435 matches
-
0 (la gol ideal). Se pot separa aceste pierderi de celelalte pierderi în fier dacă se ține seama de faptul că la antrenarea în sincronism a rotorului, cu un alt motor, relația (5.265') devine: (5.265") Se cunoaște rezistența statorului și curentul absorbit, deci se determină pierderile 10jp . Se măsoară puterea absorbită de la rețea 10P , iar din relația (5.265") se obține: 11Fep . Pierderile mecanice: s-au obținut din fig. 5.56 b). Prin înlocuirea acestor pierderi, determinate mai sus
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
închisă sectoare circulare, intercalate de sectoare vopsite cu o culoare deschisă, încât numărul sectoarelor de o culoare să fie egal cu numărul polilor mașinii 2p. Prin iluminarea cu o lampă cu neon alimentată de la aceeași sursă de la care este alimentat statorul motorului se obține o "imagine" cu 2p sectoare de culoare deschisă intercalate de 2p sectoare de culoare închisă, care se rotește cu o turație mică-dictată de alunecare. Dacă se numără sectoarele de o culoare care trec prin dreptul unui reper
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
obține o "imagine" cu 2p sectoare de culoare deschisă intercalate de 2p sectoare de culoare închisă, care se rotește cu o turație mică-dictată de alunecare. Dacă se numără sectoarele de o culoare care trec prin dreptul unui reper fixat de stator, N, într-un anumit interval de timp t, se poate determina alunecarea după relația (5.267 a). Din încercarea la mers în gol se pot deduce și parametrii schemei echivalente corespunzătoare dispunerii elementelor în serie pe ramura de magnetizare, adică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
perii-inele. Cele trei înfășurări rotorice, conectate în stea, alimentate prin bornele u1, v1, w1, creează un câmp magnetic învârtitor care se rotește față de rotor cu turația n1 Fig. 5. 58 Motoare speciale: a) cu alimentare la rotorul interior, b) cu stator interior (în sens direct). Dacă rotorul este fix (la pornire) câmpul rotitor, caracterizat prin r , intersectează conductoarele statorice, în care induce tensiuni de frecvență f1. Aceste tensiuni întrețin prin circuitul statoric (care se închide prin Rp) curenți care interacționează cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Aceste tensiuni întrețin prin circuitul statoric (care se închide prin Rp) curenți care interacționează cu fluxul inductor r creând un cuplu. Sub acțiunea acestui cuplu ce se manifestă asupra ambelor armături, dar de semne contrare, rotorul se va roti în raport cu statorul (care este fix) în sens contrar rotirii câmpului față de rotor, pentru a diminua viteza relativă dintre conductoarele rotorice și câmpul inductor. Viteza unghiulară de rotire a rotorului va fi mai mică decât cea a câmpului, definindu-se astfel o alunecare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
va fi mai mică decât cea a câmpului, definindu-se astfel o alunecare dată de relația cunoscută: (5.2) Față de înfășurarea statorică-fixă, câmpul magnetic învârtitor rotoric se rotește cu diferența n1 n (sau 1- ) care dictează frecvența curenților induși în stator: (5.278) Dacă sarcina, de tip cuplu mecanic pe rotor, crește atunci viteza sa de rotație are tendința naturală de descreștere, ceea ce înseamnă o mărire a alunecării; caracteristica cuplu alunecare este la fel ca la motorul normal. În concluzie: la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de tip cuplu mecanic pe rotor, crește atunci viteza sa de rotație are tendința naturală de descreștere, ceea ce înseamnă o mărire a alunecării; caracteristica cuplu alunecare este la fel ca la motorul normal. În concluzie: la motorul cu alimentare rotorică, statorul este circuitul indus, frecvența în stator este dată de (5.278), având valori de ordinul hertzilor; rotorul se rotește în sens contrar câmpului inductor propriu cu turația n<n1 ; pe circuitul statoric se pot înseria rezistențe cu rolul cunoscut: la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
crește atunci viteza sa de rotație are tendința naturală de descreștere, ceea ce înseamnă o mărire a alunecării; caracteristica cuplu alunecare este la fel ca la motorul normal. În concluzie: la motorul cu alimentare rotorică, statorul este circuitul indus, frecvența în stator este dată de (5.278), având valori de ordinul hertzilor; rotorul se rotește în sens contrar câmpului inductor propriu cu turația n<n1 ; pe circuitul statoric se pot înseria rezistențe cu rolul cunoscut: la pornire și la reglarea turației. Un
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
înseria rezistențe cu rolul cunoscut: la pornire și la reglarea turației. Un caz particular derivat din precedentul este motorul cu rotor exterior, prezentat în fig.5.58 b). Armătura interioară, care de obicei este rotor, devine de această dată fixă stator, iar armătura exterioară, pe care este o înfășurare în colivie este lăsată să se rotească. Rotorul exterior se va roti în același sens cu câmpul învârtitor creat de statorul interior, cu turația n. Se poate calcula alunecarea și se constată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
interioară, care de obicei este rotor, devine de această dată fixă stator, iar armătura exterioară, pe care este o înfășurare în colivie este lăsată să se rotească. Rotorul exterior se va roti în același sens cu câmpul învârtitor creat de statorul interior, cu turația n. Se poate calcula alunecarea și se constată că în colivia plasată pe armătura exterioară se induc curenți de frecvență f2 = s f1. Această construcție se utilizează la unele acționări unde se cere un moment de inerție
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
un circuit (spiră) închis. Câmpul magnetic existent la suprafața rotorului, în întrefier, are o componentă normală (pe direcție radială coliniară cu axa Oy) care se propagă spre rotor având o mărime constantă pe adâncime dacă rotorul este fix iar inductorul (statorul) este un magnet permanent fix sau un electromagnet excitat în curent continuu. Acest câmp nu induce curenți în circuitul închis compus din barele B1 B2 și inelele frontale. O situație similară cu aceasta se obține și dacă rotorul se rotește
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la o rețea trifazată la care sunt conectate receptoare de putere activă, mașina funcționează ca generator asincron cuplat la o rețea (de putere infinită). O altă situație este cea de funcționare ca generator asincron independent de rețea, când la bornele statorului se conectează atât condensatoare cât și receptoare de putere activă sau/și reactivă. 5.6.1 Generatorul asincron conectat la rețea În fig. 5.66 a) se prezintă schema unui generator asincron cu rotor bobinat conectat la o rețea de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
curentului statoric defazată cu 2/ în urma tensiunii, care întreține starea de magnetizare a mașinii. Această componentă este furnizată de o rețea (de fapt, de generatoarele sincrone care sunt conectate la rețea) sau de o baterie de condensatoare conectate la bornele statorului. Bilanțul puterilor active în generatorul asincron este prezentat în fig 5.68, unde se evidențiază diferitele categorii de pierderi. Este valabil bilanțul de puteri active, exprimat prin egalitatea: (5.297) Puterea Pe -generată prin stator este negativă, întrucât ),2/(1
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de condensatoare conectate la bornele statorului. Bilanțul puterilor active în generatorul asincron este prezentat în fig 5.68, unde se evidențiază diferitele categorii de pierderi. Este valabil bilanțul de puteri active, exprimat prin egalitatea: (5.297) Puterea Pe -generată prin stator este negativă, întrucât ),2/(1 și este „putere de ieșire” -de natură electrică, fiind interpretată ca putere activă utilă ue PP . Puterea Pi - absorbită prin rotor este pozitivă și reprezintă puterea de intrare sau consumată Pi = Pc. Se definește randamentul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mers în gol la tensiune variabilă sau din curba de magnetizare a mașinii dedusă din calcule, în etapa de proiectare. Pentru a fixa anumite idei se vor considera pierderile în fier neglijabile, la fel și pierderile prin efect Joule-Lenz în stator la gol, adică 01 R . Deoarece 0s impedanța pe ramura secundarului va fi infinită și I2 = 0. În aceste condiții, cu K2 deschis, la bornele AX se poate scrie tensiunea U1 în două moduri, (pentru cele două ramuri în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se va recurge la mașina MA1, dar în regim de GA ai cărei parametri sunt: Expresia de variație a lui mL se aproximează în S.I., prin: (5.332) iar valoarea XmN este cea corespunzătoare mersului în gol când tensiunea aplicată statorului, de pulsație [rad/s] 314 N , este egală cu cea nominală. În această situație se poate afla curentul de fază la gol, anume la . Rezultă din (5.332), AI 8,2110 . Inductanța NLL 11 se deduce imediat pentru s = 0
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
3V, față de valoarea așteptată, 220V se datorează unor neglijări, printre care și cea a inductanței de scăpări. Pentru aprofundarea funcționării în sarcină a unui GA autoexcitat se apelează la caracteristica externă a acestuia, definită ca dependență a tensiunii la bornele statorului în funcție de curentul de sarcină în condițiile păstrării constante a vitezei de antrenare și a factorului de putere, adică:pentru n = const.,. În fig.5.70 c) se prezintă trei caracteristici externe: pentru 1cos 1 (activ) - curba 1; pentru cos = 0
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în practică este favorizată, printre altele și de posibilitățile de frânare în mod eficient și cu investiții reduse pe care aceste mașini le posedă. Dacă se are în vedere bilanțul de puteri într-o mașină asincronă conectată la rețea prin stator, în condițiile când puterea utilă furnizată prin rotor este nulă, rezultă egalitatea: (5.333) Dacă pe axul rotorului (decuplat de la mașina de lucru, întrucât P2=0) este plasat un cilindru pe care este presat un sabot, atunci pierderile mecanice sunt
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
f. din B în C, când turația devine nulă. În ceea ce privește bilanțul de puteri, acesta corespunde situației prezentate în fig. 5.71 b), la care pmec≈0 (întrucât, de obicei, acestea sunt proporționale cu turația). În această situație MA absoarbe prin stator o putere electrică, din care o parte sunt pierderile în stator: pFe + pj1, iar cea mai mare parte se transformă în căldură prin efect electrocaloric, în rezistența circuitului rotoric (proprie, la care se mai adaugă rezistența înseriată în exterior Rr2
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de puteri, acesta corespunde situației prezentate în fig. 5.71 b), la care pmec≈0 (întrucât, de obicei, acestea sunt proporționale cu turația). În această situație MA absoarbe prin stator o putere electrică, din care o parte sunt pierderile în stator: pFe + pj1, iar cea mai mare parte se transformă în căldură prin efect electrocaloric, în rezistența circuitului rotoric (proprie, la care se mai adaugă rezistența înseriată în exterior Rr2). În continuare, dacă se cere o coborâre a masei m cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din C în D, când se obține o turație -nD , contrară celei de la ridicarea masei. Acesta este regimul de frânare propriu-zisă a mașinii. În această situație, bilanțul de puteri este prezentat în fig. 5.73 c), adică: MA primește prin stator P1 de natură electrică, totodată primește prin rotor o putere mecanică de la câmpul gravitațional, P2 astfel încât este satisfăcută ecuația: (5.334) unde mărimea preponderentă este: (5.335) adică puterea transformată în căldură pe rezistența proprie a rotorului și pe rezistența
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
etc. 5.7.3.2 Frânarea în regim de generator fără recuperare (dinamică) a) Așa cum s-a constatat anterior, se poate realiza recuperarea energiei doar dacă turația rotorului depășește valoarea celei de sincronism. Frânarea dinamică se realizează astfel: se deconectează statorul de la rețeaua trifazată și se alimentează înfășurările sale în curent continuu, fig. 5.76 a), adică: se deschide K1 și se închid K2 și K3, situație în care redresorul Rd alimentează înfășurările statorice, după una din schemele prezentate în fig
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotește într-un câmp magnetic fix, în conductoarele sale inducându-se tensiuni, apar deci curenți induși, alternativi, a căror mărime și frecvență depind de turația rotorului și de mărimea curentului continuu, de excitație. Mașina devine generator sincron în construcție inversată (statorul - excitat în c.c. este inductor, iar rotorul este indusul) conectat în scurtcircuit (totdeauna la mașinile cu rotor în colivie). Puterea electrică corespunzătoare celei mecanice, intrată prin rotor, se disipă pe rezistența proprie a înfășurării, provocând încălzirea acesteia. Generatorul sincron
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
b din fig. 5.77 b). b) Un alt caz de frânare fără recuperare este cel obținut prin conectare monofazată. Altfel spus, dacă se cere frânarea unui motor asincron trifazat, se întrerupe unul din cele trei conductoare de alimentare a statorului, mașina devenind una monofazată. Dacă rezistența rotorului este mare atunci pe noua caracteristică de funcționare cuplul mașinii este negativ. Se spune că mașina posedă autofrânare când rezistența rotorică raportată este mai mare decât reactanța de magnetizare [21, 24]. Dacă rezistența
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
reactanța de magnetizare [21, 24]. Dacă rezistența rotorului este redusă, la alimentare monofazată mașina funcționează cu alunecare crescută iar frânarea se simte eficient doar dacă cuplul rezistent se menține la valori ridicate. Explicația acestei comportări decurge din faptul că în stator câmpul magnetic monofazat se descompune în două câmpuri învârtitoare cu sensuri contrare. Aceste câmpuri produc asupra rotorului cupluri de sensuri opuse ale căror valori depind de alunecare. Pentru alunecări pozitive, de la câteva sutimi la 1, cuplul direct (în sensul inițial
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]