469 matches
-
ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în spațiul Daciei Traiane din centrele situate la sud de Dunăre, în era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este de asemenea, zdruncinat. Este recunoscută "suzeranitatea ungurească în țările noastre" în secolul al XIII-lea (Floru, 1923, p. 38), iar întemeierea Moldovei este interpretată ca făcându-se prin decret al regalității maghiare: "Moldova s-a întemeiat nu contra voinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta pentru independență" (Roller, 1952, p. 82
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I sunt negative, acesta fiind de la bun început adus de coaliția burghezo-moșierească "pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă ca lupta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literatura didactică în general și în manualele de istorie națională în special. Din ea pot fi degajate o serie de topoi mitoistorice: originea daco-romană, ponderea majoră având-o elementul traco- dacic; continuitatea neîntreruptă a poporului român și mai ales a statalității (fie ea și sub forma "statului neorganizat"); suflul naționalist ce străbate întreaga istorie alături de lupta pentru dreptate socială; voința de unire a românilor, a cărei producere stă sub semnul legilor obiective ale dezvoltării istorice; rolul mișcării muncitorești în crearea României
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor" sau "Istoria Românilor", manualele din perioada comunismului matur sunt intitulate în bloc "Istoria României" (Almaș et al., 1966; Daicoviciu et al., 1972; Daicoviciu et al., 1979; Dragne et al., 1971). Accentul este strămutat de pe istoria poporului român pe istoria statalității române, care este proiectată adânc în trecutul îndepărtat și căreia îi este conferită o continuitate istorică neîntreruptă. Pe plan comemorativ, reliefarea continuității statale românești și-a atins expresia apoteotică în 1980, cu ocazia aniversării a 2050 de ani de la întemeierea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îl deține, totuși, șahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi, care în 1971 a celebrat printr-un fastuos pachet de ceremonii 2500 de ani de la întemeierea imperiului persan. Ambele evenimente, atât cel românesc cât și cel iranian, urmăreau exhibarea simbolică a vechimii statalității, în ideea de a conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român și continuitatea neîntreruptă a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări simbolice din partea regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea unor "tradiții inventate" celebrate prin sofisticate ceremoniale publice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea permanenței populaționale a românilor în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic", este enunțată și permanența statalității românești într-o formă mai strânsă sau mai laxă de organizare. Organizat în formațiuni politice obștești, evoluate ulterior în cnezate și voievodate, "zonele de locuire mai densă au constituit adevărate Romanii populare, care vor deveni, cu timpul, țări românești în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apuse alături de eroizarea acțiunilor înaintașilor, ci și monumentalizarea trecutului în conjuncție cu ridicarea Marilor Oameni ai Istoriei la rangul de personaje titanice. Unei "ființe active și plină de aspirații" cum era ființa națională în prelunga fază de construcție politică a statalității românești îi era necesară o "istorie monumentalistă", cum a numit-o F. Nietzsche (1998, p. 171). Statul-națiune a fost zidit politic pe temelia de cele mai multe ori fictivă asigurată de un trecut monumentalizat. Faptul că, în cele mai multe cazuri, această istorie monumentalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aflat că sunt anacronici, dat fiind că tradiția trebuie eliminată, pentru ca omul nou, postmodern, să-și poată urma calea nestingherit spre secolul al XXI-lea. Tamara Carauș îi deplânge pe unioniștii de la Chișinău ca lipsiți de "realism", fiindcă ignoră atât statalitatea Republicii Moldova, dar mai ales fiindcă mai cred într-un specific românesc, din perspectivă ontologică. Din filosofia postmodernistă, a învățat că nu există arhetipuri, cum se amăgeau Eliade și Jung, nu există Dumnezeu, ci doar simulacre, niște constructe fără Grund inventate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de dimensiunea politică. Sub raport politic, Principatele Dunărene, Moldova și Valahia, deși făceau parte din „vatra” etnică românească, nu erau considerate Însă, În raport cu Transilvania, decât alte „patrii”, locuite de români. Desigur, ele erau văzute ca „patrii” românești, având atributele unei statalități naționale. Dar chiar și În momentele de maximă trăire a utopiei de la 1848, românii ardeleni nu Își imaginează Înfăptuirea proiectului lor politic național decât prin intrarea Principatelor sub egida Casei Austriece, și nu prin transformarea spațiului locuit de români Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trăire a utopiei de la 1848, românii ardeleni nu Își imaginează Înfăptuirea proiectului lor politic național decât prin intrarea Principatelor sub egida Casei Austriece, și nu prin transformarea spațiului locuit de români Într-o construcție politică avându-și izvorul suveranității În statalitatea existentă În Principate. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, ardelenii făceau o distincție clară Între „patrie” și „națiune”. Cele două concepte nu se suprapuneau, așa cum va fi cazul mai târziu, În secolul XX, când patria va reprezenta dimensiunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în mod productiv perspectivelor realiste, prin faptul că vine în întâmpinarea preocupării acestora față de fenomenul puterii, însă extinde calitatea de actor și înspre alte entități decât statele-națiune. Pentru realiștii clasici, calitatea de actor (etatic) depinde de trei criterii: suveranitate, recunoașterea statalității și controlul asupra teritoriului și populației (ibidem). În privința unor entități precum organizațiile internaționale interguvernamentale sau corporațiile transnaționale, participarea lor la interacțiunile internaționale este uneori recunoscută, însă realiștii consideră că funcțiile lor se subordonează funcțiilor statelor. Versiunea structurală a realismului neorealismul
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
inițial. Regimul comunist, care a condus Republica Moldova în ultimii ani, precedat de cel agrarian, au făcut totul pentru a scoate din conștiința românilor basarabeni ideea apartenenței la națiunea românească, pulsând cu o sumă de teorii care de care mai aberante (statalitatea moldovenească, limba moldovenească). Recent s-a împlinit mai mult de un an de când la Chișinău a avut loc instalarea unui nou regim politic (Alianța pentru Integrare Europeană), cu o opțiune deschis pro românească și europeană, care militează pentru apropierea
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
inițiativă al Mișcării Democratice care în toamnă redactează „Scrisoarea celor 66” adresată Pezidiumului Sovietului Suprem din Moldova în care se cere să se recunoască identitatea „limbii române și moldovenești”. În 27 august 1989 ziua Marii Adunări Naționale s-a proclamat statalitatea limbii moldovenești și revenirea la grafia latină. S-a constituit Frontul Popular din Moldova sprijinit de formațiunile neguvernamentale „Acțiunea Verde”, Cenaclul „Al. Mateevici”, „Liga Democrată a Studenților”, „Asociația Istoricilor”, Societatea „Moldova” din Moscova. Din Basarabia soseau oaspeți să participe la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
respectul fundamental pentru egalitatea tuturor oamenilor - ne cer să facem acest lucru; simplul "fapt" că politica are drept obiectiv garantarea ordinii și securității nu este suficient, fie și pentru simplul temei că stabilirea și menținerea ordinii politice (spre exemplu, prin intermediul statalității moderne) a presupus mereu crearea unor "ceilalți" externi care nu beneficiau de protecție și care puteau să ajungă să fie văzuți ca "amenințări". În mod analog, suntem scandalizați de utilizarea torturii de către stat nu în primul rând - sau nu exclusiv
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și Partidului Democrat Agrar din România. Din punct de vedere al doctrinei naționale 96, PNPCD are de înfruntat în special Partidul Uniunea Națională a Românilor care declară că vrea "să impună adevărul potrivit căruia Marea Unire din 1918 reprezintă corolarul statalității românești"97. În sfârșit, PDSR va avea de înfruntat opoziția social-democraților istorici, Partidul Social Democrat Constantin Titel Petrescu 98, partidul Social Democrat Independent și Partidul Social Democrat Tradițional. Însă principala tensiune a versantului tradiționalist este legată de Convenția Democrată Română
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ei programatică. Programul a fost dus până la capăt de comunism încât pentru întâia dată fenomenul sfâșierii amenință să invadeze și grosul națiunii. Oglinda acestui dezastru este Basarabia". Autorul detectează o carență a națiunii în istoria noastră, observând că poporul și statalitatea prevalează ca fond și, respectiv, formă ce tinde să se lipsească de fond. Națiunea, cea care modelează poporul și determină statul, tinde să se atrofieze. Eminescu descoperise chiar o lege care explică în mod natural fenomenul: legea selecției sociale negative
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
timp, s-a retras cu ființa la București. Despicările acestea ale intelectualilor basarabeni sunt continui ai zice că țara este ca o plantă dicotiledonată dând lăstari în două părți în același timp. Iar pe fondul acestor despicări se plasează tendința statalității Republicii Moldova, care, ca stat, vrea o nouă națiune, limbă, un nou popor, și, ca atare, încearcă să și le fabrice teoretic. Produsul teoretic al acestei ideologii statale este omul sfâșiat, adică intelectualul "blestemat" să țină de două arheități în același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
muncitorești dacă în alegeri comuniștii vor mai da voturile Partidului „Totul pentru Țară”. 10. Să se culeagă și să se raporteze efectul produs în cercurile politice și opinia publică prin desființarea semnelor electorale. Schimbările propuse la nivel național pentru întărirea statalității și românizării nu au avut ecoul scontat, astfel că, în unele cazuri, situația s-a înrăutățit în loc să se îmbunătățească. Prefectul de Maramureș a raportat la Ministerul de Interne situația generală din zonă, însă problemele cele mai mari s-au dovedit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cusute între ele în aceeași unică țesătură cultural-politică. În plan mai concret, teza specifică pe care dorim să o explorăm în cuprinsul acestei lucrări afirmă rolul crucial jucat de memoria istorică în facerea națiunii române, iar mai apoi în construcția statalității naționale românești. Cele două teze pe care le avansăm, deși tributare "naționalismului metodologic" întrucât vizează realități social politice strict circumscrise spațiului românesc, au repercusiuni ce răzbat dincolo de granițele specifice ale cazului românesc. Din acest motiv, desfășurarea argumentului nostru va urma
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]