1,939 matches
-
ai visat pe mine, Și ai simțit pentru prima oară iubire, Când te-am sărutat urcând spre tine, Ai simțit aevea de parcă era o trăire! Deși, mai demult, altuia erai promisă, De dragul meu, tu, te-ai lăsat sedusă, În camera stelară când adormisei goală, Nerăbdarea mea începuse să te doară. Din vis când te-ai trezit sufletul ți-a plâns, Că a fost mințit și pentru că te-am sedus, De atunci, realitatea a început să te doară, Că ai fost sedusă
VISUL TĂU...... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383592_a_384921]
-
începeau viața militară vreau să-mi povestești ceva în noaptea asta nu te las așa ușor.“ Emil tăcu puțin adunandu-si gândurile, greierii se auzeau cântând prin iarbă în noaptea de vară, stelele străluceau frumos pe bolta cerească, aceasta priveliște stelara în atâtea nopți de veghe îl îndemna pe Emil spre contemplare și visare erau momentele cele mai plăcute pentru el, undeva în depărtare se auzi șuieratul unui tren de marfă ce se apropia de București, era o noapte plăcută pentru
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
TĂCERII, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Ochii tăcerii Soției mele,Carmen Răscrucile de lumină ale Timpului, Bucuria zăpezilor calde Mă răstignesc pe cruce de zăpadă, Glasul luminii ochilor tăi mari,deschiși spre Deltele Stelare, Dau vuiet necunoscut de timpanele muritorilor, Ca o flacăra peste ape, Timp fără Timp izbucnind în focuri de zăpadă, dau glas ciudat iubirii, Dau bucuria zăpezilor calde ale surâsului tău. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Ochii tăceriiSoției mele,CarmenRăscrucile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
focuri de zăpadă, dau glas ciudat iubirii, Dau bucuria zăpezilor calde ale surâsului tău. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Ochii tăceriiSoției mele,CarmenRăscrucile de luminăale Timpului,Bucuria zăpezilor caldeMă răstignescpe cruce de zăpadă,Glasul luminii ochilortăi mari,deschișispre Deltele Stelare, Dau vuiet necunoscutde timpanele muritorilor,Ca o flacăra peste ape,Timp fără Timpizbucnind în focuri de zăpadă,dau glas ciudat iubirii,Dau bucuria zăpezilor caldeale surâsului tău.Valer Popean,Târnăveni... XXVI. DOAMNE LASĂ-MĂ-N IUBIRE, de Valer Popean , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
nouă etapă, aceea a recuperărilor legate de ceea ce se cheamă demnitate umană... * George , salvatorul Estelei, o mai vizita când și când, la magazinul unde ea lucra, îl atrăgeau noutățile despre ea, farmecul ei personal , acei ochi albaștri , senini, cu profunzimi stelare, mereu spunea că numele ei nu este întâmplător, că personalitatea ei , inteligența și feminitatea ei erau incluse în propriul nume și-i era dat, credea el, să fie din nou fericită...oricât de grea i-ar fi fost crucea ... Acum
PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382817_a_384146]
-
Oprește ceasul nopții reci,Și mută acul drept în față.Putem să alergăm pe veciSau să ne-oprim aici o viață.25 octombrie 2015, ConstanțaSursa foto: A #Prayer for Those at #Sea (1879) - #FrederickDaniel #Hardy#poezie #literatura #poezii ... X. LUNAR STELAR, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016. Era odată o lună, Care începu a pescui Când o rază, Când un nor, Când o pană de cocor. Apoi s-a așezat cuminte Pe marginea orizontului
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
care tocmai o făcusei, la Mânăstirea Turnu, de pe malul Oltului, în Vâlcea, plăcii de marmură ce îi este dedicată. Nu o știam. Mi-ai stârnit o bucurie...” Surâzător ca întotdeauna, vibrând de energie, dinamism și vitalitate celestă -, scriitorul de altitudine stelară Corneliu Leu este îmbrăcat - în visul meu -, abia acum îmi dau seama, în același sacou de un alb imperial, pe care l-a purtat în acel octombrie al sfințirii Capelei icoanelor pe sticlă de pe hotarul Casei cu Lei, din Poiana
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
Calciu Dumitreasa, a studenților patrioți Gafencu supranumit și „Sfântul închisorilor” și scriitorul patriot ortodox Ianolide, a fenomenului actual PĂRINTELE ARSENIE-„-SFÂNTUL ARDEALULUI”, poetul patriot Adrian Păunescu, și mai recent „Sutașul Corneliu Vadim Tudor”. A mai căzut o stea de pe coloralul stelar românesc; A fost voia lui Dumnezeu; își mai dorea poate o floare în grădina sa multicoloră românescă. O înmormânare demnă de un bard asemenea marelui patriot adulat și contestat de cozile de topor și dușmanii neamului românesc. Pământul ni l-
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
în locul potrivit pentru a putea participa la selecția pentru candidați cosmonauți. Am ridicat mâna, am spus ”vreau și eu” și, în final, după încheierea procesului de selecție, o perioadă scurtă de pregătire în țară, apoi lungă de pregătire în ”Orășelul stelar” de lângă Moscova, am ajuns cosmonaut. Competiția în România a fost mare, participând în cadrul câtorva grupuri de selecționare cam 150 de candidați. În final am rămas șapte, apoi cinci, trei; din trei am fost aleși doi care să urmăm cursul complet
Manifestare internațională la Ierusalim [Corola-blog/BlogPost/93419_a_94711]
-
Acasa > Poezie > Amprente > GENIUL VIEȚII Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut mister într-un adânc vârtej, noian de clipe, Un zbor stelar, eternizând, culoare ce erupe, Fiorii dragi străfulgerând privirile ce-s arzătoare Ale nebunilor, zbenguitori în grai, hoinari prin Ursa mare. Cu El, se îmbrăcau copacii în liturghia vieții Și prin pustiul tern iveau lumini, cum luna nopții, Cu fața-i
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu ai o istorie a Bisericii, și atunci, ești doar o simplă adunare, un grup de oameni, o apariție meteoritică, stelară pe scena istoriei și a teologiei. Trebuie să iei aminte, la fel și noi! Relația umanității cu Dumnezeu se înțelege ca realitate istorico - teandrică și sinergetică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
la tonurile afabile de la Început. — Haide, messer Durante, să părăsim calea asta primejdioasă, care supune frumusețea scânteietoare a științei dinaintea mizeriilor Pământului. Cât despre Redempțiune, să știi că ea nu Îmi contrazice argumentul. De fapt, era prevăzută Întocmai de roatele stelare și anticipată de conjuncția lui Marte și Jupiter În Pești, atunci când s-a născut Mântuitorul. Dante Își Îndulci și el tonul glasului. — Ei bine, da, să lăsăm religia În seama preoților. Dar mai am un argument pentru a dovedi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Marte și Jupiter În Pești, atunci când s-a născut Mântuitorul. Dante Își Îndulci și el tonul glasului. — Ei bine, da, să lăsăm religia În seama preoților. Dar mai am un argument pentru a dovedi că al dumitale e falacios. Influxul stelar, cert și incoruptibil, acționează el oare și asupra mineralelor ascunse În sânul Pământului? — Neîndoielnic. Influxul lui Venus e cel ce determină virtutea antiavortivă a coarnei. După cum Marte face din onix un puternic leac Împotriva otrăvii. Și, În sfârșit, oare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
personaje care ba mor, ba Înviază, care se suspectează și se urmăresc reciproc, care uneltesc Împotriva omenirii În numele misiunii nebuloase și paranoide de salvare a ei?! Și apoi, toată povestea asta cu Pământul ca scenă de teatru experimental, cu civilizații stelare care derulează programe de monitorizare ca să-și cunoască viitorul și cu un Centru care umple lumea cu organizații și societăți secrete bune doar să ia ochii și să ascundă scopurile și mișcările unicilor inițiați veritabili, ale unicilor deținători ai unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
inteligenți o știu de la Strindberg, a spus soțul meu. - Nu vă mai suport, am spus eu deodată, mă duc la culcare! Soțul meu m-a prins de o mână, obligându-mă să stau cu ei. - Noi bărbații suntem un popor stelar, donatori de spermă, a spus el surâzând. Viața întreagă pe pământ e din materie stelară. - Suntem stele putrede, a spus prietenul nostru, ciocnindu-și paharul de sticla golită. - Mai degrabă șobolani decât stele, șobolani care trădează imediat când o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
eu deodată, mă duc la culcare! Soțul meu m-a prins de o mână, obligându-mă să stau cu ei. - Noi bărbații suntem un popor stelar, donatori de spermă, a spus el surâzând. Viața întreagă pe pământ e din materie stelară. - Suntem stele putrede, a spus prietenul nostru, ciocnindu-și paharul de sticla golită. - Mai degrabă șobolani decât stele, șobolani care trădează imediat când o nouă gaură apare la orizont, am spus eu din aburii vinului. - Exact ca tine și ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de-aici trebuie să-l apuc, nu din altă parte, pentru că nu am cum. Purtat și îndurerat de imensa lor bunătate, iată, am și intrat înăuntrul lor, iar acum zbor spre Moartea Mea sau Înțelegerea Finală. Acorduri minore, prelungi, tonuri stelare calde și plăcute, armonii galactice nesfârșite îmi mângâie spiritul suferind. Unisonul ritmic a sute de darbouka mă poartă spre o lumină orbitoare. Așa cum bănuiam, este becul de la closetul lui Zappa. Pe Allah, ce mi se întâmplă? Trebuie să-mi revin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
larg deschis nu putea decât să-l bucure. Altceva îl deranja. Craniul său pleșuv părea liniștit, într-adevăr, dar nu era deloc. Îndărătul lui, unde puteau foarte bine zbura Robert și ai săi, căci cu nimic diferită de nemărginirea nopții stelare este nemărginirea gândurilor umane, acolo înăuntru, deci, era o agitație ieșită din comun. Drept dovadă, Clossettino începu să alerge absolut nebunește prin încăperea nu mai mare de douăzeci de metri pătrați, înconjurând cumva un fel de tablă de șah ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
stelae von gefraigebauer angesangebot pulae. Firio blenove destupando del magnificiare dembindice. Acestea erau cuvintele în care ajunseseră să se preschimbe semnele arabe, șerpuind și sâsâind ucigaș, în sunetele săbiilor lucitoare ale oștirilor astrale. Deodată, Michael Clossettino explodă într-un orgasm stelar, terifiant, puternic și intens, prelung, nimicitor, covârșitor, căcător, pentru a folosi epitetul cel mai potrivit pentru acest val uluitor de lichid seminal. Spiritul i se ridică în numai câteva clipe deasupra umanității, într-o înțelegere totală, plină de dragoste, deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
o înțelegere totală, plină de dragoste, deșteaptă, continuă, a tuturor gândurilor și acțiunilor tuturor ființelor, a oricăror tipuri, genuri sau clase de procese inițiate de indiferent ce alcătuiri atomice, într-o cunoaștere deplină a felului în care este structurată arhitectura stelară. Sesiză cele numai trei cuvinte în care s-ar putea descrie experiența rasei umane: Nu există nimic. Nu există nimic. Incredibilă acuitatea orgasmatronică a lui Clossettino. Deși rătăcind într-un teritoriu extrauman, oniric pentru un privitor extern, el putuse sintzetiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
umanității. Văzu apoi, clar, urlând, răpus de simplitatea - cu atât mai greu de descifrat cu cât este mai simplă - a Orânduirii. Văzu înfățișarea a ceea ce am numit Întreg, situându-se instantaneu în afara oricăror acuze de speculații metafizice - un vagin triplu, stelar, infinit, atât de mare încât înțelese că era nesfârșit, iar oamenii vor fi pentru multă vreme incapabili de a-l numi ori măsura. O vulvă maiestuoasă, ce acoperea o distanță cosmologică revoltător de mare. Un clitoris zerovalent, refringent. O pizdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
revoltător de mare. Un clitoris zerovalent, refringent. O pizdă John Johnsonică. Din ea sosea Lumina, a cărei vedere Clossettino o plăti scump, stingându-se, căci nimeni nu poate vedea fără a muri explozia a ceea ce poetic am putea numi Sintaxa Stelară. Apoi nu mai văzu nimic, ci simți numai, frapat de precizia cu care înțelegea tot ceea ce i se întâmpla. Solouri abrupte și interminabile ale unor interminabile instrumente cu coarde îi defrișară aproape imediat ultimile licăriri ale lucidității. Mort viu rătăcitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
se poate spune oricum, după cum am arătat mai sus. Acolo unde cândva Robert și colegii săi răspundeau veseli la lecție, zâmbind inteligent, se întindea acum, nemărginit, batjocoritor și iluzoriu prin superioritatea și perfecțiunea sa în raport cu rasa oamenilor, spațiul cosmic. Noaptea stelară. Necuprinsul vidului. Oceanul nemărginirii și, în general, orice altă sintagmă s-ar putea potrivi mai bine spațiului extraterestru. Mult mai nebun decât întreaga omenire la un singur loc, Michael se prinse deodată cu mâinile de rama ușii de mult absorbite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
trăiesc și văd nu este deloc un vis, contrar a ceea ce credeam despre viața pământească de amar de ani. Blocat la capătul gândurilor, la finalul lor, acolo unde nici o judecată umană nu poate merge mai departe, acolo unde o luciditate stelară îngheață trăirile și sentimentele, lăsând loc luminii științei și a tuturor artelor, mă văd nevoit fie să resping tot, fie să accept ceea ce văd. Neputând face una ori alta, aș vrea să trag timpul înapoi până în clipa când am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-te odată, fereastră blestemată, și lasă-mă să-i strig ceva acestui înger legendar, orice, poate-așa putea-voi opri blestemul care s-a coborât asupra oamenilor... Iar fereastra mă și ascultă, deschizându-se supusă, lăsând strania clar-obscuritate și frigul stelar de-afară să mă izbească în plin, năucindu-mi simțurile, aproape sufocându-mă. Dar nu, e prea târziu, Doamne, deși credeam atât de mult și chiar speram să pot schimba ceva, există totuși chiar și-aici și-acum un prea-târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]