9,717 matches
-
aceea de a se remedia unele aspecte, ca de exemplu tergiversarea procedurii, și pentru a nu interveni prescripția specială. În acest sens, se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 548 din 15 mai 2008 , prin care instanța de contencios constituțional a statuat că o lege organică poate cuprinde și aspecte de natura legii ordinare. Având cuvântul în replică, doamna avocat Adriana Dobre susține că, indiferent că este vorba de o normă de procedură, nu se poate schimba caracterul organic al legii. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
în vedere criticile formulate de autoarele excepției de neconstituționalitate referitoare la caracterul procedurii din fața Consiliului Concurenței, prin Decizia nr. 5 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2006, Curtea a statuat că instituția în cauză a fost înființată ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței. Măsurile dispuse de Consiliu și sancțiunile aplicate de acesta pe baza dispozițiilor legale sunt de natură administrativă și nu jurisdicțională. 39. Procedura prin care Consiliul Concurenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
prezentul alineat nu împiedică Comisia să divulge și să utilizeze informațiile necesare pentru a dovedi o încălcare." ... 41. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a avut prilejul de a se pronunța asupra accesului la informații confidențiale, în materia concurenței, aceasta statuând că administrarea probelor în cauzele de drept unional al concurenței este caracterizată prin faptul că înscrisurile examinate conțin adesea secrete de afaceri sau alte informații care nu pot fi divulgate sau nu pot fi divulgate decât cu condiția respectării unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
sau alte informații care nu pot fi divulgate sau nu pot fi divulgate decât cu condiția respectării unor restricții importante (Hotărârea din 25 ianuarie 2007 pronunțată în Cauza C-411/04P Salzgitter Mannesmann GmbH, paragraful 43). Aceeași instanță a mai statuat că, ținând seama de natura intereselor protejate în cadrul controlului unei operațiuni de concentrare, publicarea informațiilor sensibile referitoare la activitățile economice ale întreprinderilor implicate poate aduce atingere intereselor lor comerciale, independent de existența unei proceduri de control în curs. În plus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
ulterioare, precum și cele înscrise în Registrul general ulterior datei de 31 ianuarie 2007, în cursul anului 2007, vor asigura reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind clasificarea creditelor, respectiv constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, corespunzător regulilor statuate prin prezentele norme metodologice, cu mențiunea că se vor avea în vedere conturile corespunzătoare prevăzute de Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare. ------------- Art. 8^3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213983_a_215312]
-
asupra expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă". 17. Astfel, Curtea reține că, pe de o parte, prevederile art. 25 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor reglementează aspecte referitoare la "Valabilitatea permisului de armă", statuând, în esență, că permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri, iar, în vederea prelungirii valabilității permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268986_a_270315]
-
luni, ar trebuie să existe prezumția că nu ai intenția de a-ți calcula și a plăti TVA. Dar și aici se produce o nedreptate și, din punctul meu de vedere o încălcare a principiilor de TVA, așa cum sunt ele statuate în Directiva europeană privind TVA. De ce? Cumpărătorul nu are dreptul să deducă TVA respectiv dacă furnizorul a fost declarat inactiv, chiar dacă dovedește că furnizorul și-a achitat TVA-ul către stat. Și atunci există ceea ce jurisprudența europeană numește îmbogățire fără
„Oare nu fac asta tocmai ca să poată veni în inspecții să te penalizeze!?” În mintea unui inspector fiscal by https://republica.ro/zoare-nu-fac-asta-tocmai-ca-sa-poata-veni-in-inspectii-sa-te-penalizeze-in-mintea-unui-inspector-fiscal [Corola-blog/BlogPost/338639_a_339968]
-
dispozițiile art.246 și art.248 din Codul penal din 1969, precum și cele ale art.297 din Codul penal, care folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acțiunile sau omisiunile prin care se săvârșește această infracțiune. 'Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația
Abuzul în serviciu- Motivarea CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101033_a_102325]
-
României, apoi în mass media, acesta a avut constant manifestări publice prin care actul de justiție a fost diabolizat, justiția fiind prezentată ca fiind un factor nociv pentru democrație. Cu toate că prin deciziile Inspecției judiciare și ale Plenului C.S.M. s-a statuat că afirmațiile acestuia din spațiul public nu au fundament și constituie o diseminare de informații tendențioase, acesta a continuat să lanseze afirmații denigratoare, urmărind să inducă ideea că justiția este abuzivă. Inspecția judiciară, în rapoartele întocmite, a remarcat că acesta
De ce a sesizat Kovesi CSM. DNA, comunicat oficial by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103566_a_104858]
-
legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Constituție, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, fie prima Cameră sesizată, fie Cameră decizională. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat următoarele: „În ceea ce privește competența de a dezbate și a adopta proiectele de legi și propunerile legislative, dispozițiile art. 75 alin. (1) din Constituție stabilesc calitatea de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în funcție de materia de reglementare care face obiectul legiferării. Întrucât
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). De asemenea, prin Decizia Curții Constituționale nr. 710/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Curtea Constituțională a mai statuat și că "Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
condițiile legii care îi reglementează activitatea". În mod corespunzător, legea prevede și modificarea Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului. Astfel, art. II pct. 1 prevede modificarea art. 19 alin. (1), lit. (e) din Legea nr. 340/2004, statuând că prefectul „verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local, ale președintelui consiliului județean sau ale primarului". Art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că în procesul de
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
respectării Constituției, a supremației sale și a legii, întrucât nu respectă cerința de claritate a normei juridice impusă de respectarea normelor de tehnică legislativă. De altfel, necesitatea evitării paralelismului legislativ reiese și din bogata jurisprudență a Curții Constituționale, care a statuat că paralelismul legislativ nu respectă principiul legalității, iar prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă intervin situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității juridice, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii (Decizia nr. 1360/2010, publicată în Monitorul Oficial al
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
constituțional asumată, de a ocroti proprietatea, care, astfel, încetează de a mai fi inviolabila. O atare critică este evident nefondată în situația în care obiectul notificării îl constituie un imobil preluat de stat cu titlu, prin expropriere. Așa cum Curtea a statuat în precedent, prin efectul unei atare preluări, proprietarul inițial al imobilului a pierdut titlul de proprietate în favoarea statului, care, în această calitate, este îndreptățit să exercite toate prerogativele dreptului sau asupra bunului. Altfel spus, titularul inițial al dreptului de proprietate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
că s-a pronunțat în numeroase cauze asupra constituționalității prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 . De exemplu, prin Decizia nr. 802/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru această faptă. Totodată, principiul egalității în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracțiunilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
asemănătoare, soluția adoptată fiind de fiecare dată aceeași, și anume că aceste dispoziții sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 202 din 29 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 9 iunie 2004, Curtea a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Cu acel prilej, Curtea a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
criticat nu oprește părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin Hotărârea din 5 octombrie 2000, pronunțată în cauza Maaouia contra Franței) că ��deciziile privind intrarea, șederea și expulzarea străinilor nu privesc drepturile și obligațiile civile ale reclamantului și nici acuzații de natură penală, în sensul art. 6 pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
pregătire a controlului și trebuie să evidențieze direcțiile principale ale acțiunii de control, pornind de la responsabilitățile legale, de la informațiile deținute ca urmare a unei sesizări, și trebuie să se raporteze la norma juridică ce impune o anumită conduită/atitudine sau statuează drepturi ale persoanelor cu handicap de la care nu se poate deroga. Obiectivele trebuie să aibă precizie, neutralitate, să se situeze între limitele domeniului de activitate și să fie îndreptate spre un rezultat ce poate fi atins. Ele vor viza conformitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185922_a_187251]
-
de urgență a Guvernului nr. 107/2010 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 , arătând că acestea reglementează în domenii rezervate doar legilor, iar nu și ordonanțelor Guvernului. Față de această critică, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 261 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, că termenul de "lege" folosit în art. 139 alin. (1) din Constituție desemnează acte no rmative ce au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]
-
Curtea Constituțională observă că se lasă statului o marjă mare de apreciere, în funcție de nevoia reală a comunității în adoptarea măsurii de privare de proprietate. În cauza "James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei", 1986, Curtea Europeană a statuat că nu poate fi vorba despre o încălcare a dispozițiilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă privarea de proprietate a fost făcută într-un anumit context politic, economic sau social, dacă răspunde unei "utilități publice", așa cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
inflației, precum și cererile de reparație echitabilă ale acesteia și comentariile Guvernului, Curtea consideră că este cazul să îi aloce reclamantei, în echitate, suma de 800 EUR, ca daune materiale. 38. În ceea ce privește reparația prejudiciului moral, ținând cont de circumstanțele speței și statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41, Curtea hotărăște să îi acorde reclamantei suma de 2.000 EUR, cu titlu de daune morale. B. Cheltuieli de judecată 39. Reclamanta nu solicită nicio sumă în acest sens. C. Dobânzi moratorii 40
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219406_a_220735]
-
neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt norme tehnice, prin care legiuitorul, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, a statuat că modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Cu privire la dispozițiile art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
acest drept, prin urmare publicitatea ședinței de judecată". 9. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ce privește nerespectarea art. 127 din Constituție, arată că, în jurisprudența Curții Constituționale, s-a statuat că principiul publicității nu are un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acesta, cu atât mai mult cu cât aceste derogări privesc soluționarea unor incidente apărute în cadrul unor cauze ce se soluționează cu respectarea articolului 127. Totodată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]