KorAP: Find »[drukola/base=status & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...417 >

10,408 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

trebuie să se ajungă prin intermediul unei organizări politice autoritare sau prin acțiune colectivă mai mult sau mai puțin violentă. Atitudinile comunitariene (participative) și democratice merg mână în mână și se opun orientărilor rebele și autoritare. Inconsistența negativă, caracterizată de un status economic mai scăzut decât nivelul de educație din cadrul gospodăriei, determină o înclinație mai mare spre atitudinile rebele și autoritare. Inconsistența pozitivă stimulează niveluri mai ridicate de participare socială. Așa se întâmplă în mod deosebit în ceea ce privește tipul de inconsistență pozitivă care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
înclinație mai mare spre atitudinile rebele și autoritare. Inconsistența pozitivă stimulează niveluri mai ridicate de participare socială. Așa se întâmplă în mod deosebit în ceea ce privește tipul de inconsistență pozitivă care indică o importantă putere predictivă a dimensiunilor orizontală și verticală ale statusului. Adăugarea unor predictori de inconsistență la cei verticali are ca rezultat creșterea semnificativă a puterii predictive a modelului. Percepția situației economice din trecut este diferită pentru cele două grupuri: autoritarii consideră că lucrurile au stat mai bine înainte de 1989, dar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
acum decât înainte de 1989. În opinia acestora, între situația de acum un an și situația actuală nu există diferențe. Odată incluse în modelele de regresie orientarea spre anumite valori și variabilele de definire a situației se suprimă efectele inconsistențelor de status. Aceasta este o dovadă clară a faptului că frustrările legate de definirea situației și de orientarea spre anumite valori acționează ca variabile intermediare între inconsistențele dintre avere/educație și AAP. Dar chiar dacă se controlează variabilele subiective, atitudinile participative și rebele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și alți predictori. O posibilă explicație a faptului că valorile reziduale sunt măsuri adecvate pentru IS este aceea că ele par să funcționeze ca variabile de măsurare indirectă pentru beneficiile pe care le pot avea oamenii după unele investiții în status, ce sunt prea mici sau prea mari. Educația este o investiție de la care se așteaptă beneficii viitoare privind bunăstarea. Nu doar IS la nivelul gospodăriei funcționează ca un predictor eficient al IS, ci și inconsistența între nivelul de dezvoltare al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
grave. I1 - prețuri și locuri de muncă. I2 - servicii medicale, scoli, creșe, grădinițe, transport în comun, aprovizionare cu alimente. I3 - corupție, infracțiuni, curățenie în localitate, locuințe. Chiar și în condițiile în care se controlează, prin procedee analitice, rolul variabilelor de status (vârstă, avere, educație, sex, mediu rezidențial), diferențierile regionale în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de rezidență și gravității obiective a problemelor sociale 1. O excepție de la această regulă este populația din vestul țării - Banat și Crișana-Maramureș - pentru care tradiționalismul identitar se menține ridicat chiar și în condițiile în care se controlează efectul variabilelor de status personal. Conștiința problemelor sociale rămâne puternic diferențiată în funcție de regiunea istorică, chiar și atunci când, prin procedee analitice, se înlătură efectul variabilelor de status: populația din Muntenia și Oltenia este în mod special nemulțumită de calitatea serviciilor publice și este mai puțin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
pentru care tradiționalismul identitar se menține ridicat chiar și în condițiile în care se controlează efectul variabilelor de status personal. Conștiința problemelor sociale rămâne puternic diferențiată în funcție de regiunea istorică, chiar și atunci când, prin procedee analitice, se înlătură efectul variabilelor de status: populația din Muntenia și Oltenia este în mod special nemulțumită de calitatea serviciilor publice și este mai puțin îngrijorată de prețuri și șomaj decât cea din Dobrogea. De remarcat că această legare a conștiinței problemelor sociale de regiunea istorică se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
subcapitol de concluzii vizează moduri de a fi, de a interacționa cu ceilalți. Am insistat asupra lor deoarece îmi par a fi exemplare pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și diferențiate pe tipuri cu puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sărace din județe dezvoltate. Cei orientați spre soluții publice de forță apar cu o probabilitate mai mare în situațiile de inconsistență negativă (rangul veniturilor este inferior rangului educației) din comunitățile înstărite din județe sărace. Aceste jocuri complexe ale inconsistențelor de status și de localizare ajung să influențeze ideologiile sociale prin intermediul unor variabile subiective legate de frustrare, satisfacție de durată etc. Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1tc "Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1" Agent

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sau de convertire a diferitelor forme de capital ce pot fi asociate unui agent uman. Comunitate - grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudini de status sau opțiuni personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), atunci avem de-a face cu comunități de tip „etic”. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
uman. Comunitate - grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudini de status sau opțiuni personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), atunci avem de-a face cu comunități de tip „etic”. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ci actual, și pot fi comunități de credință, de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ci actual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologiceetc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare umană caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă a celor aflați

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de prietenie, ideologiceetc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare umană caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă a celor aflați în interacțiune actuală sau potențială. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
prelucrare mai adecvat datelor. La nivelul populației României, în anii 2000 au putut fi identificate mai multe tipuri de ideologii sociale: liberal-individualist, liberal-comunitar, pragmatic-individualist, pragmatic-comunitar, conservator-individualist, conservator-comunitar (Sandu, 1999, pp. 59-61); democrat, comunitarist, autoritarist și rebel (Sandu, 2004a). Inconsistență de status (status inconsistency) - inegalitate a rangurilor pe careacelași subiect le deține pe dimensiuni diferite ale poziției sale în spațiul social. Intervenție comunitară - influență realizată de către sau cu ajutorul unui agent social asupra unui client social din cadrul comunității, cu sau fără participarea acestuia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mai adecvat datelor. La nivelul populației României, în anii 2000 au putut fi identificate mai multe tipuri de ideologii sociale: liberal-individualist, liberal-comunitar, pragmatic-individualist, pragmatic-comunitar, conservator-individualist, conservator-comunitar (Sandu, 1999, pp. 59-61); democrat, comunitarist, autoritarist și rebel (Sandu, 2004a). Inconsistență de status (status inconsistency) - inegalitate a rangurilor pe careacelași subiect le deține pe dimensiuni diferite ale poziției sale în spațiul social. Intervenție comunitară - influență realizată de către sau cu ajutorul unui agent social asupra unui client social din cadrul comunității, cu sau fără participarea acestuia din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
2000), „Naționalismul”, în David Miller (coord.) (2000), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București. Becker, G.S. (1997), Capitalul uman. O analiză teoretică și empirică cu referire specială la educație, traducere de Felicia Pavel, Editura All, București. Benoit-Smullyan, E. (1996), „Status, status types, and status interrelations”, în John Scott (ed.), Class. Critical concepts, vol. I, Routledge, Londra, pp. 159-174. Blalock, H.M. (1967) „Status inconsistency and interaction: Some alternative models”, în American Journal of Sociology, nr. 73, pp. 303-315 (publicat prima dată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Naționalismul”, în David Miller (coord.) (2000), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București. Becker, G.S. (1997), Capitalul uman. O analiză teoretică și empirică cu referire specială la educație, traducere de Felicia Pavel, Editura All, București. Benoit-Smullyan, E. (1996), „Status, status types, and status interrelations”, în John Scott (ed.), Class. Critical concepts, vol. I, Routledge, Londra, pp. 159-174. Blalock, H.M. (1967) „Status inconsistency and interaction: Some alternative models”, în American Journal of Sociology, nr. 73, pp. 303-315 (publicat prima dată în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Miller (coord.) (2000), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București. Becker, G.S. (1997), Capitalul uman. O analiză teoretică și empirică cu referire specială la educație, traducere de Felicia Pavel, Editura All, București. Benoit-Smullyan, E. (1996), „Status, status types, and status interrelations”, în John Scott (ed.), Class. Critical concepts, vol. I, Routledge, Londra, pp. 159-174. Blalock, H.M. (1967) „Status inconsistency and interaction: Some alternative models”, în American Journal of Sociology, nr. 73, pp. 303-315 (publicat prima dată în 1944). Bonte, P.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
teoretică și empirică cu referire specială la educație, traducere de Felicia Pavel, Editura All, București. Benoit-Smullyan, E. (1996), „Status, status types, and status interrelations”, în John Scott (ed.), Class. Critical concepts, vol. I, Routledge, Londra, pp. 159-174. Blalock, H.M. (1967) „Status inconsistency and interaction: Some alternative models”, în American Journal of Sociology, nr. 73, pp. 303-315 (publicat prima dată în 1944). Bonte, P.; Izard, M. (1999), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași. Boudon, R.; Besnard, P.; Cherkaoui M.; Lecuyer

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Mona Antohi, postfață de Sorin Antohi, Editura Polirom, Iași. Firebaugh, G.; Sandu, D. (1998), „Who supports marketization and democratization in post-communist Romania?”, în Sociological Forum, nr. 13(3), pp. 521-541. Forse, M.; Lemel, Y. (1998), „Occupational, educational and economic position status consistency trends in France, Germany and USA”, document de lucru, INSEE, CREST, Paris. Fox, J. (1997), Applied regression analysis, linear models and related models, Sage, Londra. Grootaert, C.; van Bastelaer, T. (ed.) (2002), Understanding and measuring social capital, The World

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
perspective, Westview Press, Oxford. Habermas, J. (2000), „The public sphere”, în Kate Nash (ed.), Readings in contemporary political sociology, Blackwell, Oxford, pp. 288-294. Harris, V. (2001), Community work skills manual, Association of Community Workers, Newcastle. Hope, K. (1975), „Models of status inconsistency and social mobility effects”, în American Sociological Review, nr. 40 (iunie), pp. 322-343. Hudson, K. (2004), „Behind the rhetoric of community development: How is it perceived and practiced?”, în Australian Journal of Social Issues, nr, 8/1. Inkeles, A

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
1. Inkeles, A. (1969) „Making men modern: On the causes and consequences of individual change in six developing countries”, în American Journal of Sociology, nr. 75(2), pp. 208-225. Jackson, E.F.; Curtis, R.F. (1972), „Effects of vertical social mobility and status inconsistency: A body of negative evidence”, în American Sociological Review, nr. 37, pp. 701-713. Kamat, S. (2003), „NGOs and the new democracy. The false saviors of international development”, în Harvard International Review, primăvara, pp. 65-69. Kaufman, H.; Wilkinson, K. (1967

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
J.K. (1988), „Recent developments in attitude and social structure”, în Annual Review of Sociology, nr. 381-403. Knigge, P. (1998), „The ecological correlates of right-wing extremism in Western Europe”, în European Journal of Political Research, nr. 34(250). Lenski, G.E. (1954), „Status crystallization: A non-vertical dimension of social status”, în American Sociological Review, nr. 19 (august), pp. 405-413. Linz, J.J.; Stepan, A. (1996), Problems of negotiated transition and consolidation: South Europe, South America, and post-communist Europe, Johns Hopkins University Press, Baltimore. Livezeanu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
social structure”, în Annual Review of Sociology, nr. 381-403. Knigge, P. (1998), „The ecological correlates of right-wing extremism in Western Europe”, în European Journal of Political Research, nr. 34(250). Lenski, G.E. (1954), „Status crystallization: A non-vertical dimension of social status”, în American Sociological Review, nr. 19 (august), pp. 405-413. Linz, J.J.; Stepan, A. (1996), Problems of negotiated transition and consolidation: South Europe, South America, and post-communist Europe, Johns Hopkins University Press, Baltimore. Livezeanu, I. (1998), Cultură și naționalism în Romania

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Polirom, Iași. Sandu, D. (coord.) (2000), Social assessment for rural development project. Social needs and actions in Romanian villages, Banca Mondială, București. Sandu, D. (2003), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, D. (2004a), „Status inconsistency as predictor of public action attitude in Romania”, în Current Sociology, vol. 52(6), pp. 989-1020. Sandu, D. (2004b), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, înSociologie Românească, nr. 3. Sandu, D. (2005), O hartă socială a comunităților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]