686 matches
-
sau ca ei să fie așa de recunoscători că li se îngăduie să își păstreze rutina încât să nu își dorească ceva mai mult. Și, ce, crezi că dacă închideți magazinul faceți oameni din niște nemernici? Numai pentru că au un staroste care să cârcotească în numele lor? Bah! Prin urmare, am spus eu, e mai bine să o lăsăm pe seama lui Karas sau a gorilei care vorbește în numele lui și strânge șpaga? Ascultă aicea, crezi că trebuie să fie oameni doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ține lumea-n palma Sa, până ce se va completa numărul sfânt, al stelelor sau al îngerilor de la-nceputurile Creației cu treimea reprezentată de numărul îngerilor străfundului, Cei Supărați pe Dumnezeu, entitățile răzvrătite care s-au prăbușit din Cer, urmându-și Starostele și Instigatorul. O fi sosit momentul ăla? Pe ce se cunoaște? Poate că tocmai voi, visătorilor, patru spirite și patru minți, sunteți restul de stele făgăduit și trebuincios, pentru a se complini numărul sfânt. Quien sabe? Adâncă e Fântâna Sufletelor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
negoțului și suferințelor îndurate de negustori în timpul războaielor turco-polone, propunând o perioadă mai largă pentru deplasarea lor peste Carpați 39. Anul 1672 desemnează astfel doar începutul procesului de emigrare. Atunci numai o parte dintre ei, în frunte cu episcopul Minas, starostele, mai mulți clerici și negustori s-au refugiat la Bistrița 40. Oricum, prezența mai numeroasă decât de obicei a armenilor în orașul ardelean isca neînțelegeri în • N. Iorga, Documente românești din arhivele Bistriței, vol. II, București, 1901, p. 22-24, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar, totodată, a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
devine patronimic doar pentru urmașii cronicarului). Ștefan provenea dintr-o familie de boiernași fără nume de familie (într-o vreme când această recunoaștere nu era obligatorie), din care nu lipseau clerici și funcționari. Tatăl său, Ioan, „fiul popii”, ajunsese mare staroste de negustori, funcție ce pretindea cunoștințe juridice. De la cincisprezece ani, Z.R. intră, până prin 1814-1815, în serviciul clucerului Ștefan Conduratul, jurist pentru care, ca logofăt de cancelarie, copia în grecește, până în 1811, Manualul de legi al lui Mihai Fotino. Sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
conducătoare, în special. În atmosfera de ostilitate a țăranilor și orășenilor față de Curtea regală, în octombrie 1356 la Paris s-au întrunit Statele Generale din Nord. Starea a treiai, atașată inițial suveranului, și-a renegat trecutul, impulsionată de Etienne Marcel, starostele negustorilor din Paris și revoltându-se contra monarhiei. Constrâns de nevoi financiare, Delfinul Carol va sancționa Marea Ordonanță din Martie (1357), punând Coroana sub tutelă și trecând puterea în mâinile stărilor privilegiate. Este momentul reinstaurării echilibrului monarhiei și stărilor privilegiate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea, grupările nobiliare au reînceput lupta pentru putere, ceea ce a generat violențe, abuzuri și mișcări populare îndreptate împotriva fiscalității excesive. O nouă întrunire a Statelor Generale din Nord a avut loc în 1413, când Parisul s-a răsculat sub conducerea starostelui măcelarilor, Simon Caboche. Se crea astfel un nou prilej pentru Statele Generale de a impune asocierea la guvernare. Ele au elaborat un program de control al veniturilor regale, pentru reforma finanțelor, administrației și justiției. Regele a fost nevoit să sancționeze
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu atât mulțumirea părților, cât stingerea conflictului. Constrângerea este folosită de cele mai multe ori pentru a-l impune, iar Franz Joseph Sulzer rezumă la 1781 cel mai bine această idee. Aflat în judecată cu un negustor brașovean, el se prezintă la starostele negustorilordin Focșani pentru judecarea pricinii care s-a rezolvat astfel: „Împacă-te cu acest domn, altminteri trebuie să te bag împreună cu hoții și tâlharii, căci nu am decât o singură închisoare“, îi spune judecătorul acuzatului. Cutuma, numită în limbajul epocii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fapte. Printre acești „experți“ timpurii se află negustorii, medicii și moașe le. Negustorii au importante cunoștințe în domeniul economic, ei știu să prețuiascăă obiectele dintr-o foaie de zestre sau pot fixa prețul unei bucăți de moșie aflată în litigiu. Starostele de negustori este deseori invocat atunci când un proces presupune împărțirea averii sau restituirea zestrei. Doctorul devine un expert, invocat pentru a și spune părerea asupra diferite lor boli sau tratamente urmate, în timp ce îm pricina ții vorbesc în petițiile lor despre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nou numărul mare de procese de divorț, în care restituirea zestrei se cere cu insistență, duc la o altă măsură: prețuirea fiecărui obiect din foaie. Astfel, actul numai trece doar pe la preot pentru a fi redactat, ci și pe la un staroste de negustori pentru a primi prețul „corect“ și valoarea cât mai exact pentru fiecare lucru, indiferent că este vorba de o casă, de un șir de perle sau doar de un fier de plug, chiar dacă rochia a fost purtată, scoarța
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria ta, din fruptul oilor noastre”. Vodă s-a supus numaidecît și le-a asigurat pe gazde că „brînza asta e mai bună decît orișice pe lume”. Toată lumea era
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Constantin Tăutul domnitorului Mihai Racoviță. Prin documentul din 20 iulie 1720, domnitorul trimite pe Dimitrie Macri ca să cerceteze, să silească pe vecini la plata dijmei și să-i ridice de pe moșie. Tot așa, domnitorul Grigore Ghica scrie aceluiași Dimitrie Macri, staroste de Cernăuți, să alunge pe oamenii din Cernăuți care s-au așezat pe moșia Cuciuru Mare a mănăstirii Putna, căci zice cel care a făcut jalba către domn „regătoriul nostru Misail, egumen de Putna, că șed o samă de oameni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința mea mai sus scrisul Ion Alexandru Voievod și credința fratelui meu Bogdan și credința lui Dragoș Staroste și credința lui Mihail Nevolnicul și credința lui Andriaș și credința lui Ionaș și credința lui Rotompan și credința lui Șandru Pârcălab și credința lui Hatco Teatinschi și credința lui Șandru ot Hotin și credința lui Manu Oană stolnic și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cunoscut darul Măriei Sale până la sate. Atunci, pentru domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării, pentru că starea de sărăcie era considerată urmare a mișeliei omului. Era chiar o breaslă a mișeilor sau calicilor care avea în frunte un staroste. Mai târziu scuteala indivizilor s-a înfăptuit prin lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare de 6 hectare. După 1989 o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păstrat până în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, când ființa lor - monopolul - dispare. Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui numai de la anumiți producători. Starostele breslei avea împuternicirea să aibă în grijă „ ca toți consumatorii să-și poată satisface trebuințele lor în oraș", iar producătorii aveau obligații să „păstreze și să aibă marfă îndestulătoare". Garanția calității mărfurilor era asigurată prin condițiile care se stabileau în ceea ce privește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o bibliotecă de Constantin A. Rosetti (2.VI.1816 - 8.IV.1885) împrumut, cărora li se adaugă afaceri de comision cu aduceri de vinuri și șampanie din Franța, activitate pentru care, la 14 septembrie 1858, marchitanii (negustorii) l-au ales staroste al corporației lor, cu 21 din 25 voturi exprimate. În aprilie 1859 când Rosetti avea să dimisioneze din această calitate - care ridicase prestigiul comercianților - pentru a se ocupa mai îndeaproape de îndeletnicirile de ziarist și deputat, el a mulțumit marchitanilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
altă... uliță. Cojocarii erau și ei de trei clase: cojocari de rândul întâi, cojocari de rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină a conflictelor. Exista o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul cu cel care vroia să-și clădească o casă, împărțea lucrul între breslași, astfel ca fiecare să aibă de lucru, fără să-l nedreptățească pe altul. Pentru ca unul să nu cumpere mai scump decât altul, era organizată cumpărarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel care vroia să-și clădească o casă, împărțea lucrul între breslași, astfel ca fiecare să aibă de lucru, fără să-l nedreptățească pe altul. Pentru ca unul să nu cumpere mai scump decât altul, era organizată cumpărarea în comun. Numai starostele avea dreptul să despacheteze mărfurile importate, să le fixeze prețul, ca „fiecare să poată cumpăra după puterile sale", fără ca unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Moldova și au pus pârcălabii săi pe Vâlcea și pe Ioan." Însăși Cronica Putneană, scrisă la 1566, notează: „numărul total al districtelor este 24; toți atâția pârcălabi și vatamani, adică niște funcțiuni corespunzătoare ca ceea ce se numește în Polonia staroști și stegari." Fiecare ținut avea câte doi pârcălabi, spune Miron Costin. Ei erau „cei dintâi funcționari domnești în ținut", fiind asimilați cu prefecții din vremea lui Melchisedec. În a sa a doua domnie, Constantin Mavrocordat a introdus „Ispravnicii pe la toate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar și a comerțului, au condus la asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aveau vârsta de 25 ani împliniți și anume: tuturor boierilor pământeni care vor avea locuință și avere nemișcătoare în acel oraș, tuturor negustorilor patentați pe cele trei categorii sau trepte ale plății datoriilor, cu proprietate în acel oraș, dar și staroștilor „deosebitelor corporații". Era perioada în care negustorii și meșteșugarii dispuneau de un sistem de organizare profesională, ei erau organizați în bresle, apoi în corporații, care aveau un accentuat rol fiscal și depindeau de autoritățile orășenești. Acestea erau accesibile oricăror meserii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
orașului și a visteriei, patentarii erau obligați la plata unei taxe anuale numită patentă, ei fiind împărțiți în trei categorii, în raport cu venitul pe care îl realizau și plăteau 120, 80 sau 50 lei pe an. Corporația avea în frunte un staroste iar conducerea tuturor corporațiilor din oraș revenea marelui staroste („Istoria orașului Iași", p. 497). În temeiul legii finanțelor de la 11 ianuarie 1864, toți contribuabilii, patentabilii și proprietarii de imobile erau chemați - prin publicitatea pe care o făcea ministerul prin Monitorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unei taxe anuale numită patentă, ei fiind împărțiți în trei categorii, în raport cu venitul pe care îl realizau și plăteau 120, 80 sau 50 lei pe an. Corporația avea în frunte un staroste iar conducerea tuturor corporațiilor din oraș revenea marelui staroste („Istoria orașului Iași", p. 497). În temeiul legii finanțelor de la 11 ianuarie 1864, toți contribuabilii, patentabilii și proprietarii de imobile erau chemați - prin publicitatea pe care o făcea ministerul prin Monitorul, jurnalul oficial al Principatelor Unite Romîne (nr. 27 din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]