255 matches
-
a fost, bine? Intervii dacă greșesc ceva. Stând tăcută În colț, agenta Watson lua notițe, trecând neobservată. — Geordie Stephenson vine din Edinburgh tot plin de el, căutând să facă o mică afacere. Cât e sus se dă un pic În stambă. Așa face jocurile pariorilor, și pierde serios. Numai că nu-și poate acoperi datoriile. Și nu prea le convin chestiile astea la Turf ’n Track. Logan făcu o pauză. Cât ți-au strecurat să te ocupi de el, Doug? Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
luminau praful din jurul ghetelor rupte ale soldaților. Răcorindu-și furia de ani de zile față de foștii paznici, femeile scuipau printre sîrme, strigînd și rîzÎnd. O belgiancă Începu să urle În japoneză, rupînd bucăți de pînză decolorată din mînecile rochiei de stambă și aruncîndu-le la picioarele soldaților. Jim se agăță de cărucior, trăgînd de mînere, cînd domnul Maxted, obosit, Încercă să se așeze pe scîndura de lemn. Băiatul nu se simțea legat de femeile care scuipau și de bărbații lor cuprinși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bărbați erau În picioare lîngă soțiile și copiii lor, strînși grămadă. Mai mulți dintre deținuții mai bătrîni muriseră În cursul nopții. La vreo trei metri mai departe, doamna Wentworht, care jucase rolul lui Lady Bracknell, zăcea În rochia ei de stambă decolorată, uitîndu-se la cer. Alții erau Înconjurați de mici bălți de apă formate de apăsarea trupurilor lor În iarba moale. Pe Jim Îl durea brațul de atîta pompare. Așteptă ca doctorul Ransome să sară din camionul sanitar și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În centrul terenului de fotbal. Prea epuizată ca să se mai miște, se uită la Jim cu aceeași privire disperată pe care i-o aruncase cînd mîncase gărgărițele. Ploaia de peste noapte spălase și ultimul strop de culoare de pe rochia ei de stambă, dîndu-i paloarea cenușie a muncitorilor chinezi de pe aeroportul Lunghua. Doamna Vincent ar construi o pistă de aterizare stranie, reflectă Jim. — Jamie... Îl strigă pe numele de alint pe care domnul Maxted, Îl scosese pe neașteptate din vreo amintire dinainte de război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Hrușciov la Operă! Am băut suc și am mâncat ciocolată. Tovarășul Hrușciov mirosea a parfum și râdea și a spus ceva pe rusă! Și uite ce carte frumoasă am primit!” Îi pune În mâinile Încă umede, șterse pe șorțul de stambă, cartea. Iar mama, Îndreptată de spate deasupra ligheanului cu rufe, se uită când nedumerită, când cu frică la cartea albastră pe care scrie, Snegurocika. Și Îi spune că de unde ai zdreanța asta de la gât, că eu ți-am făcut cravată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
groase. Pe urmă apare cabina. Urcați cu liftul. Ce bine este În lift. Ce lin trece pe lângă voi contragreutatea În contrasens. Sora tatălui tău are capot de mătase cu flori. Mama ta nu are capot de mătase. Are capot de stambă. Unchiul tău are chelie, e gras și vesel. Nu au de unde să vă dea bani, mint ei. „Măcar pentru două sute de kilograme”, stăruie tatăl tău. „Voi aveți Încălzire centrală”, le spune. Este prea elegant, prea tânăr, prea frumos, asta crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cădeam ca o fiară, amețit de mirosul ascuțit al trupului cald și moleșit de somn adânc. Mă apropiam de Șari tiptil, când se crăpa de ziuă și așa cum fata dormea cu lampa aprinsă, în semn de așteptare, cu cămașa de stambă roșie suflecată deasupra mijlocul ei o aduceam binișor cu șalele pe colțul divanului, unde se trezea buimăcită, cu bulbul dinăuntrul ei agățat în craca scurtă și împietrită de sângele înspumat al trupului meu dogoritor. Nu pot să uit ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în cap cu o halbă care se sparge fărâme și cum șiroaie de sânge i se preling din coafura în neorânduială de-a lungul obrajilor, pe plastronul alb, ieșit din vesta larg răscroită, sub care se zărea cămașa lui de stambă colorată. Turbat, Marcu apucă un ciob al paharului și-l sparse între dinți. Apoi înșfăcând un scaun, făcu o roată prin aer și-l repezi ca un proiectil în oglinda cea mare, care se prăbuși în țăndări cu un zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Berdoo e o simplă coincidență. Cathcart nu ar fi putut pune pe picioare o afacere porno nici să fi Încercat. Pur și simplu frații Englekling au vrut să scape de un dosar penal și-au reușit să se dea În stambă. Ed Înclină din cap. Mickey Cohen senior Îl ținea În poală pe Mickey Cohen junior. — Tații și fiii, prilej de meditație. Nu credeți că sînt o adevărată desfătare? Odrasla mea canină și cu mine, bătrînul doctor Franz și cotarlele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
observa, pe măsură ce se apropia de curtea din față garajului: Mickey instalase un scaun din pînză și se Întinsese În el și citea o carte. Picioarele Îi erau răsfirate pentru că era Îmbrăcată bărbătește, ca un tînăr mecanic, cu o salopetă din stambă și ghete. Avea părul blond, de culoarea și textura unei frînghii murdare; Îi stătea În sus de parcă atunci se dăduse jos din pat. În timp ce Kay o urmărea, tocmai Își umezea un deget și Întorcea o pagină. Nu o auzi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
băiețelul dintr-o carte ilustrată, care aștepta răbdător somnul. 2 — Helen! Helen auzi că o strigă cineva, peste uruitul traficului din Marylebone Road. Helen! Aici! Își Întoarse capul și văzu o femeie Într-o haină de blugi și salopetă din stambă, cam murdară la genunchi, și cu părul ascuns sub un turban plin de praf. Femeia zîmbea și-și ridicase mîna. — Helen! strigă ea din nou, izbucnind În rîs. — Julia! zise Helen În cele din urmă. Traversă strada. Nu te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zise ea, auzind scîndurile care trosneau. A propos, chestia aia că-i mai ușor afară, e un secret, adăugă ea Încet. Doctorița era o femeie alertă și frumoasă, de vreo patruzeci și cinci de ani, Îmbrăcată Într-o salopetă de stambă și pe cap avea un turban. — Salut, zise ea văzînd-o pe Helen, ce-avem aici? Kay se dădu la o parte cînd femeia se ciuci lîngă Helen. Auzi murmurele și prinse ceva din răspunsurile lui Helen: „Nu... Nu știu... Puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dorințe năvăleau să tragă spre ei și să le pupe pe acele fetițe roz, pufoase și grăsuțe, cum erau fetele vecinului Adler, care rămăsese, încă rămăsese multă vreme, să țină băcănie la Dornești, unde continua să vândă biscuiți, bomboane, orez, stămburi, chibrituri, tutun și gaz de lampă. Asta până la plecarea lui (și a fetițelor sale albe, grăsulii și pufoase) către Pământul Sfânt, către țări noi și către favoritele stihii. În îndepărtatul Ev Mediu, acei cavaleri cruciați făcuseră la fel, bătătorind neștiutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
târziu de noapte, Svetlana, un zdrahon de femeie, în sarafanul mov de rigoare, fostă, înainte de Revoluție, șefă de sindicat în cea mai mare fabrică textilă din zonă, renumită pentru performanțele ei muncitorești de a sustrage zilnic din fabrică valuri de stambă și de pluș, ce măsurau sute de metri lineari, trebui să-l extragă beat-mangă de la petrecere, aburcându-l în spate și depozitându-l pe un pat cu baldachin de damasc galben. În timpul operațiunii, magnatul din Bărăgan aproape că se sufoca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în așteptarea clienților. Una dintre ele, nu pare să aibă mai mult de nouăsprezece ani, trimite din vârful buzelor rujate excesiv un țocăit sonor la adresa lui Marius. Sub pardesiul subțire, ros la poale, purtat descheiat, se vede o modestă rochie de stambă înflorată, mulată pe talie. Fardul țipător încearcă fără prea mare succes să ascundă paloarea unui obraz de ftizică. Pe fruntea teșită, se rotunjesc câțiva cârlionți anemici, firav gest de cochetărie al unei femei ce se dorește frumoasă chiar și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aspect ponosit, din stânga ușii, sunt aruncate în dezordine câteva furouri, prosoape, ciorapi fumurii, pudriere, rujuri. Dulapul deschis lasă vederii lucrurile dinăuntru. O haină de ploaie verde, decolorată de vânt și ploaie, un pardesiu maro, ros pe la margini, câteva rochii din stambă înflorată, așezate pe umerașe din sârmă, iar pe raftul de jos două perechi de pantofi, dintre care una fără flecuri. Sub chiuveta murdară, se vede un lighean plin cu apă de culoare rozalie care pute a permanganat de potasiu. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în dreptul ușii, unde se spală dimineața învățătorul, iar după-amiaza, când a isprăvit treburile casei, doamna Herdelea, străjuiește o ulcică verzuie de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veșnic frânghia pe care acuma atârnă niște cămăși femeiești de stambă. În umbra cămășilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini păzite de un cucoș mic cu creasta însângerată”. Casa familiei Glanetașu are ușa închisă cu zăvorul, simbol al unui suflet închis, aspru, izolat, nefast asupra altor personaje, dar și al
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
tranzit și acces la marea muzică. Intrăm în astfel de detalii, sărind de la una la alta, amintindu-ne de nu puține momente neplăcute, de la Sala Palatului sau Ateneul Român, din edițiile trecute, când „lume bună și simandicoasă“ se dădea „în stambă“ cu te miri ce gest cu totul deplasat. O anume atmosferă și o anume ținută sunt absolut necesare, ca să fim pregătiți cum se cuvine și cuviincios așezați în noi înșine, la întâlnirile cu marea muzică. Față de alte ediții vom avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
asta pentru a judeca ceea ce vezi?). Ce se întâmplă cu mass-media românească? Cum a involuat aceasta atât de mult de la primii ani de după noua deschidere, perioada postrevoluționară din 1989? Văd din ce în ce mai des cum reprezentanți ai mass-media românești se dau în stambă, cum violeaza intimitatea oamenilor, indiferent de statutul social al oamenilor, observ plăcerea diabolică și perversă cu care niște oameni cruzi, care au îmbrăcat chipurile uniforma adevărului absolut, a imparțialității și moralității atacă pe toate fronturile, deciși să învingă fără a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de inginer pus acolo, piloni pe albia Sucevei, dig, drumeaguri, linii ferate subsecvente, curbat dar și boltit, deschidere de sute de metri și căderea în unghiuri diferite pe taluzuri, piuie cutia cu pui de pe podea, urmează privirea călătoarei, fustă de stambă maronie în pliuri, teniși în picioarele mari, dar dreaptă peste riduri, cînd ești înaltă găsești poze de săracă, nu de mizeră, km 472+9 Țibeni, punga albastră de plastic s-a rătăcit pe mînă, 95 de ani, m-am întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
face, în aceste zile, o vizită în piața Obor e o experiență inițiatică. Deasupra întregii lumi se înalță o grimasă de bazar, o nebuloasă pestriță, un frison comatos. Înghesuiala are proporțiile unui exod apocaliptic. Cărnuri sanguinolente, pești agonizanți, icoane kitsch, stambe bălțate, vânzători clandestini, muzici băloase, chiote obscene, scuipături, noroi, totul amestecat cu totul, într-o rătă cire generală, cu miros de țuică și porc. Criză? Poate. Dar o criză barocă, nesistematizabilă: abundență ambalată în neliniște, precaritate lacomă, fast sărăcăcios. Sărbătorile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
niciodată n-am să uit Durerea care mi-ai lăsat, când ai plecat. Niciodată, niciodată n-am crezut Ce rău este atunci când cineva, n-are ce vrea... Am vorbit de foamete, dar nu uit când pentru doi- trei metri de stambă jegoasă stăteai la rând o noapte întreagă să poți să o cumperi, că nu-ți dădea mai mult, sau să ne aducem aminte că de unul singur sau cu familia dacă găseai o cămăruță cu chirie era plină de păduchi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
covor mare persan, trei măsuțe mici și trei calculatoare pentru birou, că știți dvs., „vrei să faci din pelin zahăr, dar pelinul tot pelin rămâne!” Sunt mulțumită, mă repet mereu. Am venit de la țară, cu papucii și-o rochițică de stambă, dar am lucrat cu mari eforturi, am ieșit la pensie din cel mai înalt minister. Am trăit în altă lume, mai bună, de omenie. De copilărie m-am bucurat mult. Ne duceam de copilași cu vitele la păscut, și în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu observi că menținerea unei Românii în spațiul ei ancestral este, în primul rând, o problem de demografie. Ei se înmulțesc prin buruieni, pe sub garduri, în tot locul, ai noștri nici în puf: noroc de Columbeanu care se dă în stambă pe bani negri! Să nu fiu înțeles greșit. Nu am nimic cu țiganii, nu sunt rasist, am spus totdeauna că statul român, românii, din vechime și până astăzi, au greșit față de țigani, i-au marginalizat, deși ei au avut, încă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o vină se găsește pentru toate. La noi nu s-a știut, nu s-a vrut, nu s-a oferit o politică pe termen lung; nu s-a prevenit un fenomen care sărea-n ochi, mai degrabă ne dăm în stambă (vezi gafa cu deportarea țiganilor în deșert, în Egipt, cum a zis urmașul lui N. Titulescu, ca și cum n-ar fi fost suficientă deportarea la Bug), când se ivește cazul și atunci facem mult zgomot, se caută vinovații, se acuză, se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]