250 matches
-
o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni cu stalactita și
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni cu stalactita și vor forma o coloană Stalactitele au un ritm de creștere foarte lent. Viteza poate fi influențată de următorii factori: Presiunea." Apă, venind pe fisuri înguste, are o anumită presiune creată de coloană de lichid acumulată. Ea devine tot mai
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării tubului inițial și reluarea dezvoltării printr-o singură fisură laterală. Jumătatea de picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni cu stalactita și vor forma o coloană Stalactitele au un ritm de creștere foarte lent. Viteza poate fi influențată de următorii factori: Presiunea." Apă, venind pe fisuri înguste, are o anumită presiune creată de coloană de lichid acumulată. Ea devine tot mai agresivă, mărește prin dizolvare fisură și
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
umiditate mare, între 80—100%. În aceste condiții evaporarea apei se realizează greu, dar are totuși loc. Ea joacă un rol secundar și are caracter local, fiind provocată mai ales de curenții de aer. Prin măsurători s-a stabilit ca stalactitele cresc cu cca. 8-15 mm într-un secol. În medie, o stalactita cu o lungime de 1 m are o vârstă de circa 10.000 de ani.
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
greu, dar are totuși loc. Ea joacă un rol secundar și are caracter local, fiind provocată mai ales de curenții de aer. Prin măsurători s-a stabilit ca stalactitele cresc cu cca. 8-15 mm într-un secol. În medie, o stalactita cu o lungime de 1 m are o vârstă de circa 10.000 de ani.
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă - "Ursus spelaeus" - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice. Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3 galerii și diferite săli: Printre formațiunile de stalactite și stalagmite se remarcă "Palatele fermecate", "Lacul cu nuferi", "Mastodontul" și "Căsuța Piticilor", "Draperiile din Galeria Urșilor"," Portalul", "Pagodele" și ultima sală, "Sfatul Bătrânilor", iluminată cu lumânări. Temperatura în peșteră este constantă de-a lungul anului (10 °C), iar umiditatea
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
găsite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul în peșteră se face la cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând pârâul amonte, pe o galerie largă și înaltă apar formațiuni gigantice, scurgeri parietale și stalactite (Torpila). Înalțimea galeriei scade și curînd devine inaccesibilă dar numeroase galerii fosile pot fi urcate în etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
Torpila). Înalțimea galeriei scade și curînd devine inaccesibilă dar numeroase galerii fosile pot fi urcate în etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips... Se diferențiază Labiritul Racoviță, fiind cel mai încurcat sector de peșteră din țară sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou. Galeriile s-au dezvoltat pe patru nivele, dintre acestea cel inferior este activ
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
este important deoarece fac legătura între cele patru nivele de dezvoltare a peșterii. Cele mai importante puțuri sunt: Casa Scărilor, Puțul Greu, Puțul Bükki, Puțul Bagaméri, Puțul din sistemul Torpilei. În comparație cu mărimea peșterii formațiunile sunt puține, totuși pe alocuri întîlnim stalactite, stalagmite, coloane, draperii, coralite, scurgeri parietale, gururi, cristale de CaCO3 multiforme (helictite), cristale de aragonit și gips cu forme florale (anthodite), monocristale. În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. poate fi vizitată până la încăperea Altarului, suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
ordinul lui Ludovic al II-lea din 15 decembrie 1875, fiind finalizată în 1877. Grota a fost construită din armătură de fier și pereți de pânză impregnați și acoperiți cu un amestec de ciment. În același mod au fost realizate stalactitele și stalagmitele. Grota este împărțită în două grote laterale și una centrală, care în funcție de iluminare amintesc de Grota Albastră din Capri sau de "Grota lui Venus" din opera "Tannhäuser" a lui Richard Wagner. Regele a dispus pictarea pe pereți a
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
vizitată pentru prima oara legând o frânghie de niște baloane. Dedesubtul rocilor din pasaj legate la intrarea principal a coridorului această a fost în vremea secolului xx.Majoritatea peșterilor liliac , populația trăind în această porțiune a peșterilor. Numită demult săgeată stalactite venea printr-un hol din tavan resambland frânghia care venea direct din biserică turn începând să sune clopotelul.Aceasta cameră a fost localizată la sfarsitul brațului stâng al tunelului. Descoperită în 1982 este localizată în tavanul deasupra Lacului Norilor.Numele
Rezervația naturală Peșterile Carlsbad () [Corola-website/Science/314731_a_316060]
-
era folosit pentru a privi mică cauza a bombei nucleare testată la multe mile îndepărtate. Descoperită de un paznic al parcului în 1966,este a doua cameră că lungime din Carlsbad Cavernes.Este știut pentru colecția densă a picăturilor din stalactite. O cameră largă conține o largă albă stalagmita.De regulă paznicii fac ture special în jurul peșterii sălbatice. Prima dintre patru camere în aripa cunoscută sub numele de cameră scenica ,denumită după un larg castel precum formațiunea din centrul camerei. Cel
Rezervația naturală Peșterile Carlsbad () [Corola-website/Science/314731_a_316060]
-
doilea in lume ca lungime. Aceasta peșteră se mai remarcă și prin abundența, varietatea și frumusețea concrețiunilor de sare. "Peștera cu 3 intrări" Celelalte peșteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrările fiind împodobite cu ansambluri de stalactite și concrețiuni de sare. Lacul Mare Lacul Castelului Vegetația este din plante halofite amestecate în mozaic cu specii caracteristice florei de mull; toate speciile erbacee sunt în principal subtermofile și uneori iubitoare de pe locații însorite (termofile). Procentul redus de împădurire
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
pârâu subteran. În aval el înaintează câteva sute de metri formând marmite și cascade succesive. În amonte dimensiunile galeriei sunt impresionante, pe alocuri atingând 45 m lățime și 45 m înălțime. Întreaga gamă de formațiuni carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină cu Lacul Sifon. Acesta a fost trecut de scafandru autonom în 1974 făcând joncțiunea cu Peștera Neagră. Peștera este foarte periculoasă din cauza posibilelor viituri, se recomandă numai speologilor experimentați
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu șepte, marmite lingurițe . la cele orizontale, largi, populate cu toate speleotemele. Sunt prezente scurgerile parietale stalactite. stalcmite, coloane, gururi Sunt descoperite și unicate. Clusterite cu cristale aciculare de aragonit de 25 cm lungime. Există aici galeri uscate și galeri active, săli de mari dimensiuni sau galeri strâmte, greu de parcurs. În V5 se află cea mai
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
e drumul,” Editura „Liceum”, Chișinău, 1994 2. „Poeme de pe Valea Plângerii,” Editura „Vatra Românească”, Satu Mare, România, 1996 3. „Si-la-bi-sind în tai-ne-le iu-bi-rii,” Editura „Vatra Românească”, Satu Mare, România, 1996 4. „De dor de voi,” Editura „Năsăud”, România, 2000. 5. „Stalactite,” Editura „Universul”, Chișinău, 2002. 6. „Scrisori de dragoste din Orașul Libertății,” Editura „Prag”, Chișinău, 2002. 7. „Veneția ca un dat. Jurnalul unui evadat din Est,” Editura Cartier, Chișinău, 2007. Prima ediție, în română - apărută în 2007, Editura Prima „Augusta”, Timișoara
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
este instantaneu, obținând contur de sentință de glosă (...). Poemele Eugeniei Bulat sunt inconfundabile. Scrisul ei este unul spontan, curajos, armonios în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme îndurerate // Lit. și arta. - 1999. - 4 mart. - P. 5. Bulat, Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da Est verso se stessa. Interviu. Luogo comune. Quadrimestriale
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
în peșteră au fost ideale pentru dezvoltarea coralitelor și clusteritelor. Acestea au forme și culori diferite, ce variază de la alb translucid la roșu-maron. Deși a fost distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă multe urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste). Peștera este închisă cu o poartă metalică, accesul fiind interzis datorită statutului de rezervație naturală.
Peștera cu Corali () [Corola-website/Science/319807_a_321136]
-
300.000 m3. 3. Sala de Dans (304/ 77/55 m), cu volumul de 480.000 m3. 4. Sală Dan Coman (242/73/23 m), cu volumul de 410.000 m3. Etajul activ este plin de marmite turbionare, lingurițe,gururi, stalactite, stalacmite, coloane. Avenul din Poienița este o succesiune de puțuri largi separate de mici târâșuri și meandre urmat de un sector de strâmtori și mici săritori iar în zona finală puțuri de mari dimensiuni, fiind dezvoltate în clopot sau pe
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
Nu un muzeu cu exponate de duzina. Numai rarități și inedite. Geologii au identificat 37 de minereuri, din care 6 necunoscute până atunci, 23 în compoziția unor speleoteme. Aragonit , gips, cuarț, celestit, malachit, rodocrozit, metatyuyamunit... Cristale de gips, formațiuni calcit-aragonit, stalactite, stalagmite, cristale pe zeci de mii de metrii pătrați, în toate mărimile si culorile posibile. Peștera oferă cea mai mare bogăție și varietate a cristalizărilor de gips existentă în România. Peștera este declarată rezervație științifică, accesul turistic fiind strict interzis
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]