagande, ci cu legi liberale. Cunosc sate de bulgari cari s-au dus în Bulgaria și pe urmă s-au reîntors și cari zic: "preferim să fim de naționalitate bulgară, dar cetățeni români""1514. Apreciind eforturile depuse de către Mihail
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
urmărit doar obținerea unui profit cât mai mare, astfel încât, "prin modul irațional și barbar în care s-au exploatat apele noastre, peștele s-a împuținat și, dacă această stare de lucruri ar fi durat încă câțiva ani, s-ar fi stârpit cu desăvârșire"2196.Toate acestea au determinat "guvernul trecut [Petre S. Aurelian, n.n.] (...) să reglementeze pescuitul. Lucrarea n-a avut timp să sfârșească, însă, venind la putere guvernul liberal, și recunoscând că starea pescăriilor noastre trebuia ameliorată, a făcut legea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
profita de aceste îmbucurătoare însușiri"2558 ale locuitorilor județului. Prefectul județului Constanța considera necesar să se ia măsuri care să conducă la "îndreptarea moravurilor serviciilor publice care (...) în genere, lasă mult de dorit"2559 și, în același timp, "se vor stârpi pornirile detestabile ale unor funcționari necontrolați și niciodată trași la răspundere"2560. În opinia prefectului județului Constanța, odată luate toate aceste măsuri, "se va produce o așa transformare în această provincie încât ea va deveni o podoabă a țării și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să fie nimicit cu desăvârșire. (Exodul 22:20) Pe vrăjitoare să n-o lași să trăiască. (Exodul 22:18) Iar cel de parte bărbătească netăiat împrejur, care nu se va tăia împrejur în ziua a opta, sufletul acela se va stârpi din poporul său căci a călcat legământul Meu. (Facerea 17:14) Vasăzică: pe cei care nu cred în Tine, ci se închină altor Dumnezei Allah, Buddha, Confucius etc., ori chipurilor cioplite, ori diferitelor vietăți terestre sau celor care încalcă legământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ci să dai morții de la bărbat până la femeie, de la tânăr până la pruncul de sân, de la bou până la oaie, de la cămilă până la asin. (Regi 15:3) Mergi și dă junghierii pe amaleciții cei necredincioși și luptă împotriva lor până îi vei stârpi. (Regi 15:18) Textul acesta îți aparține, Doamne, nu? Să vedem, mai departe, ce spune alt text: Îndurat și milostiv este Domnul, îndelung-Răbdator și mult Milostiv. Nu până în sfârșit se va iuți, nici în veac se va mânia. (David 102
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se intenționează să se dea drumul la câini prin clase să adulmece după droguri în pupitrele elevilor. Ofițerul Heller nu știe nimic despre asta. Totuși e de părere că dacă s-ar da drumul la alsacieni prin școli i-ar stârpi pe "derbedeii ăia drogați". La început lui Petter îi e puțin frică de câini, dar își revine repede. Ce animale liniștite și frumoase. (Evident selecționate cu mare grijă.) Inspectez hangarul împreună cu ofițerul. Mai sunt o serie de pete de ulei
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mântuitor al neamului” Îi cer, În versuri pline de simțire patriotică, să treacă la aplicarea „purificării etnice” și a „soluției finale” : „Să trăiți Întru mulți ani,/ Să ne scăpați de țigani,/ De unguri și de jidani [...]/ Pe aceștia să-i stârpim/ Printr-un TRIBUN ca Vadim,/ Cu acesta președinte/ Țara merge Înainte” (România Mare, nr. 444, 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 224"/>). C.V. Tudor se vede pe sine ca un al doilea Mesia, trimis de divinitate să-l apere pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reproșându- i ministrului de interne că nu s-a gândit foarte mult la ceea ce avea să se Întâmple „Dv. va-ți aruncat În această chestiune fără să vă dați seama unde aveți să ajungeți, fără să aveți mijloacele de a stârpi răul și voind a-l Îndrepta, n-ați făcut decât a-l mări”. Replica ministrului de interne a produs mai mult decât uimire când acesta a declarat În Senat că „toată discuția este zadarnică, Întrucât proiectul de lege al generalului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Înțepenit definitiv, și doar Îi spusese ce să facă și tot degeaba, nu-i deschis la cap nici cât un pițigoi. Păi dacă-l jelește el pe Antonescu ca pe mă-sa, spunea văr-miu, că n-a apucat să stârpească țiganii, să fii sigur că-i un dobitoc notoriu, și că l-am furat, auzi, m-am bucurat la el la doi saci de ciment care nu mai știe pe unde i-a rătăcit, la care Andrei, că puteai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
are Însă putere să-l amuțească, oh, bine că l-a omorât, bine-a făcut, v-am spus eu că ăsta n-are viață lungă după cum Îl jelea el pe Antonescu ca pe mă-sa că n-a apucat să stârpească țiganii. Auzi, vere, tu să nu mai vorbești ne-ntrebat! Te rog io mult de tot. Bag-acolo-n tine și taci. Păi numai atâta am vrut să știu, vere, cine l-a omorât. Ca să-i dau o bere lu’ ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
armau și ocheau. Și pe urmă au tras! Futu-le morții-n gât de jeguri nemernice și să le fie țărâna În ciorba copiilor și părinților lor, pentru c-au tras În popor! Dar nu vor avea ei zile ca să stârpească poporul! Doar că ne zburătăciseră cu Împușcăturile lor. Am rupt-o la fugă spre Primărie pe alte străzi, hăituiți și vânturați Încolo și-ncoace de un popor mult mai numeros de militari, milițieni și securiști, care veneau de peste tot dimpreună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Măcar că balamucul de afară se Întețise iarăși, noi nu-l mai auzeam de aici, din livingul cu saltele. Coniacul și tutunul ne vindecaseră răgușeala și Înviam de la o secundă la alta aflând cu puteri Înzecite că noi suntem poporul. Vom stârpi până la ultimul toate jigodiile astea comuniste! Da, vom scăpa poporul de ei! Nimeni nu-i mai vrea și nimeni nu-i mai rabdă! Îi vom agăța pe toți cu capetele-n jos de stâlpi și de felinare, să-i ciugulească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sa, c-o să le punem pielea-n băț și-o să defilăm cu ei de-a lungul și de-a latul acestui loc de verdeață. Steagul Revoluției va flutura prin toate orașele și cătunele piei jegoase de comuniști. Noi Îi vom stârpi, noi vom scăpa omenirea de ei, de toți absolut. O să le piară urma și graiul. Nimic nu mai e al lor, decât numai moartea. Toate orașele și așezările, ogoarele și animalele și fabricile, cât vezi cu ochii, toate-s ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu-i spuneam o noutate. Știa. O ținea Însă pe-a lui, n-avea Încotro, iar eu n-aveam decât să-l susțin. - O să ieșim din nou, o să-i dăm din nou jos... - O să le dăm iarăși foc, o să-I stârpim definitiv de astă dată... Carol mi-a spus că l-a văzut pe Pepino pe o listă de eroi martiri, iar de prietenul ăla al meu de-i ziceam părințelul și care i-a luat geaca, Andrei, da, a auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În vremurile alea nenorocite când nu puteai să cumperi ceva mai de Doamne-ajută decât de la bișniță și de la bișnițari. O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la subțiori. Se vedea pe ea cât de copleșită și hârșită-i de nevoi și lipsuri de toată mâna, iar tot ce o stârnise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se zbătea Între zidurile coșcovite ale cazematei. O fi fost furtună aseară, dar nu-i nici o scamă de nor pe cer. I-au vânat ca pe iepuri, da, au dat cu gaze toxice, cu ce naiba n-au dat? Ca să-i stârpească definitiv, da, marea s-a umplut de sângele lor. Peste tot pute a mortăciune, drept pentru care poporul i-a ales o dată și Încă o dată. Poporul Îi iubește și nu se va lepăda de ei În veci. Ei sunt pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]