483 matches
-
în 1526 (Kristó 2000), cât și de dominația exercitată timp de secole de nobilii maghiari asupra Transilvaniei după înfrângerea Ungariei la Mohács. Tensiunile etnice dintre maghiarii și românii din Transilvania sunt puternic vizibile însă în momentul constituirii statelor națiune. Redobândirea statalității Ungariei după compromisul din 1867 și nașterea Austro-Ungariei au oferit elitelor maghiare cadrul necesar constituirii națiunii moderne prin educație extinsă, standardizare și omogenizare culturală (Karady și Nastasă 2004). Aceasta era însă în contradicție cu afirmarea identităților etnice ale celorlalte comunități
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aflat că sunt anacronici, dat fiind că tradiția trebuie eliminată, pentru ca omul nou, postmodern, să-și poată urma calea nestingherit spre secolul al XXI-lea. Tamara Carauș îi deplânge pe unioniștii de la Chișinău ca lipsiți de "realism", fiindcă ignoră atât statalitatea Republicii Moldova, dar mai ales fiindcă mai cred într-un specific românesc, din perspectivă ontologică. Din filosofia postmodernistă, a învățat că nu există arhetipuri, cum se amăgeau Eliade și Jung, nu există Dumnezeu, ci doar simulacre, niște constructe fără Grund inventate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
tranziției și al consolidării. Autorii susțin, în fapt, că o parte semnificativă a diferențelor care se întâlnesc în "nivelul de consolidare" a diferitelor țări poate fi explicat pe baza tipului sau sub-tipului de regim precedent și pe baza problemelor de "statalitate" (Linz și Stepan 2000, 49) referitoare la relațiile dintre stat, națiune și democrație. Și Morlino (2003a) identifică în durata și tipul de experiență autoritară o variabilă care intervine și influențează succesul procesului de democratizare. În fapt, făcând deosebirea între tranziție
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
diferite, locul puterii de stat a fost luat de episcopi și călugări, care au avut curajul, tăria și cunoștințele necesare pentru a se substitui statului. Dimpotrivă, la noi, „biserica răsăritului a urmat cuminte instituțiile statului”, și chiar și în zorii statalității târzii românești, papa Grigore al IXlea, deși auzise de „puternicii acelor părți” nu vorbește de ei, nu se adresează lor, acordând, cum erau obișnuiți s-o facă pentru apusul Europei, atenție pseudoepiscopilor, care acționând într-un mediu schismatic, într-o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ține teritoriile de la est și sud de Carpați deschise pentru români, opunându-se expansiunii maghiare . Mai are vreo importanță că am fost vasali turcomongolilor, din moment ce ei luminează și limpezesc culoarul istoric pe care erau angajați românii în marș spre dobândirea statalității? Ei au salvat, desigur, nu erau conștienți de acest lucru, ce s-a mai putut salva din Romania Orientală, asaltată din toate părțile de elemente ostile și cu apetituri teritoriale. Chiar dominația de o sută de ani a tătarilor, în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în provincie s-a instaurat o stare de spirit similară: muncitorii, singura forță în acel moment cu o anumită capacitate de organizare, erau paralizați, deși resimțeau tentația de a veni la București pentru a apăra nu o putere anume, ci statalitatea, care ar fi urmat să funcționeze într-un mod democratic. Din rațiuni neclare, probabil din cauza neîncrederii în capacitatea de mobilizare a diferitelor grupuri de muncitori, unii actori politici au solicitat venirea minerilor, segmentul care părea a fi cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acel moment, pentru mulți o asemenea chemare a apărut oarecum justificată, dar excesivă. La început, minerii păreau a răspunde la o așteptare a unei mari părți a populației îngrijorate și neputincioase. În fața unei amenințări nedemocratice, cu forțe politice neclare, noua statalitate slabă trebuia să fie apărată. Criza instituțiilor statuluitc "Criza instituțiilor statului" Schimbarea sistemului statal a reușit într-o perioadă scurtă de timp. Complementar însă, se înregistrează o funcționare puternic deficitară a instituțiilor statului, care ar putea fi rezumată în următorul
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
promova un sistem democratic în acord cu aspirațiile colective; • în prima perioadă postrevoluționară, un anumit deficit al autorității statului era inevitabil. Schimbarea regulilor a creat importante confuzii de autoritate. Și atunci însă s-a încercat, cu rezultate relativ bune, menținerea statalității, legii și ordinii. În spațiul rarefiat de autoritate s-au infiltrat cu succes interesele grupărilor politice, ale actorilor economici interni și externi, dar și ale grupurilor cvasimafiote; • o voință insuficientă de asigurare a protecției securității cetățeanului: dacă în primii ani
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
inițial. Regimul comunist, care a condus Republica Moldova în ultimii ani, precedat de cel agrarian, au făcut totul pentru a scoate din conștiința românilor basarabeni ideea apartenenței la națiunea românească, pulsând cu o sumă de teorii care de care mai aberante (statalitatea moldovenească, limba moldovenească). Recent s-a împlinit mai mult de un an de când la Chișinău a avut loc instalarea unui nou regim politic (Alianța pentru Integrare Europeană), cu o opțiune deschis pro românească și europeană, care militează pentru apropierea
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
ai acelei comunități politice. Atunci cînd există diferențe profunde, atît în ce privește granițele teritoriale ale statului acelei comunități politice, cît și în ce privește cine are dreptul de a fi inclus printre cetățenii acelui stat, atunci există ceea ce autorii numesc o problemă de "statalitate". Acolo unde această problemă există, ea nu este ușor de rezolvat, pentru că orice încercare de tranziție la o democrație consolidată se confruntă cu o enigmă. Iată care este problema: dacă nu există o organizație cu atribuții asemănătoare unui stat pe
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu pot fi, în mod normal, decise democratic. Procesul democratic presupune legitimitatea entității politice în sine. Dacă entitatea politică nu este de la bun început considerată legitimă de către populația care votează, atunci procedurile democratice nu o pot face legitimă. Acordul privind "statalitatea" este, în mod logic, anterior creării instituțiilor democratice. Linz și Stepan pleacă de la aceste argumente pentru a specifica precondițiile care conduc la reușită în consolidarea unei democrații. Ei remarcă cinci variabile care trebuie să existe în orice context pentru ca instituțiile
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
al tuturor formelor de etatism și este în mod clar total lipsit de înțelegerea relațiilor stat-societate civilă. Un singur lucru merită să li se repete acestor critici: există contexte, cum ar fi apariția Solidarității în Polonia în 1980, în care "statalitatea" unui stat este cu atît mai redusă cu cît societatea civilă cîștigă teren. Dar aceasta nu este nici pe departe norma. Mult mai comune sînt contextele în care state și societăți civile slabe produc implozii și colapsuri ce duc la
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de „socializare” a impulsurilor egoiste. Astfel că oamenii care își legitimează atitudinile dintr-un sentiment de apartenență la o tradiție, la o limbă, la o cultură ce nu acceptă cămașa de forță a intereselor celor ce și-au făcut din „statalitate” un regim de garantare a privilegiilor personale, simt că țara aceasta nu le mai aparține, nu-i mai reprezintă. Este, cred, o gravă stare de spirit cu care tragem cortina secolului XX în Basarabia, în pragul unui mileniu indiferent, care
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
reglementate o serie de probleme cu privire la Germania (toate menajând interesele acesteia, dar pe seama României), ea beneficiind fără a fi parte la el5. În rest, totul părea să le distanțeze. Germania, care capitulase necondiționat, își încetase existența ca Reich și chiar statalitatea ei a fost pusă deoparte, pentru un timp; fusese împărțită între învingători și pusă sub ocupația acestora, partea de răsărit revenind URSS ca zonă de ocupație sovietică și constituindu-se într-o nouă entitate statală cu numele de Republica Democrată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și a practicilor instituționale face parte dintr-un proces istoric și discursiv care, încadrat corespunzător, poate răspunde la întrebarea de ce anumite norme au devenit noi standarde de legitimitate.276 Autorul argumentează că suveranitatea nu trebuie tratată ca o calitate a statalității fără ambiguități sau ca pe un principiu definitiv al societății internaționale, ci a pe o variabilă a regimurilor sociale.277 Structura constituțională a societății internaționale moderne este bazată pe o ontologie socială radical diferită față de varianta absolutistă a societății statelor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
prin interacțiunile dintre actorii sistemului.334 O întrebare pe care constructiviștii o ridică are legătură cu relația dintre stat și identitatea națională, și anume ce identitate poate avea un stat dacă nu are la bază ideea identității naționale? Prin definirea statalității în termenii suveranității, în mod particular prin intermediul dreptului internațional, dezbaterea se mută de la problema naționalismului la modul în care normele și practicile de la nivel sistemic, cele precum acceptarea în ONU, constituie identitatea statelor. Dacă se respinge rolul constitutiv al naționalismului
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
practica suveranității și a naturii sistemului internațional.337 Atât intervenția, cât și integrarea pun la încercare supremația teritorială a statelor, autorul numind aceste transformări revoluții ale suveranității.338 Este abordată problema construcției sociale a suveranității 339 arătându-se că semnificația statalității derivă din semnificațiile intersubiective, rezultă din recunoașterea suveranității de către alte state, nefiind o caracteristică sau o posesiune. Prin conținuturile intersubiective împărtășite la nivel internațional se definesc regulile statalității, existența și formarea anumitor state depinzând de recunoașterea acestora de către celelalte. Statul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Este abordată problema construcției sociale a suveranității 339 arătându-se că semnificația statalității derivă din semnificațiile intersubiective, rezultă din recunoașterea suveranității de către alte state, nefiind o caracteristică sau o posesiune. Prin conținuturile intersubiective împărtășite la nivel internațional se definesc regulile statalității, existența și formarea anumitor state depinzând de recunoașterea acestora de către celelalte. Statul și sistemul internațional sunt într-o relație de constituire reciprocă. Statele sunt parțial autoconstituite, prin propria lor dinamică internă, și parțial produse de mediul internațional. Dinamica internă și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
postura de state eșuate.341 Faptul că anumite reguli se aplică, iar altele nu, poate fi interpretat în diverse moduri, inclusiv în temeni de real politik. Problema teoretică intervine ori de câte ori devine necesar să se decidă care dintre pretențiile naționale la statalitate ar trebui să fie recunoscute.342 Siba Grovogui susține că normele suveranității prescriu standardele unui guvern "civilizat", limitând astfel opțiunile mișcărilor de eliberare națională. Percepțiile și asumpțiile filosofice occidentale care au susținut tradiții discursive ce au suprimat sau pur și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
stabilității din interiorul statelor și inaugurarea anarhiei în viața internațională; ar însemna susținerea unei teorii incompatibile cu ideea de stat ca unitate teritorială și politică.618 Problema teoretică intervine ori de câte ori devine necesar să se decidă care dintre pretențiile naționale la statalitate ar trebui să fie recunoscute.619 În această perioadă, suveranitatea pare adesea un concept asediat din toate părțile. Totuși, ordinea formală a societății internaționale continuă să fie asigurată, în principal, de colectivitatea statelor suverane. Naționaliștii sau alte mișcări care contestă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
tip "noi" poate varia de-a lungul unui spectru larg în termeni de dimensiune a grupului la care se aplică, de intensitatea cu care este simțită și de motivele care creează un sens de apartenență comună. Până la urmă, pretenții de statalitate ar putea avea orice comunitate care ar aduce argumente privind specificitatea sa. În funcție de mărime, toate identitățile societale sunt de grup, de la câteva persoane la câteva mii sau sute de mii (familie, echipă, comunitate locală, oraș, metropolă), la milioane, zeci de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
au ignorat căutarea comunității politice nu comunitatea globală morală, ci comunitatea suverană bazată pe etnicitate, religie, limbă și alte atribute primordiale. Aceaste tipuri de comunități s-au remarcat prin cerința de manifestare a identității, prin justiție și prezervare culturală prin intermediul statalității, procesul fiind neîntrerupt de la Revoluția Franceză până astăzi.717 Conceptul de cultură este esențial în susținerea pretențiilor identitare bazate pe unicitate și pe tema insider/outsider, împreună cu accentul pus pe diferență. Astfel, conceptul de cultură a devenit crucial în formularea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova. În opinia liderului democraților, astfel de gesturi ar reprezenta o jignire la adresa statului modovenesc și la adresa cetățenilor acestei țări. PD cere public candidaților la președinția României, aflați în campanie electorală pe teritoriul Republicii Moldova, să respecte statalitatea țării, argumentând că mesajele unioniste tensionează atmosferă din societate și pot genera reacții radicale contrare, de care nimeni nu are nevoie. Victor Ponta și-a lansat candidatura la prezidențiale pe Arena Națională, de ziua să, 20 septembrie, în fața celor 70
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
județele din sudul Basarabiei: Ismail, Chilia, Cetatea Albă. Societatea basarabeană Dunarea Marea Neagră sustinea revendicările populației românești din județele sudice. De la Chișinău se trimit cărți puținelor școli naționale care mai funcționează În zonă, iar emigrația Bugeacului menține legături Încurajatoare cu baștina. Statalitatea Ucraineană nu a schimbat starea discriminatorie din timpul U.R.S.S. Deznaționalizarea românilor continuă. Toponimia tradițională a fost schimbată cu denumiri ucraeniene - după cum se poate vedea din lista comparativă de nume de localități. - Raionul Artiz : Cotul-Chitai-Ostrovnoe ( 1944) - Raionul Cetatea Albă: Belgorod
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
școala parohială din Baimaclia <ref id="50"> 50 Ibidem.</ref>. Astfel, Întreaga familie a preotului Huștiuc, conform jandarmeriei locale, prezenta un potențial pericol pentru administrația rusească din Basarabia. În categoria persoanelor care nu inspirau Încredere și „contribuiau la distrugerea periferiei statalității ruse” erau incluși toți reprezentanții administrației publice a orașului Ismail și ai zemstvei locale din județul Ismail, fără nici o excepție, „inclusiv și membrul Dumei de Stat, Tretiacenko, care manifestau o tendință puternică separatistă către România și Bulgaria”. Șeful jandarmeriei județene
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]