2,768 matches
-
viața luându-și singura canon mare asupra ei și să nu aibă liniște până nu i se va descoperi ei de la Dumnezeu că i s-a iertat acest păcat. Există și femei care fac avort din cauze medicale. Despre ele, starețul a zis: "Dacă Dumnezeu consideră că acel copil nu trebuie să se nască și prin voia Sa apar alte probleme de manieră să afecteze viața femeii, poate care în unele cazuri mai are unul sau alți copii de crescut, atunci
Paște 2014: Un preot răbufnește în Săptămâna Mare: "Femeia care face avort nu poate fi numită nici măcar animal, ci DIAVOL" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36770_a_38095]
-
cu steaua în frunte (cu cip în buletin) vor fi executați", ne-a declarat părintele Cleopa, care a adăugat că nu va accepta astfel de acte de identitate. Părintele Cleopa nu este la prima "ispravă" de acest gen. Anul trecul, starețul de la Gai i-a îndemnat pe enoriașii care participă la slujbele sale să nu mai consume Cola pentru că ele conțin avortoni! „Dacă beți Cola, practic beți din sângele copiilor voștri". (Foto:aradon.ro)
Părintele Cleopa: "Toţi cei cu CIP în buletin vor fi executați" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38219_a_39544]
-
a absolvit în anul 1942. În 1948, a fost declarat licențiat în Teologie la Institutul Teologic de grad universitar din București. După ce a slujit ca preot la mănăstirea Antim din București, timp de nouă ani, în 1952 a fost numit stareț al mănăstirii Căldărușani, renumita ctitorie a domnitorului Matei Vodă Basarab din secolul al XVII-lea. În 1970, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Arhiereu vicar al Eparhiei Dunării de Jos, cu titulatura de Constănțeanul. În acea perioadă
IPS Gherasim Cristea, arhiepiscopul Râmnicului, a încetat din viaţă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37600_a_38925]
-
al ctitoriei lui Alexandru cel Bun, la finalizarea lucrărilor primind și rangul de arhimandrit. Părintele Iustin Pârvu, ca și alți mulți părinți ce au făcut mulți ani de pușcărie politică, și-au găsit adăpost la Mănăstirea Bistrița, sub oblăduirea părintelui stareț, arhimandrit Ciprian Zaharia. După 1990, în cimitirul Mănăstirii Bistrița a construit o Biserică din lemn în stil tradițional și a inițiat înființarea unor schituri noi. O prezență benefică acestui colț de rai, pentru care s-a străduit și a păstorit
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
1990, în cimitirul Mănăstirii Bistrița a construit o Biserică din lemn în stil tradițional și a inițiat înființarea unor schituri noi. O prezență benefică acestui colț de rai, pentru care s-a străduit și a păstorit 26 de ani ca stareț. Deținuse și funcția de exarh al mănăstirilor din Neamț, în perioada când mănăstirile aveau nevoie de oameni destoinici. Tot el a ajutat la redeschiderea unor vechi mănăstiri. A rămas și în amintirea scriitorilor care i-au închinat câteva pagini sau
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
să-și păstreze comoara cea mai de preț a Ortodoxiei, credința statornică, tradiția patristică filocalică și rugăciunea neîntreruptă, dăruindu-ne prin hărnicie și jertfă, valori de patrimoniu, „oglinzi ale împărăției cerurilor”. Mănăstirea Bistrița, așa cum arată ea astăzi, o creație a starețului Arhimandrit Ciprian Zaharia. Lăcaș luminat, unde florile și verdele vieții mai păstrează amintirea înțeleptului stareț. În data de 26 decembrie 2007, la ZI MARE, Ieromonahul CIPRIAN ZAHARIA plecase printre îngeri. Se pregătise pentru marea „plecare”. Își pregătise singur „locul”. Vrednicul
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
și rugăciunea neîntreruptă, dăruindu-ne prin hărnicie și jertfă, valori de patrimoniu, „oglinzi ale împărăției cerurilor”. Mănăstirea Bistrița, așa cum arată ea astăzi, o creație a starețului Arhimandrit Ciprian Zaharia. Lăcaș luminat, unde florile și verdele vieții mai păstrează amintirea înțeleptului stareț. În data de 26 decembrie 2007, la ZI MARE, Ieromonahul CIPRIAN ZAHARIA plecase printre îngeri. Se pregătise pentru marea „plecare”. Își pregătise singur „locul”. Vrednicul de pomenire Părintele nostru Teoctist, îl aștepta... Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist era legat de
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
locuri. Ultima dată ne-am întâlnit toamna trecută, la Patriarhie, iar ultimul telefon pe care mi l-a dat a fost în urmă cu o săptămână. Mi-a spus despre problemele lui cu niște ierarhi”, declarase atunci Ciprian Zaharia, fostul stareț al Mănăstirii Bistrița. Arhimandritul Ciprian Zaharia, aparținând unei mari generații de duhovnici și stareți, se îmbolnăvise încetul cu încetul în urma schimbării sale de la stăreție. Fusese pensionat, deși își propusese să mai facă multe pentru „locul său” unde și a dedicat
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
care mi l-a dat a fost în urmă cu o săptămână. Mi-a spus despre problemele lui cu niște ierarhi”, declarase atunci Ciprian Zaharia, fostul stareț al Mănăstirii Bistrița. Arhimandritul Ciprian Zaharia, aparținând unei mari generații de duhovnici și stareți, se îmbolnăvise încetul cu încetul în urma schimbării sale de la stăreție. Fusese pensionat, deși își propusese să mai facă multe pentru „locul său” unde și a dedicat anii în slujba Neamului și a lui Dumnezeu. O decizie pripită, o decizie care
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
înnoirile aduse de-a lungul anilor de arhimandritul Ciprian Zaharia au rămas. Dar parcă lipsește ceva... Acel suflet viu ce anima odată obștea mănăstirii... S-au schimbat multe în mănăstirile din Moldova... Am întrebat de locul de veci a bunului stareț. Un monah, cu ochii plini de lacrimi ne-a indicat locul... „A fost pentru mine tată, părinte, duhovnic, m-a certat, m-a învățat, m-a iubit”. A călugărit pe mulți frați, azi unii stareți... dar l-au uitat pe
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
locul de veci a bunului stareț. Un monah, cu ochii plini de lacrimi ne-a indicat locul... „A fost pentru mine tată, părinte, duhovnic, m-a certat, m-a învățat, m-a iubit”. A călugărit pe mulți frați, azi unii stareți... dar l-au uitat pe bunul arhimandrit Ciprian Zaharia, un om drept, cu frică de Dumnezeu, care acum și-a găsit liniștea. Mai oftează în curtea umbrită, după schitul pierdut, după risipirea binelui sădit în curtea plină de flori. Aprinsesem
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
după miezul nopții, între orele 1 și 5! -, V. Voiculescu este arestat, odată cu manuscrisele, „în numele legii și al poporului”. Sunt arestați în același timp toți membrii grupării spirituale Rugul Aprins din cadrul Mănăstirii Antim: poetul-monah Sandu Tudor, Al. Mironescu, Dumitru Stăniloae, starețul Al. Făgețeanu ș.a. „Grupul contrarevoluționar” Rugul Aprins se cristalizase în anii 1946-1947 ca o formă pașnică de conservare a libertății de opinie /creație prin refugiul într-un spațiu sacru protector, care predispune la asceză și meditație. Sandu Tudor, conducătorul recunoscut
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
peste graniță în 1956 de călugărul Andrei Scrima, la plecarea lui definitivă spre India. În afara lecturilor din creația sa „mistico-dușmănoasă” la întrunirile de cenaclu din casele prietenilor sau simpatizanților (Alexandru Mironescu, Barbu Slătineanu, Dinu Pillat, Constantin Joja, Nicolae Radian, chilia starețului Sofian Boghiu de la Plumbuita.), este acuzat pentru lectura unor cărți interzise ale scriitorilor exilați, aduse pe căi ocolite din Occident: La tentation d’exister (Ispita de a exista) de Emil Cioran și Fôret interdite (tradusă după ’89: Noaptea de Sânziene
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
se află I.P.S.Justinian Chira, atunci episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului,astăzi arhiepiscop al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, cel care l-a primit pe N.Steinhardt la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia,iar în dreapta acestuia, Serafim Man,starețul din acea vreme al mănăstirii, care l-a tuns în monahism, trecut și el la cele veșnice în 12 februarie 2013. 4 Articolul intitulat „Cu privire la filosofia lui Paul Valéry”, care reținuse atenția lui Emil Cioran, apăruse în revista Steaua,Anul
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
Gherman, îl sugruma pe Ștefan, Iosofat care se izbise cu ceafa de ușă, trăgea să moară și tot da spasmodic din picioare. Estimp, copila, părând adormită, zăcea în pat dezvelită. Ușa chiliei se deschide deodată. Scena se luminează. Apare bătrânul stareț, Gherontie. Cât de teribilă fusese ispita, dacă nici el nu-și face cruce... O fărâmă, o mică fărâmă de dorință, bine ascunsă, zace și în cugetul celei mai respectabile cuvioșii, fiindcă, perplex... Bătrânul, într-acea nerânduială, Nu știu ce întâi ar fi
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
făcute în cadrul Bisericii că în cazul victoriei candidatului CDR Patriarhul Teoctist să fie înlocuit cu mitropolitul Banatului Nicolae. Tema făcuse în perioada respectivă o anumita vâlvă după ce fusese lansată în spațiul public de senatorul PDSR (partid devenit ulterior PSD) și stareț al Mănăstirii Plumbuita din București Neculai Simeon Tatu. Potrivit lui Dobrescu, pistă a fost abandonată din cauza că subiectul nu avea o legătură directă cu Emil Constantinescu (care ar fi putut spune că nu știe despre ce este vorba) dar și din
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
electorală "murdară"15. Fostul consilier prezidențial va caracteriza situația din acel moment că fiind "confuză" și "cețoasa până la sfârșit"16. Să notam, totuși, implicarea în această poveste a lui Neculai Simeon Tatu (1931-1999), senator între 1990 și 1996, dar și stareț al Mănăstirii Plumbuita din București. După alegerile din 1996 el a avea să iasă din viața parlamentară, dar rămâne până astăzi cel mai înalt reprezentant oficial al Bisericii Ortodoxe Române care a desfășurat activitate politică de nivel atât de important
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Mitia Karamazov. La începutul uriașului roman, un mic boier de provincie, Fiodor Pavlovici Karamazov, merge împreună cu cei trei fii ai săi, Mitia, Ivan și Alioșa, așa cum era obiceiul în Rusia secolului XIX, să-i prezinte unui vestit, prin sfințenia sa, stareț al unei mânăstiri învecinate, Zosima. Alioșa, cel mai tânăr, este o fire blândă iubindu-și fanatic frații, cu aplecări religioase, monahice; Ivan, student, minte scăpărătoare, are profilul genialoid al multor eroi ai marii proze ruse de la sfârșitul secolului, iar Mitia
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
compania căreia este surprins de un întreg complet de judecată, în plin chef, în satul Mocroie. Aflăm apoi cine este adevăratul vinovat, Smerdiacov, fiul nelegitim al bătrânului Fiodor Pavlovici, care se sinucide. Interpretarea cunoscută a actului surprinzător, foarte "rusesc", al starețului, fără să o contest, pe mine nu mă satisface. Da, e adevărat, gestul monahului a fost profetic, peste jovialul și turbulentul ofițer urma să se abată o mare nenorocire, acuza unei crime, cea mai gravă, paricidul, de care nu era
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
care nu au sau nu au avut puterea și harul de a-și recunoaște și de a-și ispăși păcatele. "Eu sunt mielul lui Dumnezeu, agnus Dei, cel care am venit să ispășesc păcatele lumii!..." Presimțirea lucidă și halucinată a starețului Zosima că individul ordinar și inconștient din fața sa, cunoscut ca insolent și stricător de moravuri, va avea puterea de a accepta, cu seninătate, aproape cu voioșie, să ispășească pentru crima altuia, ni-l arată pe acest monah ca pe unul
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
parcă mă văd cum alergăm spre mănăstirea Cotmeana! nu mi-a fost ușor să ajung, pentru că îmi slăbise puterile de-atâta amar de lacrima, dar știam că acolo îmi voi află liniștea! m-am grăbit să-l revăd pe părintele Stareț Ioasaf, aveam nevoie de sfatul sau, o presimțire îmi șoptea că am să las totul în voia luminii sfinte... pur și simplu! m-am tot întrebat de ce există, în această mică parte de lume, marea dorința de a îmblânzi timpul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
mai încăpător că mănăstirea, devenită demult monument istoric, pentru evitarea degradării picturii și a arhitecturii. prin harul și dragostea Sfintei Fecioare Maria, a cărei icoana făcătoare de minuni se află aici, dar și cu rugăciunile și slujbele Prea Cuviosului Părinte Stareț Ioasaf și ale tuturor preoților și monahilor ce viețuiesc aici, au loc multe minuni... sunt atâtea legende la Cotmeana, încât cu greu ne putem imagina că aceste locuri nu mai păstrează încă pași și suflete de oameni. prima atestare documentara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
încercat soluții alternative, de bun-simț. Decizia sa extremă, chiar dacă eronată, nu survine din senin ca expresie a unui dezechilibru sau al unei ambiții personale, ci dintr-un complex de factori la care se adaugă poate și statutul său incert de stareț al unei mânăstiri care nu a fost încă sfințită. Nu există răi și buni, instituțiile nu sunt rele sau bune, filmul lui Mungiu nu este un pamflet sau o critică îndreptată împotriva „orânduirii crude și nedrepte”, concluzia nu se vrea
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
se vedea zoaiele aruncate pe parbrizul mașinii de poliție în ultimul cadru al filmului. În desfășurarea de evenimente există un punct de inflexiune aproape insesizabil, dar care cântărește greu în evoluția lor ulterioară. Acest punct de inflexiune îl constituie decizia starețului de a o exorciza pe Alina, ale cărei manifestări trec, în registrul unei sensibilități religioase, drept mărci ale posesiei demonice: intrarea nepermisă în altar, blasfemia, limbajul injurios, violența, crizele, spargerea unei icoane etc. Pentru un medic, aceste manifestări ar alcătui
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
în timp ce, la limită, cealaltă instituție, Biserica, riscă un „tratament” care eșuează din ignoranță. O altă instituție, Poliția, dublată de Procuratură, constată deficiențele acetei soluții-limită care are însă o clară încadrare juridică. Schimbul de pase se oprește când pacientul moare. Încercarea starețului de a se dezvinovăți are de partea ei un sistem cutumiar care intră în coliziune cu cel al jurisprudenței, însă ne aflăm la capătul unei lungi serii de evenimente care configurează un caz complex. Un alt fapt meritoriu în filmul
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]