378 matches
-
extrem de fină. Marginea anterioară și cea posterioară a pronotului au o punctuație ceva mai accentuată. De o parte și de alta a marginilor laterale ale pronotului se află câte o strie adâncită, scurtă. Elitrele au o punctuație rară. în apele stagnante puțin adânci și în cele lent curgătoare. l=2-2,5 mm. (Pl. II, fig.1) -var. istrus Müll. Coxele posterioare și marginile laterale ale metasternului dispun de o punctuație mai accentuată. Femurele adesea maronii. 11 Genul Oreodytes Seidlitz Capătul distal
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pag.53). Partea ventrală cu excepția mijlocului metasternului și a coxelor posterioare dispune de rugozități fine, ceva mai accentuate la nivelul sternitelor abdominale. Ghearele tarselor anterioare sunt foarte scurte și puternic curbate. Tarsele posterioare au 2 gheare inegale. Insectele preferă apele stagnante. l=15-18 mm. Primele 3 articole ale tarselor anterioare și mediane puternic lățite, ele dispun de 4 rânduri de ventuze adezive. 21 Genul Nartus Zaitzev Gen desprins din Rhanthus, de care se diferențiază prin culoarea părții dorsale a corpului care
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
culoare galbenă. Elitrele cu un desen galben extrem de variabil. Genul cuprinde în jur de 120 specii răspândite mai ales în regiunile tropicale. Există 5 specii central europene, dintre care 3 sunt prezente și în fauna României, fiind întâlnite în ape stagnante. ♂ Articolele tarselor anterioare în formă de disc. ♀ Suprafața pronotului și a elitrelor cu microsculpturi neregulate. 1.Pata întunecată de la baza pronotului depășește 2/3 din lățimea acestuia (fig.61a, pag.60). Baza elitrelor este lipsită de o bordură transversală galben-roșcată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
rară, întâlnită în pâraie, băltoace și iazuri. l=27-33 mm. ♀ Suprafața elitrelor necarenată. -var. dubius Serv. Elitrele carenate pe 2/3 din lungimea lor. 27 Genul Cybister Curtis La noi este prezentă o singură specie care trăiește îndeosebi în apele stagnante. Cybister lateralimarginalis De Geer (laterimarginalis Seidl.) Se deosebește de Dytiscus prin conformația tibiilor posterioare care sunt scurte și lățite (fig.60b, pag. 59). Dorsal negru cu un luciu verde măsliniu. Labrumul, clipeul, antenele, unghiurile anterioare ale frunții, marginile laterale ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lungi decât cele mediane și posterioare. Coxele anterioare sferice, iar cele mediane triunghiulare, femurele sunt lățite (fig.68A c, pag.67). Tibiile și tarsele posterioare lățite în formă de vâslă (fig.68B c-d, pag.67). Insectele trăiesc în ape stagnante și lent curgătoare. În fauna României 3 genuri cu 9 specii. Cheia genurilor 1.Partea dorsală pubescentă, elitrele fiind lipsite de rânduri longitudinale de puncte. Antenele sunt formate din 11 articole. Ultimul sternit abdominal conic, prevăzut cu un rând median
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
grandis Illiger Capul și pronotul verzi, elitrele galben-maronii cu puncte mici și izolate, negre. Uneori elitrele prezintă benzi longitudinale de nuanță deschisă. Antenele, palpii și picioarele maroniu-roșcate sau galben-maronii. Măciuca antenelor cu excepția vârfului, palpii labiali și metatarsele negricioase. În apele stagnante de la șes. l=6-9 mm. Fig. 3 Helophorus rufipes Bosc (rugosus Ol.) Șanțul longitudinal al pronotului este parțial întrerupt în partea sa antemediană. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite, orientate spre exterior. Capul maroniu, iar pronotul este maroniu-roșcat. Elitrele galben-maronii cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
subțiri prevăzute cu pinteni fini. Tarsele mediane și posterioare pentamere, pretarsele adesea scurte, de dimensiuni mai reduse comparativ cu articolul 2. Ghearele puternic curbate, marginea lor internă prezintă un dinte îngroșat. În fauna noastră 7-8 specii care trăiesc în ape stagnante. 1.Ultimul articol al palpilor maxilari aproximativ la fel de lung cât penultimul (fig.84c pag.96). Elitrele au câte 8 rânduri îngroșate de puncte, mai șterse în jumătatea lor antemediană.........................................................................1 melanocephalus Ol. -.Articolul terminal al palpilor maxilari evident mai scurt
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
luate împreună. Ambele ghearele dezvoltate, prevăzute cu un onichium. Corpul negru-mat, marginile laterale ale capului și pronotului maroniu-roșcate. Elitrele galben-maronii, cu o pată suturală și cu câteva pete discale mici, negre. Baza antenelor și palpii roșcate, picioarele maronii. în ape stagnante. l=5,5-7 mm. (Pl. V, fig.4 ) 10 Familia Hydraenidae Insecte de talie redusă sub 6 mm (în mod excepțional 9 mm), cu corpul alungit și de regulă aplatizat. Capul, pronotul și elitrele sunt bine delimitate între ele (excepție
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mediane și posterioare ceva mai scurte decât articolele ce-l preced. Ghearele fine, ușor denticulate la bază. ♂ sunt de regulă ceva mai lungi decât ♀ și au primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite. Insectele sunt întâlnite în ape mici, stagnante sau curgătoare. În fauna noastră au fost semnalate 9 specii. 1.Talia mare (1,4-2,5 mm)..........................................................................2 -.Corpul de dimensiuni mai reduse (1,1-1,2 mm)...............................................5 2.Suprafața discului pronotului punctată, netedă și lucioasă...................................3 -.Discul pronotului între
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
roșcat-maronii. Penultimul articol al palpilor maxilari mai subțire. l=1,7-2,1 mm. 5 Limnebius aluta Bedel Corpul oval-alungit, negru, cu marginile laterale de nuanță mai deschisă. Antenele, palpii și picioarele roșcat-maronii, cu femurele întunecate. Vârful elitrelor maroniu-gălbui. În apele stagnante din zonele mlăștinoase. l=1-1,1 mm. 6 Limnebius atomus Duftschmidt (picinus Rtt.) Corpul relativ lățit în formă de picătură, galben-maroniu, cu capul și discul pronotului întunecate. l=1-1,1 mm. 7 Limnebius myrmidon Rey Asemănător cu specia precedentă, de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sunt ușor măciucate. Tibiile aproximativ la fel de lungi cât femurele prevăzute cu pinteni apicali mici și subțiri. Tarsele pentamere, cu metatarsele mai lungi decât primele 4 articole luate împreună. Ghearele înguste. Insecte de talie mică reofile, mai rar întâlnite în ape stagnante. Mai pot fi găsite pe malul apelor sub pietre, bucăți de lemn sau pe vegetația acvatică. În fauna noastră sunt prezente 23 de specii. 1.între sutura și tuberculul humeral al elitrei se află 7-10 rânduri longitudinale de puncte, dispuse
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
iar capul și discul pronotului sunt negre. Lungimea și lățimea pronotului aproximativ egale. Marginile laterale ale pronotului ușor îngustate posterior. Elitrele alungite, prevăzute cu strii punctate și accentuate. Stria suturală nu este mai bine reliefată decât striile învecinate. În apele stagnante și lent curgătoare din zona de câmpie. l=1,8-2 mm. 3 Hydraena atrata Desbrochers (panagetti Ganglb.) Pronotul puțin mai lat decât lung, puternic îngustat posterior. Elitrele oval-scurtate, cu strii punctate mai accentuate spre vârf. Stria suturală este puternic reliefată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
accentuate. Lățimea striilor este aproximativ egală cu cea a interstriilor. Mezosternul, metasternul precum și vârful abdomenului netede și lucioase. La exemplarele imature elitrele sunt unicolore, maronii sau galbenmaronii, lipsite de o pată discală întunecată. Specie comună, reofilă sau întâlnită în apele stagnante. l=1,6-2,2 mm. 6 Ochthebius flavipes D. Torre (eppelsheimi Kuw.) Capul și pronotul adesea cu luciu metalic. Lobii marginilor laterale ale pronotului, uneori marginile pronotului în totalitate sunt acoperite cu o membrană coriacee, lată. Șanțul median al pronotului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai scurte decât tibiile, cu pretarsul greu vizibil și cu metatarsul aproape la fel de lung cât primele 4 articole luate împreună. 1 Genul Hydrochus Leach Cuprinde 7 specii central-europene, dintre care 2 sunt întâlnite în fauna României, fiind răspândite în ape stagnante. 1.Talia mare (3-4,3 mm). A 4-a interstrie a elitrelor cu o carenă înălțată, dispusă în jumătatea ei posterioară. Marginile laterale ale elitrelor ușor arcuite......................... ..................................1 elongatus Schall. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (2-3,4 mm). Elitrele cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Ba chiar se poate spune, așa cum observa Alejandro Armengol, că propaganda a salvat cinematograful. La sfârșitul anului 1897, în vârstă de abia doi ani, copilul cinema se sufoca. Publicul se plictisise de „vederile” de circa un minut cu tematică repetitivă, stagnante în raport cu primele filme Lumière : sosiri de trenuri prin gări, activități din viața cotidiană, travellinguri peisajere. În plus, numeroase incendii soldate cu victime, care porniseră de la aparatele de proiecție, îi descurajau pe proprietarii de săli să programeze filme. Conflictele juridice de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
numește fouling biologic și afectează o instalație tehnologică, care poate fi o instalație de răcire, una de epurare, respectiv un pod, un baraj, o navă etc., aflată în contact cu un volum, mai mare sau mai mic, deschis sau recirculat, stagnant sau curgător, de apă. Deși expunerea va fi de aici încolo canalizată mai ales spre foulingul biologic interior, se vor căuta și sublinia întotdeauna elementele de generalizare care, așa cum s’a arătat în §2.2.4, nici nu sunt prea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
depolarizatoare pronunțată, generând în consecință pile locale. Necesitatea unui rH al mediului foarte reducător face ca aceste bacterii să populeze preponderent segmentul instalației de răcire ce deservește instalația tehnologică propriu-zisă sau instalațiile de alimentare cu apă (în special în zonele stagnante). De altfel, unul dintre locurile clasice în care acestea au fost întâlnite sunt conductele de apă și zăcămintele de țiței la interfața cu apa [16]. În aceste condiții putem sublinia posibilitatea instalării unei biocenoze cuprinzând bacterii sulforeducătoare în rolul de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
autotrofe -, până la reechilibrarea biocenotică, la necesitatea unui rH reducător din partea mediului (apei). În zonele expuse, cu curgere intensă și implicit omogenizare bună, apare astfel neconcordanța dintre oferta mediului și cerințele organismelor, fapt tradus în dispariția acestora. Dar, în zonele ascunse, stagnante, unde influența chimică a pereților (în sens reductiv - v. §3.2.1) este majoră, aceste organisme găsesc condiții optime, concordante, în opoziție cu situația normală din punct de vedere termic, cu temperaturi evident mai mici, la care rH-urile reducătoare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
acțiune hemostatică sau fenomene de ischemie periferică în segmentul afectat, sub leziune, manifestate prin durere intensă, marmorare, cianoză, modificări de puls și motilitate, fenomene care impun intervenția de urgență. Evoluția hematomului are o mare importanță terapeutică. Se va urmări aspectul stagnant sau creșterea rapida a hematomului, ca și starea circulatorie a segmentului distal de leziune. Oprirea creșterii hematomului corespunde de regulă opririi hemoragiei. O creștere rapidă sugerează existența unei leziuni importante și impune intervenția chirurgicală de urgență. Aprecierea stării de compresiune
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sunt puse în libertate enzime lizozomale care digeră țesuturile moarte. Astfel se produce un spațiu ce constituie cavitatea abcesului. Aceasta conține un exsudat bogat în PMN, fragmente de țesut necrotic, uneori cheaguri de fibrină, hematii, bacterii. Abcesul conține un exsudat stagnant datorită blocării drenajului limfatic dar, cu toate acestea, o parte din el trece în țesuturile înconjurătoare. Exsudatul abcesului crește ca urmare a migrației leucocitare. În consecință, presiunea hidrostatică din cavitate se ridică. Multiplicarea bacteriană și eliberarea de toxine devitalizează țesuturile
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
metabolic. Axul patogenic este suferința acută de oxigen la nivelul țesuturilor: hipoxie tisulară". (I. TEODORESCU-EXARCU)(citat de Rotaru 2000) Elementul comun considerat tradițional în oricare formă de șoc este suferința de O2 la nivel celular, determinată de următoarele cauze: • hipoxie stagnantă • perfuzie tisulară inadecvată • flux sanguin deficitar • volum sanguin insuficient • cantitate scăzută de hemoglobina • suferință metabolică celulară. Tulburările hemodinamice au fost considerate multă vreme ca manifestări principale ale șocului (presiunea centrală, volumul sistolic, diastolic, indexul cardiac, rezistența pulmonară ș.a.), ceea ce
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Disfuncții produse de interacțiuni hidroclimatice excesive Transferurile materiale și energetice dezechilibrate între aer și apă, ca efect al unor dereglări termice, pot produce oscilații extreme ale regimului precipitațiilor și scurgerii apelor : a) precipitațiile torențiale determină inundații și menținerea unor ape stagnante în zonele joase 15. De asemenea, impulsionează eroziunea torențială și astfel afectează puternic stabilitatea reliefului, ecosistemele naturale, culturile agricole, locuințele, căile de comunicații ș.a.; b) secetele prelungite și frecvente, specifice unor ținuturi tropicale și temperate, asociate cu scăderea debitelor și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aud focuri de armă? Există acolo revolte? Puncte de control? Sunt greu de depasit? Sunt mulțimi de civili pe străzi? Dar poliție, luptători, vehicule, militari? Mediu: Se observă deșeuri în regiune? Oamenii ard deșeurile? Există multe zone inundate? Este apa stagnantă? Se poate observa o mulțime de greieri și alte insecte? Multe morminte proaspete? Mulți copaci? Sunt vizibile defrișările? În timpul deplasărilor prin regiune pe jos sau cu mașina. Starea comerțului agroalimentar: Care este situația morilor, piețelor și a magazinelor alimentare? Ce
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
106 ori mai mare decât cea de pe suprafață. 2.5. Coroziunea tip crevasă Coroziunea tip crevasă este o formă de coroziune localizată, care apare în zone cu fisuri sau cavități acoperite, în care se găsește un volum mic de soluție stagnantă (figura 5). Asemenea crevase se pot forma la joncțiunile metal/metal sau metal/nemetal (garnituri, scaune de supape, nituri și capete de șuruburi), sub depozitele superficiale formate din produse de coroziune, nisip, murdărie sau depuneri biologice marine. Acest tip de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
climatice, care favorizează concentrarea în atmosferă a poluanților și a antigenelor. Aceste condiții au tendința să apară în zonele intens industrializate sau în cele urbane dens populate și sunt asociate frecvent cu inversiuni termice sau alte situații care creează mase stagnante de aer. În aceste circumstanțe, deși populația generală poate dezvolta simptome respiratorii, pacienții astmatici și cei cu alte afecțiuni respiratorii au tendința să fie mai sever afectați. Poluanții atmosferici cunoscuți a avea acest efect sunt ozonul, dioxidul de azot și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]